ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 740/2011

Asupra

recursului de față;

Din

examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin

sentința nr. 143 din 18 iunie 2010 pronunțată de Tribunalul Mehedinți s-a

respins excepția netimbrării și excepția lipsei calității procesuale pasive și

s-a admis cererea formulată de reclamanta SC M. SRL, fiind obligat pârâtul R.D.

să ridice materialele depozitate de pe terasa spațiului comercial  proprietatea

SC M. SRL, spațiu situat în Drobeta Turnu Severin, strada Calea Timișoarei nr. 159

bloc SI, cu motivarea că, prin amplasarea unor bunuri mobile pe terasa

imobilului proprietatea reclamantei, pârâtul poate să deterioreze acoperișul

apartamentului de la parterul blocului și în acest fel poate aduce atingere

dreptului de proprietate care aparține SC M. SRL, impunându-se îndepărtarea

acestor bunuri mobile.

Curtea

de Apel Craiova, secția comercială, prin decizia comercială nr. 181 de la 21

septembrie 2010, a anulat ca netimbrat apelul declarat de pârâtul R.D.,

reținând, în esență, că, potrivit art. 11 din Legea nr. 146/1997 s-a pus în

vedere apelantului să timbreze cererea de apel cu suma de 4 lei și să depună

timbru judiciar în sumă de 0,15 lei, iar acesta nu s-a conformat dispozițiilor

instanței, ceea ce a determinat incidența în cauză a dispozițiilor art. 20(3)

din Legea nr. 146/1997 și art. 9 din 6.G. nr. 32/1995.

Împotriva

acestei decizii, pârâtul R.D. a declarat recurs, solicitând admiterea

recursului, casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare,

invocând drept motive de nelegalitate dispozițiile art. 304 punct 9 C. proc.

civ.

În

argumentarea motivelor de nelegalitate, se arată că, la primul termen de

judecată fixat de Curtea de Apel Craiova, s-a solicitat amânarea cauzei pentru

a-și angaja apărător, anexând cererii taxa judiciară de timbru și timbru

judiciar, în mod nejustificat instanța de apel procedând la anularea recursului

ca netimbrat.

Analizând

recursul formulat, Înalta Curte constată că acesta este fondat pentru

următoarele considerente :

Potrivit

art. 1 din Legea nr. 146/1997, cu referire la art. 20 (1) și (2) din aceeași

lege, taxele de timbru se depun anticipat sau până la termenul de judecată

stabilit de instanță, iar conform art. 20 (3) din Legea nr. 146/1997 și

normelor de aplicare a acestei legi, în cazul în care partea nu achită taxa

judiciară de timbru, cererea va fi anulată ca netimbrată.

În

speță, pârâtului i s-a pus în vedere achitarea taxei judiciare de timbru,

potrivit citației existente la fila 4 dosar apel, iar, la primul termen de

judecată stabilit pentru soluționarea apelului, odată cu cererea de acordare a

unui nou termen de judecată, acesta a depus, în copie, dovada achitării taxei

judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

În

mod eronat, Curtea de Apel Craiova, la termenul de judecată de la 21 septembrie

2010, a invocat excepția netimbrării apelului, încălcând dispozițiile art. 1172

C. civ. potrivit cărora actul care nu poate fi autentic (..) din lipsă de

forme, este valabil ca înscris sub semnătură privată, dacă este semnat(..) în

cazul în care nu este semnat, valorează început de probă scrisă, existând

posibilitatea completării cu martori și prezumții.

Prezumția

simplă instituită de art. 1203 C. civ. și incidență în speța dedusă judecății

coroborată cu începutul de dovadă scrisă în condițiile articolului anterior

menționat obliga instanța de apel să acorde un nou termen de judecată în

vederea depunerii originalului taxei judiciare de timbru și a timbrului

judiciar.

În

aceste condiții, anularea apelului ca netimbrat, în condițiile în care

apelantul-pârât a făcut dovada achitării taxei de timbru și a timbrului

judiciar, atrage casarea deciziei recurate în temeiul art. 304 punct 5 C. proc.

civ. și trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru respectarea principiilor

contradictorialității, oralității și dreptului la apărare.

Față

de considerentele expuse, în baza art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte va

admite recursul declarat de pârâtul R.D. împotriva deciziei nr. 181 de la 21

septembrie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția comercială,

casează decizia recurată și trimite cauza spre rejudecarea apelului.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C

I D E:

Admite

recursul declarat de pârâtul R.D. împotriva deciziei nr. 181 de la 21

septembrie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția comercială,

casează decizia recurată și trimite cauza spre rejudecarea apelului.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi, 17 februarie 2011.