ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5447/2011

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Soluția instanței de fond Prin încheierea din data de 20 iulie 2011, Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a A.N.A.F., invocată de această autoritate și a respins cererea formulată în contradictoriu cu această pârâtă pentru lipsa calității procesuale pasive. A respins excepția inadmisibilității invocată de către pârâta D.G.F.P. Sălaj. A admis, în parte, cererea formulată de către SC B.H.I. SRL prin administrator special B.I. în contradictoriu cu D.G.F.P.

Sălaj și, în consecință, a dispus suspendarea executării deciziei de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite prin inspecția fiscală din 28 februarie 2011, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a acțiunii în anularea aceleiași decizii ce face obiectul Dosarului nr. 859/33/2011 al Curții de Apel Cluj, precum și suspendarea executării actelor administrative din 2 februarie 2011, din 9 noiembrie 2010 și din 12 iulie 2010 privind obligațiile fiscale în cuantum total de 3.925.094 RON, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a acțiunii în anularea actelor administrative sus menționate, ce face obiectul Dosarului nr. 859/33/2011 al Curții de Apel Cluj; a obligat pârâta să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 10,3 RON.

Pentru a admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei A.N.A.F., prima instanță a reținut că actele contestate nu au fost emise de această autoritate, raportul juridic născându-se între societate și emitentul actului, D.G.F.P. Sălaj. Referitor la excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de pârâta D.G.F.P. Sălaj, prima instanță a reținut că atât decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite prin inspecția fiscală din 28 februarie 2011, cât și suplimentările la declarațiile de creanță din 2 februarie 2011, din 9 noiembrie 2010 și din 12.07.2010 privind obligațiile fiscale în cuantum total de 3.925.094 RON, reprezintă acte administrative fiscale, supuse controlului de legalitate și se circumscriu sferei actelor la care face referire art. 41 din C. proc.

fisc. De asemenea, a fost înlăturată apărarea pârâtei referitoare la imposibilitatea contestării pe calea contenciosului fiscal a actelor emise în cursul procedurii insolvenței, reținând că această împrejurare nu poate modifica natura juridică a acestor acte care pot fi supuse verificării potrivit legilor speciale în baza cărora s-au născut, având în vedere și prevederile art. 66 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 85/2006. Referitor la fondul cererii de suspendare, prima instanță a reținut că sunt întrunite cumulativ cerințele impuse de art. 14 alin. (1) și art. 15 din Legea nr. 554/2004 cu modificările și completările ulterioare, privind suspendarea executării actelor administrative contestate.

Prima instanță a constatat existența unor împrejurări legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ, în sensul că ar există o situație litigioasă mai veche între părți cu privire la cuantumul obligațiilor datorate de către reclamant, obligații care anterior au fost greșit stabilite de către pârâtă, aspecte ce urmează a fi însă tranșate, în condiții de contradictorialitate în cadrul acțiunii în anulare.

În acest context, prima instanță a apreciat că se impune suspendarea executării deciziei de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite prin inspecția fiscală din 28 februarie 2011, precum suspendarea executării actelor administrative din 2 februarie 2011, din 9 noiembrie 2010 și din 12 iulie 2010 privind obligațiile fiscale în cuantum total de 3.925.094 RON, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a acțiunii în anularea actelor administrative sus menționate, ce face obiectul Dosarului nr. 859/33/2011 al Curții de Apel Cluj, până la tranșarea în condiții de contradictorialitate și cu administrarea tuturor probatoriilor, a legalității actelor administrativ fiscale și implicit a creanțelor fiscale cuprinse în aceste acte, în cadrul acțiunii în anulare.

2. Calea de atac exercitată Împotriva Încheierii pronunțată la 20 iulie 2011 de Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs D.G.F.P. Sălaj, considerând-o nelegală și netemeinică, invocând ca temei legal dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 304 1 din C. proc. civ. În motivarea căii de atac se menționează că în mod greșit instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale active a administratorului special B.I. de a formula acțiunea de față în contencios administrativ, acesta neputând reprezenta societatea SC B.H.I. SRL la instanța de contencios administrativ. Se susține că împotriva societății reclamante s-a dispus deschiderea procedurii insolvenței potrivit Legii nr. 85/2006, fiind numit administrator judiciar domnul I.A., care va conduce întreaga activitate a debitoarei, conform art. 20 din Legea menționată.

