ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5777/2011

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Sesizarea instanței de fond Prin Încheierea din 9 martie 2011 a Tribunalului Brașov în Dosarul nr. 9637/62/2010 s-a dispus sesizarea Curții de Apel Brașov în vederea soluționării excepției de nelegalitate a dispoziției art. 24 pct. 10, inclusiv anexa 4 art. IX pct. 10 din Ordinul Ministerului Educației și Cercetării nr. 3142/2006 invocată în cauză, având ca obiect anularea deciziei din 27 august 2010 a Inspectoratului Școlar Județean Brașov privind pe reclamanta B.V.I. Cauza având ca obiect soluționarea excepției de nelegalitate a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal.

În motivarea excepției de nelegalitate reclamanta B.V.I. a arătat că a fost directoarea Colegiului Tehnic „A.V.” din Făgăraș, numită prin Ordinul Ministrului Educației și Cercetării nr. 3885/2008, cu începere de la data de 7 aprilie 2008, pentru o perioadă de 4 ani, ca urmare a ocupării postului prin concurs.

După numirea în funcția de director reclamanta a încheiat cu Inspectoratul Școlar Județean Brașov contractul de management educațional, conform dispozițiilor art. 21 alin. (8) din Ordinul Ministerului Educației și Cercetării nr. 3142/2006 și potrivit modelului cadru din anexa 4. Reclamanta a susținut că dispoziția reglementată de art. 24 pct. 10 și anexa 4 art. IX pct. 10 din Ordinul Ministerului Educației și Cercetării nr. 3142/2006 constituie un act evident de înlăturare a posibilității de exercitare a unui drept prevăzut de lege, fiind contrar dispozițiilor legale referitoare la dreptul la muncă și la exercitarea profesiei cuprinse în art. 41 alin. (1) din Constituție și art. 3 alin. (2) și art. 3 alin. (3) din C. mun.

Aceasta a mai arătat că dispozițiile contestate îngrădesc în mod nejustificat exercitarea funcției de director al unei unități școlare preuniversitare, astfel cum este reglementată prin Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic. Reclamanta a susținut că este nelegală și neaplicabilă dispoziția reglementată prin Ordinul Ministerului Educației și Cercetării nr. 5617/ 2006 de modificare și completare a Anexei 4, art. IX pct. 10 a Ordinului Ministerului Educației și Cercetării nr. 3142/2006 (care prevede modelul cadru al contractului managerial educațional) de încetare a contractului managerial educațional în caz de restructurare a rețelei școlare întrucât nu s-a completat/modificat dispoziția legală care reglementează condițiile de încetare a contractului managerial educațional, respectiv nu s-a modificat sau completat art. 24 pct. 10 din Ordinului Ministerului Educației și Cercetării nr. 3142/2006.

Astfel, potrivit art. 24 pct. 10 din Ordinului Educației și Cercetării nr. 3142/2006 privind metodologia de organizare și desfășurare a concursului pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct la unitățile de învățământ preuniversitar de stat, în forma inițială se prevede: „contractul managerial educațional al persoanelor numite în funcție de director/director adjunct la unitățile de învățământ preuniversitar de stat încetează: în cazul reorganizării administrativ teritoriale”. Prin art. 1 pct. 5 din Ordinului Educației și Cercetării nr. 5617/2006 se modifică doar anexa IV art. IX pct. 10 din Ordinul Educației și Cercetării nr. 3142/2006, fiind inclusă ca o condiție de încetare a contractului și situația „restructurării rețelei școlare”.

Reclamanta a menționat că o asemenea reglementare nu poate constitui temei legal de încetare a unui contract de management în educație datorită restructurării rețelei școlare. Pârâtul Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea excepției de nelegalitate ca inadmisibilă. 2. Soluția instanței de fond Prin Sentința nr. 107 din 25 mai 2011 a Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, a fost respinsă excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate invocată de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și a fost respinsă excepția de nelegalitate.

În motivarea soluției, instanța de fond a reținut: - în privința excepției inadmisibilității pentru că Ordinul nr. 3142/2006 ar fi un act administrativ cu caracter normativ, aceasta este neîntemeiată deoarece dispozițiile art. 4 din Legea nr. 554/2004 trebuie interpretată în sensul că pot face obiectul excepției de nelegalitate actele administrative civile cu caracter individual dar și actele administrative cu caracter normativ, iar excepția de nelegalitate poate fi invocată numai cu privire la actele care pot forma și obiectul acțiunii în anulare în fața instanței de contencios administrativ; - pe fondul cauzei, excepția de nelegalitate a fost respinsă având în vedere faptul că prin ordinul a cărui excepție de nelegalitate este invocată au fost reglementate condițiile pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct, organizarea concursului și încetarea acestor funcții.

