ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2060/2011

Asupra

recursului de față;

Din

examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea

înregistrată la Tribunalul Botoșani sub nr. 5631/40/2008 din 29 decembrie 2008,

reclamanta SC A. SRL Botoșani a chemat în judecată pârâții Ș.R., Ș.G., Ș.I. și Ș.A.,

pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați să-i lase în

liniștită posesie și proprietate, suprafața de 1 ha teren situată în

extravilanul municipiului Botoșani, P.C. 524/54 sola 21, identificată cu număr

topografic nedefinitiv înscris în C.F. 2720/N, evaluat la suma de 40.000 euro.

Tribunalul

Botoșani, prin sentința nr. 723 din 16 iunie 2009, a respins acțiunea,

reținând, în esență, că titlul de proprietate al autorilor reclamantei a fost

anulat prin sentința civilă nr. 6872 din 17 decembrie 2003 a Judecătoriei

Botoșani în ce privește terenul în discuție, instanța constatând că titularul

nu a deținut teren în tarlaua „Dealul Târgului” astfel încât reconstituirea

dreptului de proprietate a fost nelegală. In consecință, reținând că buna

credință a cumpărătorilor nu constituie titlu de proprietate, iar pârâții dețin

titlul de proprietate valabil pentru suprafața în litigiu, tribunalul a

apreciat că, în speță, reclamanta nu a făcut dovada dreptului de proprietate.

Curtea

de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, prin

decizia nr. 25 de la 18 martie 2010, a respins ca nefondat apelul reclamantei SC

A. SRL, cu motivarea că, în cauză, nu sunt îndeplinite condițiile de operare a

principiului validității aparenței în drept, buna credință singură nu este de

natură să conducă la dobândirea proprietății, iar pârâții au prezentat un titlu

valabil asupra terenului revendicat.

Împotriva

acestei decizii, reclamanta a fomulat recurs, solicitând admiterea recursului,

modificarea în tot a deciziei recurate în sensul admiterii acțiunii în

revendicare.

În

argumentarea motivelor de recurs, reclamanta a învederat că SC A. SRL a fost de

bună-credință la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare, respectiv 6

noiembrie 2002, fiind convinsă de calitatea de proprietar a vânzătorului, cu

atât mai mult cu cât jurisprudenta a dat câștig de cauză dobânditorului de bună

credință la perfectarea actului, având în vedere un principiu fundamental al

dreptului civil și anume principiul stabilității circuitului civil.

Înalta

Curte, examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele :

Prin

contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1535 de la 6 noiembrie

2002, V.F.N., în calitate de vânzător, a înstrăinat către SC A. SRL, în

calitate de cumpărător, suprafața de 18.900 mp, teren situat în extravilanul

municipiului Botoșani, județul Botoșani, P.C. 524/54, sola 21, identificat cu

număr topografic nedefinitiv 159/5, înscris în CF, teren dobândit de vânzător

prin restituire ca urmare a Legii nr. 18/1991 privind fondului funciar în baza

titlului de proprietate nr. 83473/1999 și intabulat sub nr. 3652/2000 la

Judecătoria Botoșani, biroul de carte funciară.

Potrivit

aceluiași contract, terenul nu a fost scos din circuitul civil și nu era grevat

de sarcini conform extrasului de carte funciară nr. 3804 de la 5 noiembrie 2002

eliberat de Judecătoria Botoșani, cumpărătorul intrând în stăpânirea de fapt și

de drept a terenului la data autentificării, respectiv 6 noiembrie 2002.

Sistemul

de publicitate imobiliară, așa cum este el consacrat de Legea nr. 7/1996, are

la bază, printre principiile legalității, publicității absolute și integrale,

oficialității, priorității și relativității, și principiul forței probante a

înscrierii, potrivit căruia terțul, în speță reclamanta, care, bazându-se pe

cuprinsul cărții funciare, dobândește cu bună-credință și cu titlu oneros, un

drept real înscris în cartea funciară, nu va mai putea fi evins din cauza

viciilor pe care le avea titlul autorului său, dreptul real înscris în cartea

funciară fiind prezumat a fi exact.

În

baza aceluiași act normativ, Legea nr. 7/1996, cu modificările și completările

ulterioare, înscrierea în cartea funciară nu are efect constitutiv de drepturi,

ci doar un efect de opozabilitate a drepturilor dobândite în mod legal (în

speță, printr-un contract de vânzare-cumpărare valabil încheiat în condițiile

consensualismului consacrat de Codul civil) față de terți. Scopul înscrierii

drepturilor în cartea funciară este de opozabilitate și de informare a

terților, tară efecte constitutive de drepturi.

