ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1668/2012
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1668/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Soluția instanței de fond
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de
Apel Timișoara sub nr. 56/59/2010, la data de 15 ianuarie 2010, reclamanții
Comuna Giroc și Consiliul Local al Comunei Giroc au solicitat în contradictoriu
cu pârâții Guvernul României, Consiliul Județean Timiș, Municipiul Timișoara și
Consiliul Local al Municipiului Timișoara anularea parțială a H.G. nr.
1016/2005 pentru modificarea și completarea H.G. nr. 977/2002 privind atestarea
domeniului public al județului Timiș, precum și al municipiilor, orașelor și
comunelor din județul Timiș, cu privire la terenurile înscrise în CF nr. 7533
Chișoda, nr. cadastral Cc 646/1/2, De 657/1, Df 640/2/2, precum și la cele
înscrise în CF nr. 7534 Chișoda, nr. cadastral 660/8/20, Cc 660/8/21, prevăzute
la poziția 3257 din Anexa 2 la hotărâre, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea
acțiunii, s-a arătat că la poziția 3257 din Anexa nr. 2 la H.G. nr. 1016/2005
pentru modificarea și completarea H.G. nr. 977/2002 privind atestarea
domeniului public al județului Timiș, precum și al municipiilor, orașelor și
comunelor din județul Timiș au fost incluse în inventarul bunurilor din
domeniul public al Municipiului Timișoara, terenurile menționate, din CF nr.
7533 Chișoda, nr. cadastral Cc 646/1/2, De 657/1, Df 640/2/2 și CF nr. 7534
Chișoda, nr. cadastral De 660/8/20, Cc 660/8/21, deși din cărțile funciare
rezultă că acestea aparțin comunei Giroc, fiind amplasate pe raza teritorială a
acestei unități administrativ-teritoriale.
S-a susținut că,
potrivit art. 7 lit. e) din Legea nr. 213/1998, aceste bunuri nu puteau să
aparțină domeniului public al Municipiului Timișoara, ci, eventual, să treacă
din domeniul privat în domeniul public al Statului Român, în baza unor hotărâri
de Guvern, conform art. 8 alin. (1) din aceeași lege.
Completându-și
cererea introductivă, pentru termenul de judecată din 10 februarie 2010,
reclamantele au învederat că, în calitatea sa de acționar unic la SC C. SA
Timișoara, Consiliul Local al Municipiului Timișoara a solicitat Primăriei
Comunei Giroc intabularea unor construcții proprietatea societății menționate,
edificate pe terenul înscris în CF nr. 7533 Chișoda, nr. cadastral Cc 646/1/2,
precum și dezmembrarea imobilului evidențiat în CF nr. 8630-S Chișoda, nr.
cadastral Cc 646/1/2/S.
De asemenea, s-a
precizat că la 15 ianuarie 2010, reclamanta a promovat o plângere prealabilă
adresată Guvernului României, pentru revocarea parțială a H.G. nr. 1016/2005
pentru modificarea și completarea H.G. nr. 977/2002, în privința acestor terenuri.
Reclamantele și-au
precizat ulterior acțiunea, solicitând ca Hotărârea de Guvern ce face obiectul
acțiunii să fie anulată parțial, în privința pozițiilor nr. 3257-3258 din Anexa
nr. 2, respectiv, în privința terenurilor evidențiate în CF nr. 403506 Giroc,
provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 7533 Chișoda, nr. cadastral Cc
646/1/2, De 657/1, Df 640/2/2, precum și în CF nr. 403457 Giroc, provenită din
conversia de pe hârtie a CF nr. 7534 Chișoda, nr. cadastral De 660/8/20,
respectiv CF nr. 403459 Giroc, provenită din conversia de pe hârtie a CF nr.
7534 Chișoda, nr. cadastral Cc 660/8/21.
În întâmpinarea
depusă la dosar, pentru termenul de judecată din 10 februarie 2010, pârâtul
Consiliul Județean Timiș a solicitat respingerea acțiunii promovate împotriva
sa, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală
pasivă.
A formulat apărări în
cauză prin întâmpinare și pârâtul Guvernul României, care a invocat excepția
tardivității introducerii acțiunii, raportat la dispozițiile art. 11 alin. (2)
și (5) din Legea nr. 554/2004.
