ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1973/2003

Asupra conflictului de competență

creat,

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 318 din 17

decembrie 2002, în baza art. 334 C. proc. pen., Tribunalul Militar București a

dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina

inculpatului plt. rez. G.L.M. din infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art.

215 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., în

infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (2

1

)

lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

În baza art. 42 și art. 28 C. proc.

pen., competența de soluționare a acestui dosar a fost stabilită în favoarea

Tribunalului Militar Teritorial București, căruia i s-a declinat cauza.

Pentru a decide astfel, prima

instanță a reținut că, prin rechizitoriul nr. 1149/P/2002 din 18 septembrie

2002, Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial a dispus trimiterea

în judecată a inculpatului plt. rez. G.L.M. pentru săvârșirea, la data de 10

iulie 2002 a infracțiunilor de călcare de consemn, prevăzută de art. 333 alin.

(2) C. pen. și înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1) și (2) C. pen., cu

aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

Dispunând schimbarea încadrării

juridice în infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c)

și alin. (2

1

) lit. b) C. pen., Tribunalul Militar București, ca

primă instanță investită, a declinat soluționarea cauzei în favoarea

Tribunalului Militar Teritorial București, în conformitate cu dispozițiile art.

28 C. proc. pen.

La rândul său, Tribunalul Militar Teritorial

București s-a dezinvestit, prin sentința penală nr. 15 din 27 ianuarie 2003,

declinând competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Militar

București și trimițând dosarul, în conformitate cu prevederile art. 43 C. proc.

pen., Curții Militare de Apel pentru soluționarea conflictului negativ de

competență.

În motivarea soluției, s-a arătat că

încadrarea juridică dată faptelor prin rechizitoriu este cea corectă, prin

urmare și investirea Tribunalului Militar București ca instanță de fond este

cea legală.

Curtea Militară de Apel, prin

încheierea din ședința publică din 4 martie 2003, în temeiul art. 43 alin. (8) C.

proc. pen., a trimis dosarul Curții Supreme de Justiție în vederea stabilirii

competenței judecării cauzei privind pe inculpatul agent principal (rez) G.L.M.

S-a apreciat că, în raport de

dispozițiile Legii nr. 360/2002 privind statutul polițistului intrată în

vigoare la 24 august 2002, competența judecării în fond a cauzei revine unei instanțe

civile.

În conformitate cu prevederile

Codului de procedură penală, Curtea Supremă de Justiție urmează să stabilească,

din punct de vedere material și teritorial, competența de soluționare a cauzei

privind pe inculpatul G.L.M.

Prin actul de inculpare, s-a reținut

că inculpatul G.L.M. a săvârșit faptele penale în calitatea sa de subofițer în

cadrul Direcției Generale a Poliției de Frontieră, la data de 10 iulie 2002.

La data de 24 august 2002, a intrat

în vigoare Legea nr. 360/2002 privind statutul polițistului care, în capitolul

IV, secțiunea a II-a, stabilește răspunderea juridică și sancțiunile aplicabile

polițiștilor, deveniți funcționari publici civili cu statut special.

În conformitate cu dispozițiile art.

64 din această lege, competența judecării în fond a infracțiunilor săvârșite de

inculpat, potrivit gradului profesional al acestuia (agent principal) revine

unei instanțe civile, și anume tribunalului.

Având în vedere că dispozițiile

legii procesual penale sunt de imediată aplicare și că, în conformitate cu

prevederile art. 82 alin. (2) din Legea nr. 360/2002 orice alte dispoziții

contrare s-au abrogat, Curtea constată că soluționarea cauzei penale privind pe

inculpatul G.L.M. este de competența materială a unei instanțe civile,

respectiv a tribunalului.

Cât privește competența teritorială,

întrucât inculpatul domiciliază în municipiul Giurgiu, unde s-a făcut și

constatarea faptelor penale comise, în conformitate cu prevederile art. 30 lit.

c) C. proc. pen., Curtea stabilește competența de soluționare a cauzei în

favoarea Tribunalului Giurgiu.

Competența acestei instanțe este

atrasă și de dispozițiile art. 31 C. proc. pen., deoarece, în cazul

infracțiunilor săvârșite în afara țării, soluționarea cauzei revine instanței

în a cărei rază teritorială își are domiciliul făptuitorul.

Pentru aceste motive, văzând

dispozițiile art. 43, art. 30 lit. c) și art. 31 alin. (1) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare

a cauzei, privind pe inculpatul G.L.M., în favoarea Tribunalului Giurgiu.

Trimite dosarul la Tribunalul Giurgiu.

Pronunțată în ședință publică, azi

16 aprilie 2003.