Totodată,

deși reține că titlul autorului reclamnatei a fost desființat irevocabil după

încheierea contractului de vânzare-cumpărare, în mod eronat, instanța de apel

nu reține existența în cauză a excepției de la principiul resoluto jure dantis,

resolvitur jus accipientis, respectiv cazul subdobânditoului de bună-credință

și cu titlu oneros al unui imobil, care își găsește justificarea în principiul

ocrotirii bunei credințe și al asigurării stabilității circuitului civil;

astfel, anularea titlului de proprietate al transmițătorului cu titlu oneros al

unui bun nu este de natură să atragă nevalabilitatea actului în ceea ce îl

privește pe terțul achizitor, în cazul în care acesta din urmă a fost de bun-

credință la momentul încheierii actului, încrezându-se în situația juridică

transpusă în extrasul de carte funciară emis anterior încheierii contractului

de vânzare-cumpărare.

Pentru

a opera regula de drept potrivit căreia nevalabilitatea titlului de proprietate

al vânzătorului atrage și nulitatea titlului subdobânditorului, este necesar ca

terțul achizitor, în speță reclamanta, să fi cunoscut sau cu diligente minime,

să fi putut cunoaște nevalabilitatea titlului de proprietate al

înstrăinătorului, deci să fie de rea-credință, or, în speța dedusă judecății,

sentința nr. 6872 de la 17 decembrie 2003 a Judecătoriei Botoșani este

ulterioară încheierii contractului de vânzare-cumpărare pe care reclamanta își

întemeiază pretențiile (inclusiv data depunerii acesteia este ulterioară

actului, respectiv 20 ianuarie 2003), iar sentința nr. 3063 de la 22 martie

2002 pronunțată de Judecătoria Botoșani în dosarul nr. 1382/2002 prin care s-a

respins o acțiune întemeiată pe dispozițiile art. 674 C. civ. nu este de natură

a răsturna buna-credință a subdobânditorului cu titlu oneros a imobilului teren

întrucât hotărârile judecătorești au efecte relative, între părți și nu a fost

menționată în cartea funciară a imobilului de către pârâții din acea cauză spre

a o opune ulterior terților.

Constatând

că reclamanta din prezenta cauză justifică titlu asupra imobilului teren în

litigiu, Înalta Curte, după compararea titlurilor invocate de părțile din

prezenta cauză, apreciază că preferabil este titlul reclamantei, față de faptul

că, la data eliberării titlului de proprietate al autorului acestuia, respectiv

13 septembrie 1999, au fost respectate dispozițiile legale privitoare la

constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului în

litigiu, titlul de proprietate al autorului reclamantei a fost înscris în

cartea funciară spre a fi opozabil terților, SC A. SRL s-a încrezut în

calitatea de proprietar a autorului său, iar titlul de propietate pe numele

intimatului Ș.G. a fost emis la nivelul anului 2008, această soluție fiind

impusă și de necesitatea asigurării stabilității circuitului civil.

Întrucât

instanțele de fond și de apel au nesocotit dispozițiile legale incidente în

speță anterior menționate, Înalta Curte, reținând incidența motivului de recurs

prevăzut de art. 304 punct 9 C. proc. civ., admite recursul declarat de reclamanta

SC A. SRL Botoșani împotriva deciziei nr. 25 de la 18 martie 2010 pronunțată de

Curtea de Apel Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal,

modifică decizia recurată, admite apelul, schimbă în tot sentința nr. 723 de la

16 iunie 2009 a Tribunalului Botoșani și pe fond, admite acțiunea și obligă

pârâții să lase în liniștită posesie și deplină proprietate suprafața de 1

hectar situată în extravilanul municipiului Botoșani, PC 524/54 sola 21

identificată cu număr topografic nedefinitiv înscris în CF.

În

temeiul art. 274 C. proc. civ., dispune obligarea intimaților la plata sumei de

2.324 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea reclamantei.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C

I D E:

Admite

recursul declarat de reclamanta SC A. SRL Botoșani împotriva deciziei nr. 25 de

la 18 martie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția comercială, de contencios

administrativ și fiscal, modifică decizia recurată, admite apelul, schimbă în

tot sentința nr. 723 de la 16 iunie 2009 a Tribunalului Botoșani și pe fond,

admite acțiunea și obligă pârâții să lase în liniștită posesie și deplină

proprietate suprafața de 1 hectar situată în extravilanul municipiului

Botoșani, PC 524/54 sola 21 identificată cu număr topografic nedefinitiv

înscris în CF. Obligă intimații la plata sumei de 2.324 lei cu titlu de

cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi, 26 mai 2011.