S-a arătat că potrivit art. 24 pct. 10 din Ordinul nr. 3142/2006 emis de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului privind aprobarea Metodologiei de organizare și desfășurare a concursului pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar de stat: „Contractul de management educațional al persoanelor numite în funcția de director/director adjunct la unitățile de învățământ preuniversitar de stat încetează: în cazul reorganizării administrativ-teritoriale/restructurării rețelei școlare”. Art. 1 Anexa 1 din acest act administrativ cu caracter normativ prevede: „Prezenta metodologie este elaborată în baza prevederilor art. 145 alin. (1), alin. (2) și alin. (7) din Legea învățământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 20-art.

23 din Legea nr. 128/ 997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare”. Prin acest ordin au fost reglementate condițiile pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct, organizarea concursului și încetarea acestor funcții. Susținerile reclamantei potrivit cărora completarea adusă art. 24 pct. 10 din Ordinul nr. 3142/2006 emis de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului prin Ordinul nr. 5617/2006 emis de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului încalcă prevederile constituționale, ale C. mun. precum și dreptul la muncă și carieră au fost apreciate ca neîntemeiate pentru că aceste cazuri de încetare a contractului de management educațional sunt în acord atât cu prevederile Legii învățământului nr. 84/1995 cât și ale Legii statutului personalului didactic nr. 128/1997, în vigoare la data adoptării Ordinului nr. 3142/2006.

Modalitatea în care s-a desemnat persoana care să îndeplinească în continuare funcția de director al unității de învățământ în urma restructurării rețelei școlare reprezintă principala nemulțumire a reclamantei și legalitatea și temeinicia acestei măsuri poate fi analizată în cadrul litigiului de fond, dispozițiile contestate în cadrul excepției de nelegalitate nefiind în contradicție actele normative în a căror executare au fost adoptate. Anexa 4 art. IX pct. 10 din Ordinul nr. 3142/2006 emis de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului reglementează contractul de management educațional și prevede: ”Prezentul contract încetează în cazul reorganizării administrativ-teritoriale/restructurării rețelei școlare”, reluând în clauzele contractuale cazurile de încetare a acestui contract, prevăzute în dispozițiile legale ce reglementează aceste cauze de încetare a contractului de management educațional.

3. Calea de atac exercitată Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta B.V.I., considerând-o nelegală și netemeinică. În motivele de recurs se arată că Ordinul nr. 3142/2006 contravine dispozițiilor cu forță juridică superioară, în temeiul și în executarea cărora a fost emis și a dispozițiilor fundamentale care reglementează dreptul la muncă deoarece: 1. Dreptul de a exercita funcția de conducere a unității școlare, câștigată prin concurs pentru o perioadă de 4 ani nu poate fi restricționat pe criteriul restructurării unității școlare pentru că ar contraveni dispozițiilor art. 3 alin. (2) și alin. (3) din C. mun., dispozițiilor art. 21 alin. (1) și alin. (2) și art. 146 din Legea nr. 128/1997, dispozițiilor art. 21 alin. (1) din Ordinul Ministerului Educației și Cercetării nr. 3146/2006 și art. 41 alin. (1) din Constituție.

2. Condiția încetării controlului managerial educațional pentru situația reorganizării unității școlare constituie un act evident de înlăturare a posibilității de exercitare a unui drept prevăzut de lege și este și o condiție care adaugă la lege. Procedura sus menționată din Metodologie nu este reglementată nici de Legea nr. 84/1995, legea învățământului, nici de Legea nr. 128/1997, Statutul personalului didactic. 3. S-a precizat că în ceea ce privește contractul managerial al recurentei în care nu este prevăzută condiția încetării acestuia în caz de reorganizare și care era în vigoare la data semnării, dispoziția din Ordinul nr. 5617/2006 este nelegală față de dispozițiile art. 21 alin. (3) din Legea nr. 128/1997.

4. În altă ordine de idei, s-a considerat că art. 1 pct. 2 și 5 din Ordinul Ministerului Educației și Cercetării nr. 5617/2006 este contrar și dispozițiilor art. 5 din Ordinul Ministerului Educației și Cercetării nr. 3412/2006 care prevăd că ocuparea funcțiilor de director sau director adjunct în unitățile școlare preuniversitare se poate face numai prin concurs dar și dispozițiilor art. 4 din Metodologie, care prevede că cei care vor fi declarați câștigători pot opta pentru o singură unitate de învățământ. S-a solicitat admiterea recursului, modificarea în totalitate a sentinței recurate și admiterea excepției de nelegalitate a art. 1 pct. 2 și pct. 5 din Ordinul Ministerului Educației și Cercetării nr. 5617/2006 de modificare și completare a art. 24 pct. 10 din Ordinul Ministerului Educației și Cercetării nr. 3142/2006.

