ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2060/2011

Asupra recursului de față; Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la Tribunalul Botoșani sub nr. 5631/40/2008 din 29 decembrie 2008, reclamanta SC A. SRL Botoșani a chemat în judecată pârâții Ș.R., Ș.G., Ș.I. și Ș.A., pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați să-i lase în liniștită posesie și proprietate, suprafața de 1 ha teren situată în extravilanul municipiului Botoșani, P.C. 524/54 sola 21, identificată cu număr topografic nedefinitiv înscris în C.F. 2720/N, evaluat la suma de 40.000 euro.

Tribunalul Botoșani, prin sentința nr. 723 din 16 iunie 2009, a respins acțiunea, reținând, în esență, că titlul de proprietate al autorilor reclamantei a fost anulat prin sentința civilă nr. 6872 din 17 decembrie 2003 a Judecătoriei Botoșani în ce privește terenul în discuție, instanța constatând că titularul nu a deținut teren în tarlaua „Dealul Târgului” astfel încât reconstituirea dreptului de proprietate a fost nelegală. In consecință, reținând că buna credință a cumpărătorilor nu constituie titlu de proprietate, iar pârâții dețin titlul de proprietate valabil pentru suprafața în litigiu, tribunalul a apreciat că, în speță, reclamanta nu a făcut dovada dreptului de proprietate.

Curtea de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 25 de la 18 martie 2010, a respins ca nefondat apelul reclamantei SC A. SRL, cu motivarea că, în cauză, nu sunt îndeplinite condițiile de operare a principiului validității aparenței în drept, buna credință singură nu este de natură să conducă la dobândirea proprietății, iar pârâții au prezentat un titlu valabil asupra terenului revendicat. Împotriva acestei decizii, reclamanta a fomulat recurs, solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei recurate în sensul admiterii acțiunii în revendicare.

În argumentarea motivelor de recurs, reclamanta a învederat că SC A. SRL a fost de bună-credință la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare, respectiv 6 noiembrie 2002, fiind convinsă de calitatea de proprietar a vânzătorului, cu atât mai mult cu cât jurisprudenta a dat câștig de cauză dobânditorului de bună credință la perfectarea actului, având în vedere un principiu fundamental al dreptului civil și anume principiul stabilității circuitului civil. Înalta Curte, examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele : Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1535 de la 6 noiembrie 2002, V.F.N., în calitate de vânzător, a înstrăinat către SC A. SRL, în calitate de cumpărător, suprafața de 18.900 mp, teren situat în extravilanul municipiului Botoșani, județul Botoșani, P.C.

524/54, sola 21, identificat cu număr topografic nedefinitiv 159/5, înscris în CF, teren dobândit de vânzător prin restituire ca urmare a Legii nr. 18/1991 privind fondului funciar în baza titlului de proprietate nr. 83473/1999 și intabulat sub nr. 3652/2000 la Judecătoria Botoșani, biroul de carte funciară.

Potrivit aceluiași contract, terenul nu a fost scos din circuitul civil și nu era grevat de sarcini conform extrasului de carte funciară nr. 3804 de la 5 noiembrie 2002 eliberat de Judecătoria Botoșani, cumpărătorul intrând în stăpânirea de fapt și de drept a terenului la data autentificării, respectiv 6 noiembrie 2002. Sistemul de publicitate imobiliară, așa cum este el consacrat de Legea nr. 7/1996, are la bază, printre principiile legalității, publicității absolute și integrale, oficialității, priorității și relativității, și principiul forței probante a înscrierii, potrivit căruia terțul, în speță reclamanta, care, bazându-se pe cuprinsul cărții funciare, dobândește cu bună-credință și cu titlu oneros, un drept real înscris în cartea funciară, nu va mai putea fi evins din cauza viciilor pe care le avea titlul autorului său, dreptul real înscris în cartea funciară fiind prezumat a fi exact.

În baza aceluiași act normativ, Legea nr. 7/1996, cu modificările și completările ulterioare, înscrierea în cartea funciară nu are efect constitutiv de drepturi, ci doar un efect de opozabilitate a drepturilor dobândite în mod legal (în speță, printr-un contract de vânzare-cumpărare valabil încheiat în condițiile consensualismului consacrat de Codul civil) față de terți. Scopul înscrierii drepturilor în cartea funciară este de opozabilitate și de informare a terților, tară efecte constitutive de drepturi.

