ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4293/2003

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

La data de 15 aprilie 2003, P.D., în

calitate de soție supraviețuitoare a defunctului P.C., a contestat legalitatea

hotărârii nr. 1017 din 20 februarie 2003, prin care Comisia constituită la Casa

Județeană de Pensii Vâlcea, pentru aplicarea prevederilor O.G. nr. 105/1999,

aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, i-a respins

cererea formulată, în vederea acordării drepturilor pretinse.

În motivarea acțiunii, reclamanta a

arătat că deși a depus acte oficiale doveditoare care atestă efectuarea

stagiului militar de către soțul său predecedat în cadrul unor detașamente din

muncă, din subordinea fostei Direcții Generale a Serviciului Muncii, comisia

sesizată i-a respins cererea, apreciind greșit că aceasta nu se încadrează în

dispozițiile art. 1 din Legea nr. 309/2002.

Curtea de Apel Pitești, secția

comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 121/F/C din 4

iunie 2003, a admis acțiunea, în sensul că a constatat calitatea reclamantei

P.D., de beneficiar al prevederilor art. 3 și art. 5 lit. b) din Legea nr.

309/2002, pentru perioada 30 martie 1953 – 31 decembrie 1955, în care soțul său

a efectuat stagiul militar în cadrul U.M. nr. 03220 Caracal.

Instanța a reținut că soluția

respectivă se impune în raport cu mențiunile făcute în livretul militar al

defunctului P.C., în tabelul cu evidența detașamentelor și unităților de muncă

din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, întocmit de Arhivele

Naționale și de prevederile art. 1, art. 3 și art. 5 lit. b) din Legea nr.

309/2002.

Împotriva sentinței a declarat

recurs pârâta Casa Județeană de Pensii Vâlcea.

Recurenta a susținut că în mod

eronat prima instanță a admis acțiunea, deoarece soțul reclamantei P.D. și-a

satisfăcut stagiul militar la U.M. nr. 04344, care nu face parte din fosta

Direcție Generală a Serviciului Muncii. Că în realitate, numai unitățile care

au aparținut Ministerului de Interne – Direcția Generală a Serviciului Muncii,

intră sub incidența normelor legale invocate de reclamantă.

Critica este neîntemeiată.

Din copia livretului militar

prezentat de reclamantă în sprijinul cererii sale, rezultă că soțul predecedat

al acesteia, P.C. a prestat muncă în construcții, în cadrul U.M. nr. 03220

Caracal și respectiv U.M. nr. 04394 Lugoj, în perioada 30 martie 1953 – 30 martie

1956.

După lăsarea la vatră, el a fost

inclus în categoria soldaților neinstruiți.

Din moment ce nu se contestă

prestarea muncii pe durata stagiului militar în detașamente de muncă organizate

în acest scop, nu se justifică măsura exceptării reclamantei, în calitatea ei

de soție supraviețuitoare a lui P.C., de la acordarea drepturilor solicitate.

În caz contrar, s-ar ajunge la situații inechitabile, de recompensare parțială

doar a persoanelor care au efectuat stagiul militar în condiții identice și care,

datorită unor împrejurări formale, ce țin exclusiv de subordonarea ierarhică a

unității militare, beneficiază de un tratament diferit și evident,

discriminatoriu.

Apreciind deci, că prima instanță a

stabilit o corectă stare de fapt în cauză și că sunt întrunite cerințele de

admisibilitate a cererii, prevăzute de art. 1, art. 3 și art. 6 alin. (2) din

Legea nr. 309/2002, urmează a se respinge recursul pârâtei ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge

recursul declarat de pârâta Casa

Județeană de Pensii Vâlcea, împotriva sentinței civile nr. 121/F/C din 4 iunie

2003 a Curții de Apel Pitești, secția comercială și de contencios

administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 2 decembrie 2003.