Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 29.03.2012
casat

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1668/2012

HOTĂRÂRE
29.03.2012
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1668/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Soluția instanței de fond Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara sub nr. 56/59/2010, la data de 15 ianuarie 2010, reclamanții Comuna Giroc și Consiliul Local al Comunei Giroc au solicitat în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Consiliul Județean Timiș, Municipiul Timișoara și Consiliul Local al Municipiului Timișoara anularea parțială a H.G. nr. 1016/2005 pentru modificarea și completarea H.G. nr. 977/2002 privind atestarea domeniului public al județului Timiș, precum și al municipiilor, orașelor și comunelor din județul Timiș, cu privire la terenurile înscrise în CF nr. 7533 Chișoda, nr. cadastral Cc 646/1/2, De 657/1, Df 640/2/2, precum și la cele înscrise în CF nr. 7534 Chișoda, nr. cadastral 660/8/20, Cc 660/8/21, prevăzute la poziția 3257 din Anexa 2 la hotărâre, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acțiunii, s-a arătat că la poziția 3257 din Anexa nr. 2 la H.G. nr. 1016/2005 pentru modificarea și completarea H.G. nr. 977/2002 privind atestarea domeniului public al județului Timiș, precum și al municipiilor, orașelor și comunelor din județul Timiș au fost incluse în inventarul bunurilor din domeniul public al Municipiului Timișoara, terenurile menționate, din CF nr. 7533 Chișoda, nr. cadastral Cc 646/1/2, De 657/1, Df 640/2/2 și CF nr. 7534 Chișoda, nr. cadastral De 660/8/20, Cc 660/8/21, deși din cărțile funciare rezultă că acestea aparțin comunei Giroc, fiind amplasate pe raza teritorială a acestei unități administrativ-teritoriale. S-a susținut că, potrivit art. 7 lit. e) din Legea nr. 213/1998, aceste bunuri nu puteau să aparțină domeniului public al Municipiului Timișoara, ci, eventual, să treacă din domeniul privat în domeniul public al Statului Român, în baza unor hotărâri de Guvern, conform art. 8 alin. (1) din aceeași lege.

Completându-și cererea introductivă, pentru termenul de judecată din 10 februarie 2010, reclamantele au învederat că, în calitatea sa de acționar unic la SC C. SA Timișoara, Consiliul Local al Municipiului Timișoara a solicitat Primăriei Comunei Giroc intabularea unor construcții proprietatea societății menționate, edificate pe terenul înscris în CF nr. 7533 Chișoda, nr. cadastral Cc 646/1/2, precum și dezmembrarea imobilului evidențiat în CF nr. 8630-S Chișoda, nr. cadastral Cc 646/1/2/S. De asemenea, s-a precizat că la 15 ianuarie 2010, reclamanta a promovat o plângere prealabilă adresată Guvernului României, pentru revocarea parțială a H.G. nr. 1016/2005 pentru modificarea și completarea H.G.

nr. 977/2002, în privința acestor terenuri. Reclamantele și-au precizat ulterior acțiunea, solicitând ca Hotărârea de Guvern ce face obiectul acțiunii să fie anulată parțial, în privința pozițiilor nr. 3257-3258 din Anexa nr. 2, respectiv, în privința terenurilor evidențiate în CF nr. 403506 Giroc, provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 7533 Chișoda, nr. cadastral Cc 646/1/2, De 657/1, Df 640/2/2, precum și în CF nr. 403457 Giroc, provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 7534 Chișoda, nr. cadastral De 660/8/20, respectiv CF nr. 403459 Giroc, provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 7534 Chișoda, nr. cadastral Cc 660/8/21. În întâmpinarea depusă la dosar, pentru termenul de judecată din 10 februarie 2010, pârâtul Consiliul Județean Timiș a solicitat respingerea acțiunii promovate împotriva sa, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

