ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 966/2003

Ședința publică din 26 februarie 2003

S-au

luat în examinare recursurile  declarate de inculpatul O.C. și partea civilă I.E.

împotriva deciziei penale nr.337 din 18 iunie 2002  a Curții de Apel București

– Secția I penală.

S-a prezentat recurentul inculpat O.C., în stare de arest,

asistat de U.D., apărător ales și recurenta parte civilă I.E., asistată de

avocat Ș.I.

Procedura

de citare a fost îndeplinită.

Apărătorul

părții civile a dezvoltat oral motivele scrise, depuse la dosar, solicitând

admiterea recursului și majorarea despăgubirilor în sensul menționat în notele

scrise.

Apărătorul

inculpatului  s-a referit la motivele sale scrise, conchizând că inculpatul a

reacționat în legitimă apărare în forma prevăzută de art.44 alin.3 din Codul

penal și că, oricum, pedeapsa aplicată este prea mare, injust individualizată.

Cu privire la recursul părții civile, a pus concluzii de respingere, ca

nefondat.

Apărătorul

părții civile a solicitat respingerea recursului declarat de inculpat.

Procurorul

a pus concluzii de admitere a recursului declarat de partea civilă, deoarece

inculpatul a achiesat la plata despăgubirilor solicitate de aceasta. Referitor

la recursul declarat de inculpat, a pus concluzii de respingere, ca nefondat,

susținând că nu se poate reține legitima apărare, deoarece nu sunt întrunite

condițiile prevăzute de art.44 alin.2 din Codul penal, cu privire la caracterul

atacului, iar pedeapsa a apreciat-o ca bine individualizată.

Inculpatul,

personal, a solicitat admiterea recursului, susținând că a fost atacat de către

victimă, pe drum și că pedeapsa aplicată este prea mare.

C U R T E A

Asupra

recursurilor de față;

Din

actele dosarului, constată următoarele :

Tribunalul

Giurgiu, prin sentința penală nr.12 din 4 februarie 2002, îl condamnă pe

inculpatul O.C. la 5 ani de închisoare și 3 ani interzicerea unor drepturi,

pentru infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art.174 și art.175 lit.i,

cu aplicarea art.73 lit.b, art.76 și art.71 din Codul penal.

Inculpatul

este menținut în stare de arest, iar din durata pedepsei i se deduce detenția

preventivă, de la 10 ianuarie 2001 până la zi.

De

asemenea, inculpatul este obligat să plătească:

-

75 milioane de lei, cheltuieli de înmormântare a victimei;

-

50 milioane de lei, daune morale;

-

750.000 lei, contribuție lunară, pentru copilul victimei, până la majoratul

acestuia;

-

47.834.737 lei, Spitalului Clinic de Urgență București, pentru îngrijirea

victimei;

-

4 milioane lei, cheltuieli judiciare statului.

Pentru

a hotărâ astfel, instanța reține, în esență, că, în ziua de 21 noiembrie 2000,

inculpatul și victima, C.I. (53 ani) s-au aflat într-un restaurant. Inculpatul

a răsturnat o masă, cu vase, ale nurorii victimei – care  i-a reproșat această

comportare. Victima l-a lovit, cu un furtun, inculpatul i-a aplicat victimei

mai multe lovituri de cuțit  în zona toracelui. La 30 noiembrie 2000, victima a

decedat, datorită plăgii înjunghiate toracice.

Parchetul,

inculpatul și partea civilă, I.E., declară apel.

Parchetul

cere majorarea pedepsei aplicate inculpatului, iar inculpatul cere reducerea

acesteia.

Partea

civilă cere majorarea cuantumului daunelor.

Curtea

de Apel București – secția I-a penală  -, prin decizia nr.337 din 18 iunie

2002, admite apelul, parchetului, desființează în parte sentința și majorează,

la 10 ani  închisoare și 5 ani interzicerea unor drepturi, pedeapsa aplicată

inculpatului.

Instanța

de apel îl obligă pe inculpat, la tratament medical, conform art.113 din Codul

penal.

Apelurile

declarate de partea civilă și de inculpat sunt respinse, ca nefondate.

Instanța

de apel motivează că inculpatul a folosit un cuțit de bucătărie  - pe care l-a

arătat, ostentativ, încă de la începutul altercației cu victima  -pe care a

lovit-o cu o violență deosebită.

Partea

civilă și inculpatul declară recurs.

Inculpatul

susține că i s-a aplicat o pedeapsă  excesivă.

Partea civilă susține că nu

i s-au acordat toate despăgubirile, cerute și cuvenite.

Recursurile

sunt întemeiate.

Pedeapsa,

de 10 ani de închisoare și 5 ani interzicerea unor drepturi, aplicată, în apel,

inculpatului, apare ca exagerată, dacă  se  are  în  vedere că, așa cum atestă

expertiza medico – legală psihiatrică, datorită bolilor de care suferă,

făptuitorul are discernământul diminuat (filele 34 – 39 dosar urmărire penală).

În

consecință, instanța de recurs apreciază că pedeapsa de 7 ani închisoare și 3

ani interzicerea unor drepturi corespunde gradului de pericol social al

făptuitorului și al faptei săvârșite de acesta.

Pe

de altă parte, instanța de recurs constată că, în fața instanței de judecată

(p.88), inculpatul a declarat că este de acord să plătească suma de 100 de

milioane de lei cheltuieli de înmormântare a victimei și câte un milion de lei,

lunar, pentru întreținerea copilului acesteia.

În

fine, partea civilă a cerut să i se plătească 200 de milioane de lei daune

morale, iar primele două instanțe au apreciat că cererea se justifică pentru

suma de 50 de milioane.

Instanța

de recurs constată că cererea de plată a daunelor, morale se justifică pentru

suma de 75 milioane de lei, având în vedere celelalte daune, acordate și

împrejurarea că, culpa victimei, la conflictul părților a fost, procentual, mai

mică de jumătate.

Așa

fiind, în baza art.385

15

pct.2 lit.d din Codul de procedură penală,

recursurile vor fi admise, conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D

E C I D E:

Admite recursurile declarate de inculpatul O.C. și de

partea civilă I.E. împotriva deciziei penale nr.337 din 18 iunie 2002 a Curții

de Apel București – Secția I penală.

Casează decizia atacată, precum și sentința penală

nr.12 din 4 februarie 2002 a Tribunalului Giurgiu cu privire la:

a) cuantumul pedepsei aplicate pentru infracțiunea

de omor calificat prevăzută de art.174 – 175 lit.i, cu aplicarea art.73 și

art.76 alin.2 din Codul penal, pe care o stabilește la 7 ani închisoare și 3

ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a și b din Codul penal.

b) cuantumul despăgubirilor, pe care le stabilește

la: 100.000.000 lei  pentru daune materiale, la 75.000.000 lei pentru daune

morale și la câte 1.000.000 lei lunar prestație periodică pentru minorul I.I.P.,

de la 30 noiembrie 2000 până la majoratul acestuia – 2 martie 2004.

Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor

arătate.

Deduce din

durata pedepsei, timpul  arestării preventive  de la 10 ianuarie 2001 până la

26 februarie 2003.

Pronunțată, în ședință publică, azi 26 februarie 2003.