ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5935/2004
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5935/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra conflictului negativ de competență de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 25 noiembrie 2003
reclamanta P.N. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de
Pensii Vâlcea obligarea acesteia să modifice decizia de pensionare nr. 72142
din 21 octombrie 2003 în sensul de a-i recalcula indemnizația prevăzută de
Legea nr. 309/2002 pentru o perioadă de 10 luni și 5 zile în loc de o lună și
19 zile, perioadă în care soțul său, în prezent decedat, a efectuat stagiul
militar în detașamentele de muncă din cadrul fostei Direcții Generale a Serviciului
Muncii.
Prin sentința civilă nr. 33 din 15
ianuarie 2004 pronunțată de Tribunalul Vâlcea, secția de conflicte de muncă și asigurări
social, a admis excepția invocată de pârâta Casa Județeană de Pensii Vâlcea și
a declinat competența soluționării contestației formulate de P.N. în favoarea
Curții de Apel Pitești.
Tribunalul a avut în vedere
dispozițiile art. 3-5 din Legea nr. 309/2002 ce prevăd că împotriva hotărârii
adoptate de casele teritoriale de pensii, persoana interesată poate formula
contestație la Curtea de apel în termen de 30 de zile de la comunicarea
hotărârii potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990.
Drept urmare, a fost declinată
competența de soluționare a contestației de față în favoarea Curții de Apel
Pitești.
Curtea de Apel Pitești prin sentința
civilă nr. 4/F – C.A. din 23 martie 2004 a stabilit competența de soluționare a
contestației formulată de P.N. în favoarea Tribunalului Vâlcea.
Totodată, constatând că s-a ivit un
conflict negativ de competență, dosarul a fost înaintat conform art. 21 C.
proc. civ., Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Instanța de apel a reținut că
tribunalul a fost investit cu o contestație împotriva deciziei de pensionare,
așa cum prevede art. 87 din Legea nr. 19/2000 și nu cu o contestație împotriva
hotărârii pronunțată de comisia instituită conform Legii nr. 309/2002 privind
recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul
militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada
1950-1061.
Din această perspectivă, competența
de soluționare a cauzei revine tribunalului, nefiind întrunite cerințele art. 6
din Legea nr. 309/2002 pentru a atrage competența curții de apel.
În situația dată în prezenta cauză,
Înalta Curte are de soluționat conflictul negativ de competență intervenit
între tribunal și Curtea de apel.
Verificând contestația formulată de
P.N. rezultă că aceasta s-a adresat Tribunalului Vâlcea, în termenul de 30 de
zile de la comunicarea deciziei de pensionare nr. 72142 din 21 octombrie 2003
(comunicarea a avut loc la data de 27 octombrie 2003), termen prevăzut de art.
87 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii, pentru că termenul
de contestare a hotărârii comisiei instituite conform Legii nr. 309/2002
expirase.
Chiar din conținutul contestației
reiese că P.N. a solicitat recalcularea dreptului la indemnizația ce i se
cuvine potrivit art. 3 din Legea nr. 309/2002, ca soție a persoanei decedate
din categoria beneficiarilor prevăzuți de art. 1 din aceeași lege, cu
consecința modificării deciziei de pensionare, ce nu cuprinde perioada reală în
care soțul său și-a efectuat stagiul militar la fosta Direcție Generală a
Serviciului Muncii.
Acesta fiind obiectul investirii
tribunalului și văzând că art. 6 pct. 5 din Legea nr. 309/2002 prevede că împotriva
hotărârii comisiei instituite în temeiul acestei legi, persoana interesată
poate face contestație la Curtea de apel în termen de 30 de zile de la
comunicarea hotărârii în conformitate cu Legea contenciosului administrativ nr.
29/1990, Curtea constată că pentru soluționarea contestației de față competența
aparține tribunalului potrivit Legii nr. 19/2000 și nu Curții de apel, deoarece
a fost contestată decizia de pensionare și nu hotărârea comisiei instituite de
Legea nr. 309/2002.
Drept urmare, potrivit art. 22 C.
proc. civ., Curtea va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea
Tribunalului Vâlcea, secția de conflicte de muncă și asigurări sociale, căreia
îi va trimite dosarul spre soluționare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Stabilește competența de soluționare a
contestației formulată de P.N. în favoarea Tribunalului Vâlcea, secția
conflicte de muncă și asigurări sociale.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 octombrie 2004.