A formulat apărări în cauză prin întâmpinare și pârâtul Guvernul României, care a invocat excepția tardivității introducerii acțiunii, raportat la dispozițiile art. 11 alin. (2) și (5) din Legea nr. 554/2004. Pârâtul a mai invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei Comuna Giroc. Prin Încheierea de ședință din 03 mai 2010 a fost respinsă excepția de tardivitate a acțiunii invocată de Guvernul României, a fost unită cu fondul excepția privind lipsa calității procesuale active a reclamantei Comuna Giroc, fiind admise excepțiile privind lipsa calității procesuale active a Consiliului Local al Comunei Giroc și privind lipsa calității procesuale pasive a pârâtului Consiliul Local al Municipiului Timișoara.

La termenul de judecată din 19 ianuarie 2011 a formulat cerere de intervenție accesorie în favoarea pârâtului Municipiul Timișoara, intervenienta SC C.L.T.C. SA Timișoara, care a invocat excepțiile de prematuritate a acțiunii, de inadmisibilitate a acțiunii în contencios administrativ și cea privind lipsa calității procesuale active a reclamantei Comuna Giroc. Prin Încheierea de ședință din 19 ianuarie 2011 a fost admisă în principiu cererea de intervenție accesorie. Prin Sentința nr. 232 din 18 martie 2011 Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, a respins cererea formulată, completată și precizată de reclamanta Comuna Giroc împotriva pârâților Municipiul Timișoara, Consiliul Județean Timiș și Guvernul României și a admis cererea de intervenție accesorie formulată de intervenienta SC C.L.T.C.

S.A. în favoarea pârâtului Municipiul Timișoara. Pentru a pronunța această hotărâre s-au reținut, în esență, următoarele. Cu privire la excepția privind lipsa calității procesuale active a reclamantei Comuna Giroc, instanța a constatat că această excepție este nefondată în speță, întrucât pretenția concretă dedusă judecății în cauză este aceea de anulare parțială a hotărârii de guvern, reclamanta susținând că este vătămată în dreptul său de proprietate prin acest act administrativ. Acțiunea având acest obiect a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1 și 8 din Legea nr. 554/2004, fiind promovată de către reclamantă în calitatea sa de persoană pretins vătămată în dreptul său de proprietate printr-un act administrativ individual - H.G.

nr. 1016/2005, pentru modificarea și completarea H.G. nr. 977/2002, privind atestarea domeniului public al județului Timiș, precum și al municipiilor, orașelor și comunelor din județul Timiș. Concluzionând, s-a reținut că raportul juridic dedus judecății a luat naștere între reclamantă și emitentul actului administrativ individual pretins vătămător, izvorul acestuia identificându-se cu actul administrativ respectiv. Or, pentru analizarea unui atare raport juridic, art. 1 și 8 din Legea nr. 554/2004 recunoaște expres calitatea procesuală activă oricărei persoane ce se pretinde vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim, situație în care se situează și reclamanta. Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată în apărare de către pârâtul Consiliul Județean Timiș, Curtea a reținut următoarele.

Pârâtul Consiliul Județean Timiș a contribuit la adoptarea actului administrativ a cărui anulare parțială se solicită în cauză, prin îndeplinirea unei operațiuni administrative care a stat la baza emiterii acestuia. Din acest motiv, s-a apreciat că acest pârât are calitate procesuală pasivă în cauză, căci alături de ceilalți pârâți (Municipiul Timișoara și Guvernul României) se identifică subiectului pasiv din raportul juridic dedus judecății. Pe fondul cauzei s-a reținut, în esență, din întreg probatoriul administrat în cauză, că terenurile ce fac obiect al litigiului pendinte au devenit ex lege proprietatea SC T. SA - Sucursala Electrocentrale Timișoara, din patrimoniul căreia acest drept s-a transmis în domeniul public al Municipiului Timișoara, prin art. 1 din H.G.