Prin urmare, după ridicarea dreptului de administrare debitoarea este reprezentată de administratorul judiciar care îi va conduce întreaga activitate comercială, iar mandatul administratorului special va fi redus la a reprezenta interesele acționarilor/ asociaților în cadrul procedurii insolvenței. Astfel, atribuția de a formula acțiune la instanța de contencios administrativ revenea doar administratorului judiciar numit în cauză de către instanța de judecată și nu administratorului special care nu are calitatea procesuală de a formula o astfel de acțiune. Mai mult, în ceea ce privește actele administrative fiscale a căror suspendare s-a solicitat, acestea au fost semnate la finalul controlului doar de administratorul judiciar I.A.

Pe fondul cauzei, se susține că în mod greșit a fost admisă acțiunea, cât timp nu a fost depusă cauțiunea prevăzută de dispozițiile C. proc. fisc. și nici nu au fost îndeplinite și dovedite condițiile cumulative pentru admisibilitatea cererii de suspendare a executării actului administrativ fiscal menționat, respectiv cazul bine justificat și prevenirea unei pagube iminente, impuse de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004. Intimata-reclamantă SC B.H.I. SRL reprezentată de administrator special B.I.

a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, susținând că în mod corect a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale a administratorului special de către instanța de fond întrucât potrivit sentinței nr. 2715 din 21 octombrie 2010 prin care s-a deschis procedura de insolvență față de societatea reclamantă, nu s-a ridicat dreptul de administrare al administratorului special, care are posibilitatea legală de a promova acțiune în justiție, acest drept fiindu-i conferit și de prevederile art. 18 din Legea nr. 85/2006. Pe fondul cauzei, se susține că au fost dovedite cele două condiții impuse de art. 14 din Legea nr. 554/2004 pentru suspendarea executării actelor administrative fiscale, fiind legală și temeinică hotărârea primei instanțe.

De asemenea, se precizează că plata cauțiunii nu a fost achitată, existând o prezumție a lipsei de fonduri bănești, astfel că nu se impunea obligarea societății reclamante la plata unei cauțiuni cum în mod corect a statuat și instanța de fond. 3. Soluția instanței de recurs Înalta Curte, analizând recursul în raport de criticile formulate, de înscrisurile care există la dosarul cauzei, de dispozițiile legale incidente, apreciază că acesta este fondat, pentru considerentele ce urmează a fi expuse. Este fondată critica referitoare la greșita respingere a excepției lipsei calității de reprezentant a administratorului special B.I. de a formula acțiunea de față pentru SC B.H.I. SRL. Potrivit sentinței civile nr. 2715 din 21 mai 2010 pronunțată de Tribunalul Sălaj, împotriva debitoarei SC B.H.I.

SRL a fost deschisă procedura insolvenței, fiind numit administrator judiciar I.A. care va îndeplini atribuțiile prevăzute de art. 20 din Lege, având conducerea integrală a activității debitoarei. Această sentință a rămas irevocabilă prin decizia nr. 9/2011 a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal. Conform art. 47 din Legea nr. 85/2006, deschiderea procedurii ridică dreptul de administrare al administratorului societății, aceasta fiind condusă conform art. 20 din același act normativ, de către administratorul judiciar și nu de cel special sau statutar. Potrivit art. 18 din aceeași Lege, mandatul administratorului special este redus, acesta având doar rolul de a reprezenta interesele acționarilor/asociaților în cadrul procedurii de insolvență.

Prin urmare, doar administratorul judiciar, căruia i s-a conferit dreptul de conducere integrală a activității debitoarei putea formula acțiunea la instanța de contencios administrativ, neputând fi reținute apărările formulate de intimata-reclamantă prin administrator special B.I. De altfel, administratorul judiciar a reprezentat societatea reclamantă debitoare în fața organelor de inspecție fiscală. În concluzie, față de cele expuse, instanța de recurs apreciază că este întemeiată excepția, urmând să respingă acțiunea ca fiind formulată de o persoană fără calitatea de reprezentant al SC B.H.I. SRL. În consecință, în temeiul art. 312 alin. (1) teza I din C. proc. civ., art. 20 din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, Înalta Curte va admite recursul formulat de D.G.F.P.

Sălaj, va casa sentința atacată și va respinge acțiunea ca fiind formulată de o persoană fără calitate de reprezentant al SC B.H.I. SRL. Având în vedere dezlegarea dată excepției invocate de recurentă, în raport de dispozițiile art. 137 alin. (1) din C. proc. civ., nu se mai impune analiza celorlalte critici formulate prin cererea de recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de D.G.F.P. Sălaj împotriva încheierii din data de 20 iulie 2011 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal. Casează sentința atacată și respinge cererea ca formulată de o persoană fără calitate de reprezentant al SC B.H.I. SRL. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 noiembrie 2011.