ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1627/2004
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1627/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Tribunalul Sălaj, prin sentința
penală nr. 122 din 5 noiembrie 2003, condamnă pe inculpatul Z.V. la 8 ani de
închisoare și 3 ani interzicerea unor drepturi, pentru tentativă la
infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 174 și art. 175 lit. i) C.
pen.
Inculpatul este menținut arestat,
iar din durata pedepsei i se deduce detenția preventivă.
El este obligat să plătească
50.000.000 lei daune morale victimei, 329.907 lei Spitalului județean Sălaj,
4.416.440 lei Serviciului de Ambulanță Solaj, 6.874.168 lei Casei Asigurărilor
de Sănătate Cluj, 6.330.000 lei Spitalului Militar Cluj și 8.800.000 lei
cheltuieli judiciare statului.
Instanța a reținut, în esență, că,
în seara de 11 mai 2003, inculpatul a avut o altercație cu numitul M.I., pe
care l-a lovit, în cap, cu un par, punându-i viața în primejdie.
Inculpatul declară apel, susținând
că nu a intenționat să suprime viața victimei, încât fapta sa constituie doar o
vătămare corporală gravă și nu o tentativă de omor.
Curtea de Apel Cluj, prin decizia
penală nr. 18 din 21 ianuarie 2004, respinge, ca nefondat, apelul inculpatului,
pe care îl menține în stare de arest și îl obligă la cheltuieli judiciare
statului.
Prin recursul de față, inculpatul
critică decizia, reiterând susținerile din apel.
Critica nu este întemeiată.
Prima instanță a reținut corect
situația de fapt, pe care a calificat-o corespunzător și a dozat just pedeapsa
aplicată inculpatului.
Lovind victima în cap, zonă vitală,
cu parul, obiect apt a produce moartea, cu intensitate, cum atestă gravitatea
leziunilor, evident că inculpatul a prevăzut moartea, rezultat pe care, chiar
dacă nu l-a dorit, l-a acceptat. Acest rezultat a fost evitat, datorită
îngrijirilor medicale acordate victimei imediat după agresiune.
Nu sunt temeiuri nici pentru
reducerea pedepsei aplicate inculpatului, care a încercat să răstălmăcească
faptele, susținând, neîntemeiat, că victima a fost lovită de portiera mașinii.
Din oficiu, nu se constată motive de
casare, care să fie luate în considerare.
Așa fiind, în baza art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen., hotărârea atacată va fi menținută, prin
respingerea recursului, conform dispozitivului deciziei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de inculpatul Z.V.R. împotriva deciziei penale nr. 18 din 21 ianuarie
2004 a Curții de Apel Cluj.
Deduce din pedeapsa aplicată
inculpatului, timpul arestării preventive de la 6 iunie 2003 la 24 martie 2004.
Obligă recurentul inculpat să
plătească statului suma de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare, din care 400.000
lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul
Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi
24 martie 2004.