nr. 104/2002. Acestea au fost preluate în domeniul public al Municipiului Timișoara prin Hotărârea Consiliul Local al Municipiului Timișoara nr. 253 din 17 septembrie 2002 și au fost transmise în domeniul privat al unității administrativ-teritoriale, fiind aduse aport la capitalul social al SC T.2002 SA (antecesoarea intervenientei SC C.L.T.C. SA), prin Hotărârea Consiliul Local al Municipiului Timișoara nr. 254 din 17 septembrie 2002. Într-adevăr, deși aceste acte administrative nu fac referire expresă la terenuri, s-a reținut că obiect al transmisiunilor astfel operate l-a constituit în întregime Centrala Electrică de Termoficare Timișoara, fără a se institui un regim juridic diferit pentru construcții și terenuri.

De altfel, astfel cum a arătat instanța, terenurile au devenit proprietatea Sucursalei Electrocentrale Timișoara prin transmisiunile succesive analizate, în aceleași condiții ca și construcțiile, impunându-se astfel concluzia că și terenurile au făcut obiect de aplicare a H.G. nr. 104/2002, precum și a hotărârilor de consiliu local deja menționate. Față de aceste constatări, instanța a concluzionat că terenurile în litigiu au fost transmise din patrimoniul SC T. SA în domeniul public al Municipiului Timișoara, în administrarea Consiliului Local al Municipiului Timișoara, care, la rândul său, a înțeles să le gestioneze prin intermediul societăților comerciale înființate prin H.C.L.M. Timișoara nr. 224 din 16 iulie 2002, respectiv, nr. 313/2007, la care este acționar unic.

La pozițiile 3257 - 3258 din Anexa nr. 2 la H.G. nr. 1016/2005 pentru modificarea și completarea H.G. nr. 977/2002 privind atestarea domeniului public al județului Timiș, precum și al municipiilor, orașelor și comunelor din județul Timiș au fost incluse în inventarul bunurilor din domeniul public al Municipiului Timișoara, terenurile menționate, din CF nr. 7533 Chișoda, nr. cadastral Cc 646/1/2, De 657/1, Df 640/2/2 și CF nr. 7534 Chișoda, nr. cadastral De 660/8/20, Cc 660/8/21, ulterior evidențiate în CF nr. 403506 Giroc, provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 7533 Chișoda, nr. cadastral Cc 646/1/2, De 657/1, Df 640/2/2, precum și în CF nr. 403457 Giroc, provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 7534 Chișoda, nr. cadastral De 660/8/20, respectiv CF nr. 403459 Giroc, provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 7534 Chișoda, nr. cadastral Cc 660/8/21, în care s-a și înscris dreptul de proprietate aparținând domeniului public al Municipiului Timișoara.

În speță s-a solicitat anularea parțială a hotărârii de guvern de atestare a domeniului public al Municipiului Timișoara, susținându-se că terenurile menționate aparțin domeniului public al Comunei Giroc. Raportat la această stare de fapt, instanța a apreciat că acțiunea reclamantei este neîntemeiată. Nu s-a reținut în cauză că terenurile în litigiu ar fi devenit proprietatea Comunei Giroc prin efectul art. 26 din Legea nr. 18/1991. Textul legal menționat, în forma în vigoare la data introducerii acțiunii, viza doar terenurile care se găseau în patrimoniul cooperativelor agricole de producție la data adoptării Legii fondului funciar, împrejurare ce se poate deduce prin interpretarea sistematică a acestei norme, observându-se că este amplasată în capitolul 2, privind stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor ce au fost proprietatea fostelor cooperative agricole de producție.

Or, la data intrării în vigoare a Legii nr. 18/1991, terenurile în litigiu nu erau proprietatea unor astfel de entități, ci proprietate de stat.

