ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3176/2003

Camera de consiliu de la

25 iunie 2003

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin decizia nr. 1 din 17 ianuarie 2003, Tribunalul

Suceava a declinat competența de soluționare a cererii de revizuire formulată

de SC R. SRL Suceava, în contradictoriu cu SC T. SA Răduți, în favoarea

Tribunalului Alba Iulia.

S-a reținut că, deși revizuirea privește sentința nr.

802 din 18 octombrie 2001, pronunțată de Tribunalul Suceava, competent să o

soluționeze este Tribunalul Alba Iulia, pentru că pricina a fost strămutată

prin încheierea din 13 februarie 2002 a Curții Supreme de Justiție, la Curtea de

Apel Alba Iulia, astfel că toate cererile care vizează acest proces, inclusiv

cererea de revizuire, sunt de competența instanței unde s-a făcut strămutarea.

Prin sentința civilă nr. 315 din 15 aprilie 2003,

Tribunalul Alba Iulia a declinat competența de soluționare a cererii de

revizuire în favoarea Tribunalului Suceava, și, constatând existența

conflictului negativ de competență, a înaintat dosarul, spre rezolvare, Curții

Supreme de Justiție.

S-au avut în vedere dispozițiile art. 323 alin. (1)

C. proc. civ. și faptul că, prin încheierea de strămutare, nu s-a avut în

vedere sentința nr. 802/2001, iar argumentul Tribunalului Suceava, pentru

declinarea cauzei, nu se încadrează în nici o dispoziție legală.

Potrivit art. 20 C. proc. civ., în cauza de față există

conflict negativ de competență între două instanțe egale în grad pentru

soluționarea căruia trebuie avută în vedere natura cererii cu care a fost

învestită instanța și dispozițiile legale în materie.

Obiectul cauzei care a generat conflictul negativ de competență,

îl constituie revizuirea sentinței nr. 802/2001, pronunțată de Tribunalul

Suceava, în fața căreia a devenit definitivă.

Potrivit art. 323 alin. (1) C. proc. civ., cererea de

revizuire se îndreaptă la instanța care a dat hotărârea rămasă definitivă și a

cărei revizuire se cere, și asta datorită naturii juridice a revizuirii care

este o cale de retractare. Singura excepție, prevăzută de lege, de la această

regulă o face revizuirea întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc.

civ., ceea ce nu este cazul în speță.

Deci, sesizarea Tribunalului Suceava, cu revizuirea

de față, s-a făcut corect, iar motivarea acestei instanțe pentru declinare este

greșită.

Încheierea de strămutare la Curtea de Apel Alba Iulia

invocată, privește recursul declarat la vremea respectivă împotriva sentinței

nr. 802/2001 și nu fondul cauzei, sentința, ca urmare a respingerii recursului,

rămânând definitivă la Tribunalul Suceava, care a pronunțat-o și nu la Curtea

de Apel Alba Iulia, unde s-a judecat recursul venit prin strămutare.

Concluzia Tribunalului Suceava că toate cererile,

inclusiv revizuirea, se soluționează de instanța unde s-a strămutat pricina, nu

numai că nu se regăsește în nici un text de lege, dar contravine flagrant

dispozițiilor art. 323 C. proc. civ.

De aceea, în cadrul soluționării regulatorului de

competență, potrivit art. 323 alin. (1) C. proc. civ., competența de judecată a

cererii de revizuire revine Tribunalului Suceava, unde se trimite dosarul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Stabilește competența de soluționare a cererii

formulată de revizuienta SC T. SA Rădăuți, în contradictoriu cu intimata SC R.

SRL Suceava, privind revizuirea sentinței nr. 802 din 18 octombrie 2001 a

Tribunalului Suceava, secția comercială și de contencios administrativ, în

favoarea Tribunalului Suceava, secția comercială și de contencios

administrativ, unde înaintează dosarul.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 iunie 2003.