Totodată, deși reține că titlul autorului reclamnatei a fost desființat irevocabil după încheierea contractului de vânzare-cumpărare, în mod eronat, instanța de apel nu reține existența în cauză a excepției de la principiul resoluto jure dantis, resolvitur jus accipientis, respectiv cazul subdobânditoului de bună-credință și cu titlu oneros al unui imobil, care își găsește justificarea în principiul ocrotirii bunei credințe și al asigurării stabilității circuitului civil; astfel, anularea titlului de proprietate al transmițătorului cu titlu oneros al unui bun nu este de natură să atragă nevalabilitatea actului în ceea ce îl privește pe terțul achizitor, în cazul în care acesta din urmă a fost de bun- credință la momentul încheierii actului, încrezându-se în situația juridică transpusă în extrasul de carte funciară emis anterior încheierii contractului de vânzare-cumpărare.

Pentru a opera regula de drept potrivit căreia nevalabilitatea titlului de proprietate al vânzătorului atrage și nulitatea titlului subdobânditorului, este necesar ca terțul achizitor, în speță reclamanta, să fi cunoscut sau cu diligente minime, să fi putut cunoaște nevalabilitatea titlului de proprietate al înstrăinătorului, deci să fie de rea-credință, or, în speța dedusă judecății, sentința nr. 6872 de la 17 decembrie 2003 a Judecătoriei Botoșani este ulterioară încheierii contractului de vânzare-cumpărare pe care reclamanta își întemeiază pretențiile (inclusiv data depunerii acesteia este ulterioară actului, respectiv 20 ianuarie 2003), iar sentința nr. 3063 de la 22 martie 2002 pronunțată de Judecătoria Botoșani în dosarul nr. 1382/2002 prin care s-a respins o acțiune întemeiată pe dispozițiile art. 674 C. civ.

nu este de natură a răsturna buna-credință a subdobânditorului cu titlu oneros a imobilului teren întrucât hotărârile judecătorești au efecte relative, între părți și nu a fost menționată în cartea funciară a imobilului de către pârâții din acea cauză spre a o opune ulterior terților.

Constatând că reclamanta din prezenta cauză justifică titlu asupra imobilului teren în litigiu, Înalta Curte, după compararea titlurilor invocate de părțile din prezenta cauză, apreciază că preferabil este titlul reclamantei, față de faptul că, la data eliberării titlului de proprietate al autorului acestuia, respectiv 13 septembrie 1999, au fost respectate dispozițiile legale privitoare la constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu, titlul de proprietate al autorului reclamantei a fost înscris în cartea funciară spre a fi opozabil terților, SC A. SRL s-a încrezut în calitatea de proprietar a autorului său, iar titlul de propietate pe numele intimatului Ș.G.

a fost emis la nivelul anului 2008, această soluție fiind impusă și de necesitatea asigurării stabilității circuitului civil. Întrucât instanțele de fond și de apel au nesocotit dispozițiile legale incidente în speță anterior menționate, Înalta Curte, reținând incidența motivului de recurs prevăzut de art. 304 punct 9 C. proc. civ., admite recursul declarat de reclamanta SC A. SRL Botoșani împotriva deciziei nr. 25 de la 18 martie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, modifică decizia recurată, admite apelul, schimbă în tot sentința nr. 723 de la 16 iunie 2009 a Tribunalului Botoșani și pe fond, admite acțiunea și obligă pârâții să lase în liniștită posesie și deplină proprietate suprafața de 1 hectar situată în extravilanul municipiului Botoșani, PC 524/54 sola 21 identificată cu număr topografic nedefinitiv înscris în CF. În temeiul art. 274 C. proc.

civ., dispune obligarea intimaților la plata sumei de 2.324 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea reclamantei. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I D E: Admite recursul declarat de reclamanta SC A. SRL Botoșani împotriva deciziei nr. 25 de la 18 martie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, modifică decizia recurată, admite apelul, schimbă în tot sentința nr. 723 de la 16 iunie 2009 a Tribunalului Botoșani și pe fond, admite acțiunea și obligă pârâții să lase în liniștită posesie și deplină proprietate suprafața de 1 hectar situată în extravilanul municipiului Botoșani, PC 524/54 sola 21 identificată cu număr topografic nedefinitiv înscris în CF. Obligă intimații la plata sumei de 2.324 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 26 mai 2011.