ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1871/2012

Ședința publică de la 3 aprilie 2012

Asupra

recursului de față :

Din

examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele :

Prin

decizia civilă nr. 195 din 14 decembrie 2010 pronunțată de Tribunalul Argeș s-a

respins ca nefondat apelul declarat de reclamantul M.C.C., în contradictoriu cu

pârâta B.A., fiind obligat reclamantul la plata cheltuielilor de judecată către

pârâtă.

Pentru

a se pronunța astfel, instanța de apel a reținut că rectificarea cărții

funciare se poate dispune în conformitate cu art. 33 din Legea nr. 77/1996,

numai în temeiul unei hotărâri judecătorești prin care să se constate că

înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a dispus intabularea dreptului de

proprietate, nu a îndeplinit condițiile prevăzute de lege.

Curtea

de Apel Pitești, secția civilă, prin decizia nr. 910/R din 23 mai 2011 a

soluționat recursurile declarate în cauză de ambele părți, în sensul admiterii

acestora și modificarea deciziei nr. 195 din 14 decembrie 2010, și sentinței

nr. 3232/2005, ca fiind promovată de o persoană tară calitate procesuală

activă.

A

fost obligat reclamantul la plata sumei de 1286 lei cheltuieli de judecată,

efectuate la fond și 1240 lei cheltuieli de judecată în recurs către

pârâta-recurentă.

Împotriva

acestei decizii, la data de 11 iulie 2011 contestatorul

M.C.C.

a

formulat contestație în anulare, solicitând admiterea contestației în anulare

conform dispozițiilor art. 318 C. proc. civ., iar instanța să constate că

înscrisul de Carte Funciară al intimatei nu este conform actului de schimb,

urmând a fi înlăturat și obligarea sa la cheltuieli de judecată.

Curtea

de Apel Pitești, secția

I

civilă,

prin decizia civilă nr. 1782/R din 12 octombrie 2011 a respins contestația în

anulare formulată de contestatorul M.C.C., fiind obligat să plătească intimatei

suma de 1.099 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

Examinând

contestația în anulare de față, Curtea de Apel Pitești a constatat că aceasta

nu îndeplinește cerințele prevăzute de art. 318 C. proc. civ., invocate ca

temei de drept de contestator, acesta fiind nemulțumit de interpretarea dată

actelor și probelor de către instanțe în procesele pe care acesta le-a avut cu

intimata, și care nu se circumscriu celor două teze prevăzute de dispozițiile

art. 318 C. proc. civ.

Împotriva

acestei decizii, contestatorul M.C.C. a formulat recurs la data de 31 octombrie

2011.

La

termenul de dezbateri în fond, Înalta Curte a rămas în pronunțare asupra

excepției inadmisibilității recursului și a reținut cauza spre soluționare.

Având

în vedere dispozițiile art. 137 alin. (1) C. proc. civ. ce consacră ordinea de

soluționare a excepțiilor, instanța va cerceta cu prioritate admisibilitatea

căii de atac cu care este investită, caracterul fondat al acesteia făcând de

prisos analiza oricăror altor cereri.

In

cauză, Secția a II-a Civilă a Înaltei Curți de Casație și

Justiție

a fost sesizată, cu soluționarea

recursului declarat împotriva deciziei civile nr. 1782/R din 12 octombrie 2011

pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția

I

civilă,

prin care a fost respinsă contestația în anulare formulată de contestatorul M.C.C.

In

aceste condiții, decizia a cărei recurare a fost cerută, dobândind caracter

irevocabil, nu mai putea fi supusă reformării, având în vedere că aceasta nu se

încadrează între hotărârile ce pot fi atacate cu recurs, menționate de art. 299

alin. (1) C. proc. civ., fiind irevocabilă în sensul art. 377 alin. (2) pct.5 C.

proc. civ..

Aceasta,

deoarece conform art. 320 alin. (3)

1

C. proc. civ., hotărârea dată

asupra contestației în anulare este supusă căilor de atac prevăzute de lege

pentru hotărârea atacată.

Având

în vedere dispozițiile legale evocate, precum și principiul unicității căii de

atac, în mod evident hotărârea atacată nu mai poate fi supusă reformării.

Constatând

caracterul fondat al excepției de inadmisibilitate a căii de atac, excepție

dirimantă și de fond, în raport cu care instanța este ținută a mai cerceta în

fond cauza, Înalta Curte apreciază că recursul reclamantului nu poate fi primit

și nici supus vreunei analize, având în vedere caracterul inadmisibil al căii

de atac cu care este investită.

Pentru

aceste considerente, și ca urmare a admiterii excepției, Înalta Curte va

respinge ca inadmisibil, recursul declarat de contestatorul M.C.C.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D

E C I D E

Respinge

ca inadmisibil recursul declarat de contestatorul M.C.C. împotriva deciziei

civile nr. 1782/R din 12 octombrie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția

I

civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

3 aprilie 2012.