Pârâtul a mai invocat
excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei Comuna Giroc.
Prin Încheierea de
ședință din 03 mai 2010 a fost respinsă excepția de tardivitate a acțiunii
invocată de Guvernul României, a fost unită cu fondul excepția privind lipsa
calității procesuale active a reclamantei Comuna Giroc, fiind admise excepțiile
privind lipsa calității procesuale active a Consiliului Local al Comunei Giroc
și privind lipsa calității procesuale pasive a pârâtului Consiliul Local al
Municipiului Timișoara.
La termenul de
judecată din 19 ianuarie 2011 a formulat cerere de intervenție accesorie în
favoarea pârâtului Municipiul Timișoara, intervenienta SC C.L.T.C. SA
Timișoara, care a invocat excepțiile de prematuritate a acțiunii, de
inadmisibilitate a acțiunii în contencios administrativ și cea privind lipsa
calității procesuale active a reclamantei Comuna Giroc.
Prin Încheierea de
ședință din 19 ianuarie 2011 a fost admisă în principiu cererea de intervenție
accesorie.
Prin Sentința nr. 232
din 18 martie 2011 Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și
fiscal, a respins cererea formulată, completată și precizată de reclamanta
Comuna Giroc împotriva pârâților Municipiul Timișoara, Consiliul Județean Timiș
și Guvernul României și a admis cererea de intervenție accesorie formulată de
intervenienta SC C.L.T.C. S.A. în favoarea pârâtului Municipiul Timișoara.
Pentru a pronunța
această hotărâre s-au reținut, în esență, următoarele.
Cu privire la
excepția privind lipsa calității procesuale active a reclamantei Comuna Giroc,
instanța a constatat că această excepție este nefondată în speță, întrucât
pretenția concretă dedusă judecății în cauză este aceea de anulare parțială a
hotărârii de guvern, reclamanta susținând că este vătămată în dreptul său de
proprietate prin acest act administrativ.
Acțiunea având acest
obiect a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1 și 8 din Legea nr. 554/2004,
fiind promovată de către reclamantă în calitatea sa de persoană pretins
vătămată în dreptul său de proprietate printr-un act administrativ individual -
H.G. nr. 1016/2005, pentru modificarea și completarea H.G. nr. 977/2002,
privind atestarea domeniului public al județului Timiș, precum și al
municipiilor, orașelor și comunelor din județul Timiș.
Concluzionând, s-a
reținut că raportul juridic dedus judecății a luat naștere între reclamantă și
emitentul actului administrativ individual pretins vătămător, izvorul acestuia
identificându-se cu actul administrativ respectiv. Or, pentru analizarea unui
atare raport juridic, art. 1 și 8 din Legea nr. 554/2004 recunoaște expres
calitatea procesuală activă oricărei persoane ce se pretinde vătămată într-un
drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim, situație în care se
situează și reclamanta.
Cu privire la
excepția lipsei calității procesuale pasive invocată în apărare de către
pârâtul Consiliul Județean Timiș, Curtea a reținut următoarele.
Pârâtul Consiliul
Județean Timiș a contribuit la adoptarea actului administrativ a cărui anulare
parțială se solicită în cauză, prin îndeplinirea unei operațiuni administrative
care a stat la baza emiterii acestuia. Din acest motiv, s-a apreciat că acest
pârât are calitate procesuală pasivă în cauză, căci alături de ceilalți pârâți
(Municipiul Timișoara și Guvernul României) se identifică subiectului pasiv din
raportul juridic dedus judecății.
Pe fondul cauzei s-a
reținut, în esență, din întreg probatoriul administrat în cauză, că terenurile
ce fac obiect al litigiului pendinte au devenit ex lege proprietatea SC T. SA -
Sucursala Electrocentrale Timișoara, din patrimoniul căreia acest drept s-a
transmis în domeniul public al Municipiului Timișoara, prin art. 1 din H.G. nr.
104/2002. Acestea au fost preluate în domeniul public al Municipiului Timișoara
prin Hotărârea Consiliul Local al Municipiului Timișoara nr. 253 din 17
septembrie 2002 și au fost transmise în domeniul privat al unității
administrativ-teritoriale, fiind aduse aport la capitalul social al SC T.2002
SA (antecesoarea intervenientei SC C.L.T.C. SA), prin Hotărârea Consiliul Local
al Municipiului Timișoara nr. 254 din 17 septembrie 2002.
