ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2120/2020

Ședința publică din data de 28 mai 2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/10.10.2017, reclamantul A. a solicitat anularea Raportului de evaluare nr. x/19.09.2017 emis de Agenția Națională de Integritate.

Prin sentința nr. 32 din 5 martie 2018, Curtea de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate și a dispus anularea raportului de evaluare nr. x/19.09.2017 emis de pârâtă .

1.3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Agenția Națională de Integritate invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Suține recurenta că instanța de fond a pronunțat o hotărâre cu încălcarea și aplicarea greșită a prevederilor art. 87 alin. (1) Iii d) din Legea nr. 161/2003. articol ce reglementează incompatibilitățile aferente funcției de primar.

Astfel, cu privire la situație de incompatibilitate reținută în raportul de evaluare de către inspectorul de integritate, reglementată de prevederile art, 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, prima instanță a arătat că:

"nu există între documentele de la dosar vreun înscris care să ateste că primarul însuși s-a desemnat în calitate de reprezentant din partea sa în consiliu. (...)

În acest context, instanța constată că, în fapt, dintr-o lipsa de diligentă a Spitalului de Psihiatrie Murgeni s-a ajuns la situația în care spitalul însuși, în absența unei desemnări a unui reprezentant numit de primar în consiliul de administrație (...), să aprecieze că, de fapt, reclamantul A. a preluat în calitate de primar nou ales în 2012 poziția și funcția deținută anterior de vechiul primar în consiliul de administrație.

În absența oricărui document oficial care să ateste că primarul s-a autodesemnat ca membru în consiliul de administrație, potrivit art. 187 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 95/2006, concluzia ANI este una nevalidă, chiar și în condițiile mențiunilor din procesele-verbale de ședință, la care - într-un număr de 15-a participat reclamantul. De altfel, în unele se consemnează de cel ce l-a întocmit că art. fi președinte, în altele că ar fi invitat.

Cât privește sumele încasate, instanța reține că acestea au fost returnate și apreciază ca plauzibilă explicația reclamantului privind necunoașterea încasării efective a sumelor de bani în momentul efectuării plăților, dat fiind cuantumul lor periodic."

Arată recurenta pârâtă că în cauză sunt incidente Conform prevederilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 "Funcția de primar (...) este incompatibilă cu: d) funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație ori cenzor sau orice funcție de conducere ori de execuție la societățile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituții de credit, societățile de asigurare și cele financiare, la regiile autonome de interes național sau local, la companiile și societățile naționale, precum și la instituțiile publice."

Conform dispozițiilor art. 187 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății "Membrii consiliului de administrație pentru spitalele publice din rețeaua autorităților administrației publice locale sunt: c) un reprezentant numit de primar sau de președintele consiliului județean, după caz".

Intimatul-reclamant nu neagă calitatea de membru în consiliul de administrație al spitalului, susținând în apărarea sa faptul că a participat la ședințele consiliulului de administrație în calitate de reprezentant al UAT Murgeni, invocându-și, de fapt, propria turpitudine.

Cu toate acestea, în conformitate cu informațiile comunicate de către Spitalului de Psihiatrie Murgeni prin adresele menționate în cuprinsul raportului de evaluare și potrivit proceselor-verbale ale ședințelor C.A., intimatul-reclamant a participat în perioada 31.10.2012-10.12.2014 la ședințele Consiliulului de Administrație exercitând astfel simultan funcția de primar pentru mandatul 2012-2016 cât și funcția de membru-președinte al Consiliului de Administrație al Spitalului de Psihiatrie Murgeni, caz de incompatibilitate prevăzut de dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003.

Prin urmare, contrar celor reținute de instanța de fond, rezultă neîndoielnic calitatea domnului A. de membru al consiliului de administrație, ca reprezentant al primarului.

Instanța de fond în mod greșit a reținut că, concluzia ANI este una nevalidă întrucât în cauza nu există un document oficial care să ateste că primarul s-a autodesemnat ca membru al consiliului de administrație, potrivit art. 187 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 95/2006.

Împrejurarea că lipsește actul prin care primarul a desemnat reprezentantul în consiliul de administrație, este lipsită de relevanță, cât timp nu acesta reprezintă actul de numire în consiliu de administrație.

