ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2278/2003

Asupra recursului în anulare de

față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 456 din 28

februarie 2002, definitivă prin neapelare, Judecătoria Pitești a condamnat pe

inculpații:

- N.Șt. la pedeapsa de câte 3 ani

închisoare, pentru trei infracțiuni de furt calificat, prevăzute de art. 208

alin. (1) – art. 209 alin. (1) lit. e) și g) C. pen.; art. 208 alin. (1) – art.

209 alin. (1) lit. a) și i) C. pen. și art. 208 alin. (1) – art. 209 alin. (2)

lit. c) C. pen., toate cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34

lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate și s-a dispus ca inculpatul

să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, sporită la 4 ani

închisoare;

- M.M. la 3 ani închisoare, pentru

infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1) – art. 209

alin. (1) lit. a) și i) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.

În baza art. 61 din același cod, s-a

revocat liberarea condiționată pentru restul de 92 zile închisoare, rămas

neexecutat din pedeapsa de un an și 4 luni închisoare, aplicată inculpatului

prin sentința penală nr. 463 din 6 noiembrie 2000 a Judecătoriei Mangalia, și

s-a contopit cu pedeapsa stabilită în cauză, urmând ca acesta să execute, în

final, 3 ani închisoare.

Potrivit art. 350 C. proc. pen. și

art. 88 C. pen., s-a menținut starea de arest și s-a scăzut reținerea și arestarea

preventivă a celor doi inculpați de la 14 ianuarie, respectiv 16 ianuarie 2002,

la zi.

Pentru a hotărî astfel, prima

instanță a reținut că, în noaptea de 7 decembrie 2001, inculpatul N.Șt. a

sustras dintr-un autoturism parcat în loc public, bunuri în valoare de 400.000

lei, precum și o borsetă în care se aflau acte de identitate.

Totodată, la 17 decembrie 2001,

inculpații N.Șt. și M.M., au sustras dintr-o locuință, prin efracție și

escaladare, bunuri în valoare de 3.500.000 lei.

Împotriva menționatei hotărâri,

procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție a

declarat recurs în anulare, în temeiul art. 409 și art. 410 alin. (1) partea I

pct. 7 și 7

1

teza I C. proc. pen., pentru următoarele considerente:

N.Șt., la 7 decembrie 2001 i s-a dat o greșită încadrare juridică în art. 208

alin. (1) – art. 209 alin. (1) lit. e) și g), și art. 208 alin. (1) – art. 209

alin. (2) lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) și art. 37 lit. b) C.

pen., în loc de art. 208 alin. (1) – art. 209 alin. (1) lit. e) și g) și alin.

(2) lit. b), cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.;

condiționate pentru inculpatul M.M.;

reținerii și arestării preventive a inculpatului M.M.

În concluziile orale, procurorul de

ședință, referindu-se la primul motiv de casare, a solicitat încetarea

procesului penal, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. b), raportat la art. 10 alin.

(1) lit. g) C. proc. pen., cu privire la inculpatul N.Șt., pentru infracțiunile

de furt pentru care a fost condamnat, întrucât a intervenit decesul

făptuitorului.

Recursul în anulare este fondat.

1.Potrivit art. 61 alin. (1) C.

pen., dacă în intervalul de timp de la liberare și până la împlinirea duratei pedepsei,

cel condamnat comite din nou o infracțiune, instanța, ținând seama de

gravitatea acesteia, poate dispune fie menținerea liberării condiționate, fie

revocarea. În acest din urmă caz, pedeapsa stabilită pentru infracțiunea

săvârșită ulterior și restul de pedeapsă ce a mai rămas de executat din

pedeapsa anterioară se contopesc, putându-se aplica un spor până la 5 ani.

În speță, deși s-a reținut corect,

în sarcina inculpatului M.M., starea de recidivă postcondamnatorie, prevăzută

de art. 37 lit. a) C. pen., în mod greșit s-a dispus contopirea restului

neexecutat de 92 zile închisoare, din pedeapsa de un an și 4 luni închisoare,

aplicată prin sentința penală nr. 463 din 6 noiembrie 2000 a Judecătoriei

Mangalia cu pedeapsa aplicată pentru noua infracțiune dedusă judecății.

Astfel, prin sentința penală nr.