Într-adevăr, deși
aceste acte administrative nu fac referire expresă la terenuri, s-a reținut că
obiect al transmisiunilor astfel operate l-a constituit în întregime Centrala
Electrică de Termoficare Timișoara, fără a se institui un regim juridic diferit
pentru construcții și terenuri.
De altfel, astfel cum
a arătat instanța, terenurile au devenit proprietatea Sucursalei
Electrocentrale Timișoara prin transmisiunile succesive analizate, în aceleași
condiții ca și construcțiile, impunându-se astfel concluzia că și terenurile au
făcut obiect de aplicare a H.G. nr. 104/2002, precum și a hotărârilor de
consiliu local deja menționate.
Față de aceste
constatări, instanța a concluzionat că terenurile în litigiu au fost transmise
din patrimoniul SC T. SA în domeniul public al Municipiului Timișoara, în
administrarea Consiliului Local al Municipiului Timișoara, care, la rândul său,
a înțeles să le gestioneze prin intermediul societăților comerciale înființate
prin H.C.L.M. Timișoara nr. 224 din 16 iulie 2002, respectiv, nr. 313/2007, la
care este acționar unic.
La pozițiile 3257 -
3258 din Anexa nr. 2 la H.G. nr. 1016/2005 pentru modificarea și completarea
H.G. nr. 977/2002 privind atestarea domeniului public al județului Timiș,
precum și al municipiilor, orașelor și comunelor din județul Timiș au fost
incluse în inventarul bunurilor din domeniul public al Municipiului Timișoara,
terenurile menționate, din CF nr. 7533 Chișoda, nr. cadastral Cc 646/1/2, De
657/1, Df 640/2/2 și CF nr. 7534 Chișoda, nr. cadastral De 660/8/20, Cc
660/8/21, ulterior evidențiate în CF nr. 403506 Giroc, provenită din conversia
de pe hârtie a CF nr. 7533 Chișoda, nr. cadastral Cc 646/1/2, De 657/1, Df
640/2/2, precum și în CF nr. 403457 Giroc, provenită din conversia de pe hârtie
a CF nr. 7534 Chișoda, nr. cadastral De 660/8/20, respectiv CF nr. 403459
Giroc, provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 7534 Chișoda, nr. cadastral
Cc 660/8/21, în care s-a și înscris dreptul de proprietate aparținând
domeniului public al Municipiului Timișoara.
În speță s-a
solicitat anularea parțială a hotărârii de guvern de atestare a domeniului
public al Municipiului Timișoara, susținându-se că terenurile menționate
aparțin domeniului public al Comunei Giroc.
Raportat la această
stare de fapt, instanța a apreciat că acțiunea reclamantei este neîntemeiată.
Nu s-a reținut în
cauză că terenurile în litigiu ar fi devenit proprietatea Comunei Giroc prin
efectul art. 26 din Legea nr. 18/1991.
Textul legal
menționat, în forma în vigoare la data introducerii acțiunii, viza doar
terenurile care se găseau în patrimoniul cooperativelor agricole de producție
la data adoptării Legii fondului funciar, împrejurare ce se poate deduce prin
interpretarea sistematică a acestei norme, observându-se că este amplasată în
capitolul 2, privind stabilirea dreptului de proprietate privată asupra
terenurilor ce au fost proprietatea fostelor cooperative agricole de producție.
Or, la data intrării în vigoare a Legii nr. 18/1991, terenurile în litigiu nu
erau proprietatea unor astfel de entități, ci proprietate de stat.
Regimul juridic al
terenurilor proprietate de stat a fost reglementat în capitolul 3 al Legii nr.
18/1991, stabilindu-se în art. 36, de care se prevalează reclamanta, că
"terenurile aflate în proprietatea statului, situate în intravilanul
localităților și care sunt în administrarea primăriilor, la data prezentei
legi, trec în proprietatea comunelor, orașelor sau a municipiilor, urmând
regimul juridic al terenurilor prevăzute la art. 26".