Aceleași considerente sunt valabile și în ceea privește inexistența hotărârii consiliul local privind desemnarea reprezentanților în consiliul de administrație.

Cât privește consiliul de administrație de la nivelul unui spital public, recurenta arată că acesta este reglementat la art. 187 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 95/2006, așa cum a fost indicat anterior.

Din analiza acestui text de lege se observă că nu există prevederi legale care să stabilească că reprezentantul primarului este numit în consiliul de administrație al unui spital public de către primar, constituirea consiliului de administrație facându-se la nivelul fiecărui spital, în conformitate cu prevederile legale mai sus-enunțate.

De aceea, față de existența unor documente care atestă exercitarea calității de membru în consiliul de administrație ca reprezentant al primarului prin participarea acestuia la ședințe precum și prin primirea unei remunerații pentru funcția de membru-președinte în Consiliul de Administrație al Spitalului de Psihiatrie Murgeni rezultă cu evidență calitatea intimatului de membru în consiliu, ca reprezentant al primarului.

În condițiile în care intimatul-reclamant a participat cu regularitate la ședințele consiliilor, semnând procesele-verbale de participare la ședințele consiliului de administrație, în calitate de membru, nu se poate susține inexistența stării de incompatibilitate, prin raportare la lipsa calității de membru al consiliului de administrație al spitalului, fiind încălcate normele speciale ale art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003.

Astfel, atâta timp cât intimatul-reclamant a semnat procesele-verbale întocmite în cadrul Consiliului de Administrație, este evident faptul că acesta s-a comportat ca un membru în cadrul Consiliului de Administrație, participând și semnând procesele-verbale întocmite în cadrul ședințelor.

Faptul că procedura numirii intimatului-reclamant în cadrul Consiliului de Administrație nu a urmat procedura legală nu prezintă relevanță atâta timp cât domnul A. nu a avut nimic de obiectat cu privire la calitatea de membru în cadrul Consiliului de Administrație al Spitalului de Psihiatrie Murgeni, participând la ședințe astfel cum reiese din procesele-verbale ale Consiliului de Administrație în intervalul 31.10.2012-10.12.2014, ședințe ce au și fost semnate de către acesta, astfel acesta s-a aflat în stare de incompatibilitate, ipoteza normei legale instituite prin art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 fiind întrunită.

În consecință, recurenta pârâtă consideră că hotărârea atacată reflectă greșita aplicare a normelor de drept material incidente în cauză, astfel că solicită admiterea recursului său, așa cum a fost formulat.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Examinând recursul de față, Înalta Curte constată că este fondat, fiind incident în cauză motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

Pentru a decide astfel, Înalta Curte constată că prin sentința civilă atacată în cauză instanța fondului a admis acțiunea reclamantului A. și, în consecință, a dispus anularea raportului de evaluare nr. x/19.09.2017, emis de recurenta pârâtă, raport prin care s-a constatat, în ceea ce-l privește pe reclamantul intimat, existența stării de incompatibilitate în condițiile prevăzute de art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003.

Curtea de apel a apreciat că în mod greșit a fost reținută în sarcina reclamantului intimat existența stării de incompatibilitate, în contextul în care nu există niciun act prin care să fie desemnat reclamantul în calitate de reprezentant al Primarului Murgeni în consiliul de administrație al spitalului.

În realitate, dintr-o lipsă de diligență a Spitalului de Psihiatrie Murgeni, apreciază prima instanță, s-a ajuns la situația în care spitalul însuși, în absența unei desemnări a unui reprezentant numit de primar în consiliul de administrație (altul decât B., numit din 2010, acesta fiind secretarul orașului Murgeni), să aprecieze că, de fapt, reclamantul A. a preluat în calitate de primar nou ales în 2012 poziția și funcția deținută anterior de vechiul primar în consiliul de administrație.

În absența oricărui document oficial care să ateste că primarul s-a autodesemnat ca membru al consiliului de administrație, potrivit art. 187 alin. (2) lit, c din Legea nr. 95/2006, concluzia ANI este una nevalidă, chiar și în condițiile mențiunilor din procesele-verbale de ședință, la care - într-un număr de 15 - a participat reclamantul. De altfel, în unele se consemnează de cel ce l-a întocmit că ar fi președinte, în altele că ar fi invitat.