1293 din 5 iunie 2001 a Judecătoriei Pitești, având ca obiect contopirea mai

multor pedepse cu închisoarea, s-a dispus ca inculpatul M.M. să execute

pedeapsa cea mai grea de 9 ani închisoare, sporită cu un an, în total 10 ani

închisoare.

De asemenea, din fișa de cazier

judiciar, precum și din copia biletului de liberare nr. 15811/2002 rezultă că

inculpatul M.M. a fost liberat condiționat din executarea acestei pedepse

rezultante, la 5 decembrie 2001, având un rest neexecutat de 1689 zile (4 ani,

7 luni și 19 zile) închisoare.

În schimb, restul de 92 zile

închisoare, avut în vedere de către instanță, a rămas neexecutat din pedeapsa

de un an și 4 luni închisoare aplicată celuilalt inculpat, respectiv N.Șt., prin

sentința penală nr. 463 din 6 noiembrie 2000 a Judecătoriei Mangalia și

figurează în fișa de cazier a acestuia.

În consecință, operând prevederile

art. 61 alin. (1) C. pen., se impune, ca restul de 1689 zile închisoare, rămas

neexecutat din sentința penală nr. 1293 din 5 iunie 2001 a Judecătoriei

Pitești, să fie contopit cu pedeapsa de 3 ani închisoare stabilită în prezenta

cauză, urmând ca inculpatul M.M. să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani, 7

luni și 19 zile închisoare.

pen., timpul reținerii și al arestării preventive se scade din durata pedepsei

închisorii, pronunțate.

Din actele existente în dosarul de

urmărire penală, rezultă că inculpatul M.M. a fost reținut de organele de

cercetare penală la 17 ianuarie 2002, în aceeași zi fiind emis mandatul de

arestare preventivă pe o perioadă de 30 zile.

Constatându-se, deci că instanța de

fond a scăzut greșit perioada executată, începând cu 16 ianuarie, în loc de 17

ianuarie 2002, urmează ca hotărârea atacată să fie casată și sub acest aspect

și a se face cuvenita corectare.

Cu privire la inculpatul N.Șt.,

constatându-se decesul făptuitorului, urmează ca procesul penal pornit

împotriva acestuia pentru cele trei infracțiuni de furt calificat prevăzute de

art. 208 alin. (1) – art. 209 alin. (1), lit. e) și g); art. 208 alin. (1) –

art. 209 alin. (1) lit. a) și i) și art. 208 alin. (1) – art. 209 alin. (2)

lit. c) C. pen., toate cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., să înceteze, în

temeiul dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. b), raportat la art. 10 alin. (1)

lit. g) C. proc. pen.

Celelalte dispoziții ale hotărârii

atacate vor fi menținute.

Onorariul apărătorului desemnat din

oficiu va fi plătit din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul în anulare declarat

de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție

împotriva sentinței penale nr. 456 din 28 februarie 2002 a Judecătoriei

Pitești, privind pe inculpații N.Șt. și M.M.

Casează hotărârea atacată cu privire

la latura penală a cauzei.

În temeiul dispozițiilor art. 11

pct. 2 lit. b), coroborate cu art. 10 alin. (1) lit. g) C. proc. pen.,

încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului N.Șt. pentru

infracțiunile de furt calificat prevăzute de art. 208 alin. (1), art. 209 alin.

(1) lit. e) și g), cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., art. 208 alin. (1),

art. 209 alin. (1) lit. a) și i), cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. și art.

208 alin. (1), art. 209 alin. (2) lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b)

C. pen., intervenind decesul inculpatului.

Conform art. 61 C. pen., revocă

liberarea condiționată a restului de pedeapsă de 1689 zile închisoare rămas

neexecutat din pedeapsa de 10 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.

1293 din 5 iunie 2001 a Judecătoriei Pitești, rest ce se va contopi cu pedeapsa

de 3 ani aplicată prin sentința penală nr. 456 din 28 februarie 2002 a

Judecătoriei Pitești, urmând ca în final, inculpatul M.M. să execute pedeapsa

de 1689 zile închisoare.

Aplică prevederile art. 71 și art.

64 C. pen.

În baza art. 88 C. pen., se compută

din pedeapsa aplicată inculpatului M.M. reținerea și arestarea preventivă de la

17 ianuarie 2002 la 15 mai 2003.

Menține celelalte dispoziții ale

hotărârii atacate.

Onorariul de avocat pentru apărarea

din oficiu a intimaților inculpați de câte 300.000 lei, se va plăti din fondul

Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi

15 mai 2003.