A mai reținut Curtea
că nici acest text legal nu este incident în speță, de vreme ce imobilele în
litigiu nu se aflau în administrarea Primăriei Comunei Giroc la data intrării
în vigoare a Legii fondului funciar ci, dimpotrivă, deveniseră ex lege
proprietatea uneia dintre antecesoarele SC T. SA - Sucursala Electrocentrale
Timișoara, fiind în administrarea operativă directă a fostei Întreprinderi
Electrocentrale Timișoara, până la înființarea Regiei autonome de electricitate
"R".
Împrejurarea că, în
timp, aceste terenuri au făcut obiect al unor contracte de concesiune semnate
în calitate de concedent de către reclamantă, prin autoritățile sale
reprezentative s-a apreciat că nu poate conduce la concluzia că reclamanta ar
fi proprietara terenurilor, atâta timp cât aceasta nu justifică în speță un
titlu de proprietate, în actul de concesionare din anul 1997 prevăzându-se
chiar că terenurile ar fi proprietatea Comunei Giroc ca efect al Decretelor
Consiliului de Stat nr. 202/1981, 31/1986 și al Legii nr. 18/1991.
De asemenea, faptul
că succesoarea SC T. SA - Sucursala Electrocentrale Timișoara, SC C. SA a
solicitat acordul reclamantei pentru realizarea unor operațiuni de dezmembrare
a unor corpuri compuse din construcții, ori pentru intabularea unor astfel de
imobile edificate, s-a apreciat că nu poate fi reținută ca o recunoaștere a
dreptului de proprietate în favoarea Comunei Giroc, deoarece acordurile în
discuție vizează exclusiv clădiri, iar nu terenurile litigioase. Pe de altă
parte, în hotărârile de consiliu local emise pentru rezolvarea acestor
solicitări s-a menționat că rămâne proprietar asupra terenurilor Statul Român,
acestea fiind în administrarea operativă directă a SC C. SA.
A mai reținut Curtea
că nu este semnificativ în speță nici faptul că terenurile sunt amplasate pe
raza teritorială a Comunei Giroc, delimitată potrivit Legii nr. 2/1968, căci
dreptul de proprietate al unității administrativ-teritoriale pârâte nu a fost
stabilit ca efect al aplicării acestui act normativ, ci ca urmare a
transmiterii în patrimoniul său a C.E.T. Sud Timișoara, cu toate bunurile
aferente, iar H.G. nr. 104/2002 nu a fost contestată de reclamantă.
Așadar, cum
terenurile în litigiu sunt aferente C.E.T. Sud Timișoara, care deservește
consumatorii de pe raza Municipiului Timișoara, Curtea a concluzionat că
acestea aparțin domeniului public al unității administrativ-teritoriale unde se
află centrala.
Instanța a
concluzionat că nu au fost încălcate dispozițiile legale de care se prevalează
reclamanta la adoptarea H.G. nr. 1016/2005 pentru modificarea și completarea
H.G. nr. 977/2002 privind atestarea domeniului public al județului Timiș,
precum și al municipiilor, orașelor și comunelor din județul Timiș, în privința
bunurilor de la pozițiile 3257 - 3258.
Calea de atac
exercitată
Împotriva sentinței
pronunțată de Curtea de Apel Timișoara a declarat recurs Comuna Giroc, invocând
ca temei legal dispozițiile art. 304
1
C. proc. civ.
În motivarea căii de
atac se aduc, în esență, critici sentinței recurate în sensul că instanța de
fond nu a ținut seama de faptul că este proprietara terenurilor în litigiu ca
efect al Legii nr. 1/1991 a fondului funciar, care este opozabil față de terți,
conform art. 26 alin. (2) din Legea nr. 7/1996, cât și urmare a recunoașterii
implicite a intimaților care au solicitat emiterea unei hotărâri de consiliu în
vederea dezmembrării unui imobil din cele în cauză.
Se susține că în mod
greșit instanța a reținut că SC C. SA are un drept de proprietate ex lege
asupra terenurilor urmare a unor transmisiuni succesive, întrucât această
situație este infirmată de demersul în justiție pentru a se dobândi dreptul de
proprietate, soluționat prin Decizia nr. 1068 din 18 aprilie 2002 a Curții de
Apel Timișoara în sensul respingerii acțiunii cu acest obiect, motivat de
faptul că este necesară parcurgerea procedurii prevăzute de H.G. nr. 834/1991.