Cât privește sumele încasate, instanța fondului a reținut că acestea au fost returnate și apreciază ca fiind plauzibilă explicația reclamantului privind necunoașterea încasării efective a sumelor de bani la momentul efectuării plăților, dat fiind cuantumul lor periodic concret.

Constată Înalta Curte că niciuna din împrejuările avute în vedere de prima instanță nu atestă nelegalitatea raportului de evaluare contestat în cauză, astfel că însușirea acestor considerente și anularea actului administrativ în consecință denotă greșita aplicare a normelor de drept material reprezentate de dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 și art. 187 alin. (2) lit, c din Legea nr. 95/2006.

Potrivit dispozițiilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 "Funcția de primar (...) este incompatibilă cu: d) funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație ori cenzor sau orice funcție de conducere ori de execuție la societățile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituții de credit, societățile de asigurare și cele financiare, la regiile autonome de interes național sau local, la companiile și societățile naționale, precum și la instituțiile publice."

Din cuprinsul acestor dispoziții rezultă, fără echivoc, că unica premisă necesară dar și suficientă pentru a se constata existența stării de incompatibilitate este cumulul funcțiilor avute în vedere de legiuitor, neexistând nicio condiționare în sensul dovedirii validității actului de numire a primarului în funcția de membru în consiliul de administrație al uneia sau mai multora din entitățile din sfera de referință a actului normativ.

Prin urmare, considerentul instanței de fond, în sensul că nu există la dosarul cauzei niciun act prin care primarul să se fi desemnat în calitate de reprezentant al autorității administrației publice locale în consiliul de administrație al spitalului, nu are nicio influență pentru aprecierea stării de incompatibilitate.

Ceea ce este nu numai necesar dar și suficient în acest caz este faptul că este dovedită împrejurarea exercitării, de către reclamantul intimat, a calității de membru în consiliul de administrație al spitalului concomitent cu cea de primar.

O a doua teză reținută de prima instanță în scopul înlăturării stării de incompatibilitate este aceea că reclamantul intimat a restituit sumele încasate cu titlu de indemnizație de participare la ședințele consiliului de administrație.

Nici această din urmă împrejurare nu este o condiție pentru aprecierea stării de incompatibilitate, cât timpul textul legal în analiză nici nu prevede ca funcția exercitată în cumul nepermis să fie și remunerată; altfel spus, există incompatibilitatea prevăzută de art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 chiar și atunci când primarul sau viceprimarul nu a obținut nicio remunerare sau vreun alt avantaj de ordin patrimonial pentru deținerea calității de membru în consiliu de administrație.

În același sens reflectă greșita aplicare a normei de drept material și considerentul primei instanțe, potrivit căruia participarea reclamantului intimat la ședințele consiliului este rezultatul lipsei de diligență a Spitalului de Psihiatrie Murgeni, ajungându-se, în opinia curții, la situația în care spitalul însuși, în absența unei desemnări a unui reprezentant numit de primar în consiliul de administrație (altul decât B., numit din 2010, acesta fiind secretarul orașului Murgeni), să aprecieze că, de fapt, reclamantul A. a preluat în calitate de primar nou ales în 2012 poziția și funcția deținută anterior de vechiul primar în consiliul de administrație.

Evident că participarea primarului la ședințele consiliului de administrație nu reprezintă altceva decât rezultatul propriei voințe, fiind nerezonabil a se afirma că atare împrejurări pot constitui dovezi ale unei constrângeri de exercitare a calității interzise de lege.

În plus, reclamantul intimat are datoria de a cunoaște regimul juridic al incompatibilităților, astfel că participarea sa în ședințele consiliului de administrație în calitate de membru pe o perioadă mai mare de doi ani, chiar în condițiile în care nu ar fi realizat incidența prevederilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, nu atestă nelegalitatea raportului de evaluare, cum greșit a susținut prima instanță, ci dimpotrivă, confirmă validitatea actului contestat în cauză.

Față de aceste considerente recursul de față va fi admis, cu consecința casării hotărârii atacate, rejudecării cauzei și respingerii acțiunii formulate de reclamantul intimat împotriva raportului de evaluare nr. x/19.09.2017 ca fiind neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de Agenția Națională de Integritate împotriva sentinței nr. 32 din 5 martie 2018 a Curții de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și, rejudecând, respinge acțiunea, ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 28 mai 2020.