ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 20.06.2011

ÎCCJ, Decizia nr. 356/2011

HOTĂRÂRE
20.06.2011
CAMERĂ
other
Citează această cauză
ÎCCJ, Decizia nr. 356/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Ședința publică de la 20 iunie 2011

Asupra recursului de

față;

Din actele dosarului

constată următoarele:

Prin decizia nr. 3278

din 22 septembrie 2010 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția

penală, a fost respins, ca inadmisibil, recursul declarat de petentul P.N.

împotriva deciziei penale nr. 625/R din 6 septembrie 2010 a Curții de Apel Galați, secția penală, pronunțată în dosarul nr. 11970/233/2008. A fost obligat

recurentul petent la plata cheltuielilor judiciare statului.

Pentru a pronunța

această soluție instanța de recurs a reținut, în esență, că prin încheierea de

ședință din 2 iunie 2010 a Tribunalului Galați, pronunțată în dosarul nr.

11970/233/2008, s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții

Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 171 alin.

(1) C. proc. pen., cerere formulată de recurentul petent P.N., apreciindu-se că

aceasta nu are legătură cu soluționarea cauzei.

Împotriva încheierii

de ședință mai sus arătate, în termen legal, a formulat recurs petentul P.N.

solicitând a se constata că excepția invocată nu este inadmisibilă și că în

cauză se impune sesizarea Curții Constituționale.

Prin decizia penală

nr. 625/R din 6 septembrie 2010 a Curții de Apel Galați, secția penală,

pronunțată în dosarul nr. 11970/233/2008, s-a respins, ca nefondat, recursul

declarat de petentul P.N., acesta fiind obligat la plata sumei de 50 lei, cu

titlu de cheltuieli judiciare către stat.

S-a constatat că în

cauză, în mod justificat, Tribunalul Galați a dispus respingerea cererii de

sesizare a Curții Constituționale întrucât nu sunt îndeplinite condițiile

cumulative impuse de lege. Norma în discuție consacră dreptul pe care îl au

învinuitul și inculpatul de a fi asistați de apărător în tot cursul urmăririi

penale și al judecății și obligația corelativă a organelor judiciare de a aduce

acest drept la cunoștința persoanelor în cauză, or, în cauză, autorul excepției

de neconstituționalitate are calitatea de petent, obiectul judecății fiind

plângerea întemeiată pe dispozițiile art. 278

1

împotriva rezoluției nr. 4824/P/2007 din 23 aprilie 2008 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați, astfel, textul a cărui neconstituționalitate s-a

invocat nu are legătură cu soluționarea cauzei în sensul art. 29 alin. (1) din

Legea nr. 47/1992.

La data de 7

septembrie 2010, petentul a formulat recurs împotriva deciziei penale nr. 625/R

din 6 septembrie 2010 a Curții de Apel Galați, secția penală.

Cu privire la

recursul declarat s-a constatat că acesta este inadmisibil, întrucât potrivit

dispozițiilor art. 385

1

se poate exercita împotriva deciziilor pronunțate în recurs.

Împotriva acestei

decizii recurentul petent a declarat un nou recurs.

Recursul este

inadmisibil, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Dând eficiență

principiului stabilit prin art. 129 din Constituția României, revizuită,

privind exercitarea căilor de atac în condițiile legii procesual penale, precum

și a celui privind liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din legea

fundamentală, respectiv exigențelor determinate prin art. 13 din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, legea procesual

penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru persoane

aflate în situații identice.

Revine așadar, părții

interesate obligația sesizării instanțelor de judecată în condițiile legii

procesual penale, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control

judiciar al hotărârii atacate.

Potrivit

dispozițiilor din Partea specială, Titlul II, Capitolul III, Secțiunile I și II

acestora potrivit dispozițiilor legii procesual penale, prin care au fost

reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac și

ierarhia acestora, termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere

reformarea hotărârii atacate.

Astfel, potrivit art.

385

1

recursului, exclusiv hotărârile judecătorești nedefinitive, determinate de

lege.

Așadar, limitând

calea de atac menționată exclusiv la hotărârile nedefinitive determinate de

lege, Codul de procedură penală a stabilit principiul unicității acesteia, în

raport de care posibilitatea legală a declarării mai multor recursuri este

exclusă, dreptul la această cale procesuală stingându-se prin exercitare.

În cauză, se constată

că recurentul și-a exercitat deja dreptul la recurs, iar cel cu soluționarea

căruia Completul de 9 judecători a fost sesizat, nu întrunește cerințele

textului de lege menționat, încalcă principiul unicității acestei căi de atac

și, ca atare, nu este admisibil potrivit dreptului comun.

Pe de altă parte, cum

Secția Penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție nu a soluționat cauza

penală în primă instanță, soluționarea acestui din urmă recurs excede

competenței atribuite Completului de 9 judecători prin art. 24 alin. (1) din

Legea nr. 304/2004, republicată, așa încât nu este admisibil nici potrivit

legii speciale.

Or, recunoașterea

unei căi de atac în alte condiții decât cele prevăzute de legea procesual

penală constituie o încălcare a principiului legalității acestora și, din acest

motiv, apare ca o soluție inadmisibilă.

Așa fiind,

constatându-se întemeiată excepția invocată, în temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. a), teza a II a C. proc. pen., recursul declarat va fi respins, ca

inadmisibil.

Văzând și

dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,

Respinge, ca

inadmisibil, recursul declarat de petentul P.N. împotriva deciziei nr. 3278 din

22 septembrie 2010, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală,

în dosarul nr. 11970/233/2008.

Obligă recurentul

petent la plata sumei de 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată,

în ședință publică, astăzi 20 iunie 2011.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2011-03-11
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 970/2011
Asupra recursului penal de față; Prin Decizia penală nr. 717/R din 4 octombrie 2010 a Curții de Apel Galați, pronunțată în Dosarul nr. 9669/233/2009 s-a respins, ca inadmisibilă, cererea prin care, în recurs, petiționarul P.N. a solicitat s
ÎCCJ 2010-04-30
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1715/2010
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosarul, constată următoarele: Prin încheierea din 10 februarie 2010, Tribunalul Galați a constatat că excepțiile invocate de petentul F.M. nu fac obiectul judecății în recurs. Reține Tribun
ÎCCJ 2010-07-14
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2720/2010
Deliberând asupra recursului penal de față, constată următoarele: Prin Decizia penală nr. 507R din 24 iunie 2010, Curtea de Apel Galați, secția penală, a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de petentul F.M. împotriva Încheierii din 0
ÎCCJ 2010-09-22
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3278/2010
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Prin încheierea de ședință din 2 iunie 2010 a Tribunalului Galați, pronunțată în Dosarul nr. 11970/233/2008, s-a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a
ÎCCJ 2012-05-04
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3173/2012
Asupra recursului de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 69/F din 4 mai 2012, Curtea de Apel Galați, secția penală, a respins ca nefondată plângerea formulată de petentul P.V. împotriva Rezoluț
Sursă