De asemenea, în acest
sens, se menționează și că dispozițiile art. 4 și art. 5 alin. (1) din Legea
nr. 15/1990 nu își găsesc aplicabilitatea în cauză în ceea ce privește
dobândirea dreptului de proprietate ex lege asupra terenurilor în litigiu care
nu au fost în patrimoniul antecesoarei SC C. SA, cu unic acționar Consiliul
Local Timișoara.
Se arată de recurentă
că o dovadă în sprijinul dreptului său de proprietate o reprezintă încheierea
contractelor de concesionare încheiate cu SC C. SA care nu se justificau a fi
încheiate dacă intimații erau proprietari asupra terenurilor în litigiu.
În altă ordine,
intimații nu au adus dovezi cu privire la includerea terenurilor în domeniul
public al Municipiului Timișoara.
Județul Timiș prin
Consiliul Județean Timiș a formulat întâmpinare prin care a reiterat excepția
privind lipsa calității procesuale pasive a Consiliului Județean Timiș.
Municipiul Timișoara
prin primar a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului
ca nefondat, arătând că H.G. nr. 1016/2005 de atestare a domeniului public este
legală și temeinică, fiind emisă cu respectarea dispozițiilor art. 21 din Legea
nr. 213/1998, iar H.C.L. nr. 145/2004 nu a fost contestată în procedura
prevăzută de art. 8 alin. (2) din Legea nr. 213/1998.
Se menționează că
imobilele-terenuri ce constituie obiectul prezentului litigiu au trecut în
proprietatea statului român cu titlu de expropriere, conform Decretelor
Consiliului de Stat nr. 202/1981, nr. 294/1983 și nr. 31/1986, pentru cauză de
utilitate publică, respectiv realizarea obiectivului de investiții
"centrala electrică de termoficare și funcționare pe lignit", aspect
reținut cu putere de lucru judecat prin Decizia nr. 1068 din 18 aprilie 2002 a
Curții de Apel Timișoara.
Astfel, ex lege
terenurile au fost transmise din proprietatea SC T. SA în domeniul public al
municipiului Timișoara și în administrarea Consiliului Local Timișoara, conform
H.G. nr. 104/2002, art. 107 din Constituția României și art. 8 alin. (1) din
Legea nr. 213/1998.
La dosarul cauzei a
depus întâmpinare și SC C.L.T.C. SA prin care a solicitat respingerea
recursului ca nefondat, arătând, în esență, că terenurile cuprinse în anexa la
H.G. nr. 1016/2005 exced în realitate domeniului public sau privat al
localității Giroc, au aparținut Statului Român, făcând parte din sistemul
energetic național până la data la care au fost transmise fără plată domeniului
public al municipiului Timișoara.
Soluția instanței
de recurs
Înalta Curte,
analizând recursul în raport de criticile formulate, de susținerile părților,
de înscrisurile care se află la dosarul cauzei, de dispozițiile legale
incidente, apreciază că acesta este fondat pentru considerentele ce urmează a
fi expuse.
Deși nu s-a precizat
în concret temeiul legal al recursului, se reține că toate criticile menționate
se circumscriu motivului de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 coroborat
cu art. 304
1
C. proc. civ.
Din înscrisurile
depuse la dosar rezultă, astfel cum s-a reținut și anterior, că prin acțiunea
precizată la 9 martie 2010, reclamanta a solicitat anularea parțială a H.G. nr.
1016/2005 în privința pozițiilor nr. 3257 - 3258 din Anexa nr. 2 referitoare la
terenurile înscrise în CF 403506 Giroc, provenită din conversia de pe hârtie a
CF nr. 7533 Chișoda, nr. cadastral Cc 646/1/2, De 657/1, Df 640/2/2, precum și
în CF nr. 403457 Giroc, provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 7534
Chișoda, nr. cadastral De 660/8/20, respectiv CF nr. 403459 Giroc, provenită
din conversia de pe hârtie a CF nr. 7534 Chișoda, nr. cadastral Cc 660/8/21.
Necontestat este că
terenurile în cauză au fost expropriate de la persoane fizice și trecute în
proprietatea statului român, în baza Decretelor Consiliului de Stat nr.
202/1981, nr. 294/2983 și nr. 31/1986.