Inspectoratul Județean Brașov a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea recursului ca nefondat. 4. Soluția instanței de recurs După examinarea motivelor de recurs, a dispozițiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte va respinge recursul declarat pentru următoarele considerente: Reclamanta a invocat excepția de nelegalitate a dispozițiilor art. 1 pct. 2 și 5 din Ordinul Ministerului Educației și Cercetării nr. 567/2006, prin care a fost modificat art. 24 pct. 10 și art. IX pct. 10 din Anexa 4 la Ordinul Ministerului Educației și Cercetării nr. 3142/2006. Prin aceste dispoziții s-a instituit posibilitatea încetării contractului de management educațional în caz de reorganizare administrativ-teritorială sau de restructurare a rețelei școlare.

În motivele de recurs se consideră că soluția instanței de fond de respingere a excepției de nelegalitate este greșită, însă susținerile recurentei sunt nefondate. Prin Ordinul nr. 3142/2006 a fost aprobată Metodologia de organizare și desfășurare a concursului pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar de stat, iar cele de modificare au vizat numai unele articole ale acestei Metodologii. Metodologia a fost emisă în baza art. 145 alin. (1), alin. (2), alin. (3) și alin. (7) din Legea nr. 84/1995 și art. 20-art. 23 din Statutul personalului didactic. Practic prin articolele a căror nelegalitate se invocă s-a introdus un nou caz în care se poate înceta contractul de management educațional, respectiv în cazul reorganizării administrativ-teritoriale sau de restructurare a rețelei școlare.

În aceste condiții nu se poate susține că prin emiterea acestora s-ar fi încălcat dispoziții cu forță juridică superioară. Susținerea recurentei că dreptul de a exercita funcția de conducere a unității școlare nu ar putea fi restricționat pentru că s-ar restructura unitățile școlare deoarece ar încălca dispozițiile C. mun., Legea nr. 128/1997, Ordinul nr. 3142/2006 și Constituția României, sunt nefondate. Art. 3 alin. (2) și alin. (3) din C. mun. nu este încălcat deoarece nu a fost încălcat dreptul recurentei de a munci, având în vedere că prin reorganizarea unităților școlare, contractul său de muncă a fost preluat de unitatea școlară nou înființată.

Dispozițiile art. 21 alin. (1) și (2) și art. 146 din Legea nr. 128/1997 nu pot fi invocate ca temei al nelegalității ordinului emis având în vedere că acestea se referă la ocuparea postului prin concurs și la condițiile cerute pentru ocuparea postului și nu la încetarea contractului de management educațional, ca de altfel și cele ale art. 21 alin. (1) din Ordinul Ministerului Educației și Cercetării nr. 3142/2006. Nici dispozițiile art. 31 alin. (1) din Constituție nu au fost încălcate pentru că așa cum am arătat, dreptul la muncă al reclamantei nu a fost îngrădit ci, prin actul emis, s-a prevăzut posibilitatea încetării contractului de management educațional și pierderea funcției de director al unei unități de învățământ atunci când intervine reorganizarea administrativ teritorială sau restructurarea rețelei școlare.

Prin instituirea acestei posibilități nici nu se adaugă la lege, așa cum susține recurenta, având în vedere că chiar Legea nr. 84/1995, în art. 7 alin. (9), prevede posibilitatea reorganizării unor unități de învățământ în cadrul altora și în art. 10 alin. (1) din același act normativ s-a prevăzut aprobarea rețelei unităților de învățământ de către Ministerul Educației, în raport cu dinamica demografică și cu necesitățile de formare profesională. Faptul că în contractul managerial al reclamantei nu este prevăzută condiția încetării contractului managerial în caz de reorganizare școlară nu duce la nelegalitatea ordinului contestat.

Nu va putea fi reținut nici motivul de nelegalitate a dispozițiilor contestate în raport de dispozițiile art. 21 din Ordinul Ministerului Educației și Cercetării nr. 3412/2006 și art. 4 din Metodologie pentru că, pe de o parte, legalitatea unui act administrativ se verifică în raport cu legea în baza căreia a fost emis și nu în raport cu alte dispoziții ale aceluiași act normativ, iar, pe de altă parte, nu există inadvertențe între dispoziția a cărei nelegalitate este invocată și cele art. art. 24 și art. 4 din Metodologia aprobată prin Ordinul nr. 3412/2006. Apreciind că soluția instanței de fond este legală și temeinică, în baza art. 312 din C. proc. civ. raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, va fi respins recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de B.V.I. împotriva sentinței nr. 107/F din 25 mai 2011 a Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 noiembrie 2011.