Această situație a
fost reținută cu autoritate de lucru judecat și prin Decizia nr. 1068/2002 a
Curții de Apel Timișoara, în considerentele căreia s-a statuat că dreptul de
proprietate asupra terenurilor pe care se află construcțiile SC T. SA Timișoara
poate fi dobândit de aceasta doar în procedura prevăzută de H.G. nr. 834/1991.
De asemenea,
terenurile în litigiu înscrise în cărțile funciare menționate în precizarea la
acțiune s-au aflat și se află pe teritoriul administrativ al comunei Giroc
(Chișoda).
Acest fapt rezultă și
din raportul de expertiză extrajudiciară, cât și din adresa nr. 291 din 26
ianuarie 2011 a OCPI Timiș.
Modificările și
completările la H.G. nr. 977/ 2002 privind atestarea domeniului public a
județului Timiș, precum și al municipiilor, orașelor și comunelor din județul
Timiș prin H.G. nr. 1016/2005 au avut loc urmare a Notei de fundamentare,
conform căreia au intervenit schimbări ale regimului proprietății unor bunuri,
fiind realizate transferuri din domeniul public sau privat al statului în
domeniile publice ale județului, municipiilor, orașelor sau comunelor din
județul Timiș.
Din Nota de
fundamentare cât și din preambulul H.G. nr. 1016/2005, rezultă că aceasta a
fost emisă în temeiul prevederilor art. 107 din Constituția României,
republicată, și ale art. 21 alin. (3) din Legea nr. 213/1998 privind
proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și
completările ulterioare.
Astfel cum s-a
reținut anterior, terenurile în litigiu au intrat în proprietatea Statului
român conform decretelor menționate și se aflau la momentul emiterii H.G. nr.
1016/2005, în domeniul privat al statului, nefiind depuse la dosar înscrisuri
care să ateste schimbarea acestei situații.
Or, în acest caz nu
se putea urma procedura prevăzută de art. 21 din Legea nr. 213/1998 menționată,
astfel cum a susținut și reclamanta în acțiunea formulată.
În consecință, față
de cele menționate, la emiterea H.G. nr. 1016/2005 cu referire la pozițiile
solicitate a fi anulate, au fost încălcate prevederile Legii nr. 213/1998.
Susținerile
Municipiului Timișoara și ale intervenientei nu pot fi apreciate ca fondate,
date fiind cele reținute anterior.
De asemenea,
jurisprudența invocată nu prezintă relevanță în cauză întrucât vizează alte
poziții ale H.G. nr. 1016/2005, astfel că și natura juridică a fost stabilită
în raport de obiectul litigiului, respectiv bunurilor menționate ca obiect al
cererii de anulare parțială formulată în cauza respectivă.
Mai mult,
intimatul-pârât confundă procedura reglementată de art. 21 din Legea nr.
213/1998 cu cea prevăzută de art. 8 din aceeași lege.
De asemenea, nici
H.G. nr. 104/2002 și nici H.C.L. menționate nu fac dovada trecerii terenurilor
în litigiu din domeniul privat al statului în domeniul public al Municipiului
Timișoara.
Prin urmare, Înalta
Curte apreciază că în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a, art. 20 din Legea
nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, se impune admiterea
recursului, casarea sentinței recurate și admiterea acțiunii precizate, în
sensul anulării pozițiilor nr. 3257 - 3258 din Anexa nr. 2 la H.G. nr.
977/2002, modificată și completată prin H.G. nr. 1016/2005.
În temeiul art. 51 și
următoarele C. proc. civ. și urmare a soluției de admitere a cererii
principale, se va respinge cererea de intervenție formulată de SC C.L.T.C. SA
Timișoara.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul
declarat de Comuna Giroc împotriva Sentinței nr. 232 din 18 mai 2011 a Curții
de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal.
Casează sentința
recurată.
Admite acțiunea
precizată și completată formulată de reclamanta Comuna Giroc.
Anulează pozițiile
nr. 3257 - 3258 din Anexa nr. 2 la H.G. nr. 977/2002, modificată și completată
prin H.G. nr. 1016/2005.
Respinge cererea de
intervenție formulată de SC C.L.T.C. SA Timișoara.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 29 martie 2012.
Procesat de GGC - GV