Regimul juridic al terenurilor proprietate de stat a fost reglementat în capitolul 3 al Legii nr. 18/1991, stabilindu-se în art. 36, de care se prevalează reclamanta, că "terenurile aflate în proprietatea statului, situate în intravilanul localităților și care sunt în administrarea primăriilor, la data prezentei legi, trec în proprietatea comunelor, orașelor sau a municipiilor, urmând regimul juridic al terenurilor prevăzute la art. 26". A mai reținut Curtea că nici acest text legal nu este incident în speță, de vreme ce imobilele în litigiu nu se aflau în administrarea Primăriei Comunei Giroc la data intrării în vigoare a Legii fondului funciar ci, dimpotrivă, deveniseră ex lege proprietatea uneia dintre antecesoarele SC T. SA - Sucursala Electrocentrale Timișoara, fiind în administrarea operativă directă a fostei Întreprinderi Electrocentrale Timișoara, până la înființarea Regiei autonome de electricitate "R". Împrejurarea că, în timp, aceste terenuri au făcut obiect al unor contracte de concesiune semnate în calitate de concedent de către reclamantă, prin autoritățile sale reprezentative s-a apreciat că nu poate conduce la concluzia că reclamanta ar fi proprietara terenurilor, atâta timp cât aceasta nu justifică în speță un titlu de proprietate,

în actul de concesionare din anul 1997 prevăzându-se chiar că terenurile ar fi proprietatea Comunei Giroc ca efect al Decretelor Consiliului de Stat nr. 202/1981, 31/1986 și al Legii nr. 18/1991. De asemenea, faptul că succesoarea SC T. SA - Sucursala Electrocentrale Timișoara, SC C. SA a solicitat acordul reclamantei pentru realizarea unor operațiuni de dezmembrare a unor corpuri compuse din construcții, ori pentru intabularea unor astfel de imobile edificate, s-a apreciat că nu poate fi reținută ca o recunoaștere a dreptului de proprietate în favoarea Comunei Giroc, deoarece acordurile în discuție vizează exclusiv clădiri, iar nu terenurile litigioase. Pe de altă parte, în hotărârile de consiliu local emise pentru rezolvarea acestor solicitări s-a menționat că rămâne proprietar asupra terenurilor Statul Român, acestea fiind în administrarea operativă directă a SC C. SA.

A mai reținut Curtea că nu este semnificativ în speță nici faptul că terenurile sunt amplasate pe raza teritorială a Comunei Giroc, delimitată potrivit Legii nr. 2/1968, căci dreptul de proprietate al unității administrativ-teritoriale pârâte nu a fost stabilit ca efect al aplicării acestui act normativ, ci ca urmare a transmiterii în patrimoniul său a C.E.T. Sud Timișoara, cu toate bunurile aferente, iar H.G. nr. 104/2002 nu a fost contestată de reclamantă. Așadar, cum terenurile în litigiu sunt aferente C.E.T. Sud Timișoara, care deservește consumatorii de pe raza Municipiului Timișoara, Curtea a concluzionat că acestea aparțin domeniului public al unității administrativ-teritoriale unde se află centrala.

Instanța a concluzionat că nu au fost încălcate dispozițiile legale de care se prevalează reclamanta la adoptarea H.G. nr. 1016/2005 pentru modificarea și completarea H.G. nr. 977/2002 privind atestarea domeniului public al județului Timiș, precum și al municipiilor, orașelor și comunelor din județul Timiș, în privința bunurilor de la pozițiile 3257 - 3258. 2. Calea de atac exercitată Împotriva sentinței pronunțată de Curtea de Apel Timișoara a declarat recurs Comuna Giroc, invocând ca temei legal dispozițiile art. 304 1 C. proc. civ.

În motivarea căii de atac se aduc, în esență, critici sentinței recurate în sensul că instanța de fond nu a ținut seama de faptul că este proprietara terenurilor în litigiu ca efect al Legii nr. 1/1991 a fondului funciar, care este opozabil față de terți, conform art. 26 alin. (2) din Legea nr. 7/1996, cât și urmare a recunoașterii implicite a intimaților care au solicitat emiterea unei hotărâri de consiliu în vederea dezmembrării unui imobil din cele în cauză. Se susține că în mod greșit instanța a reținut că SC C. SA are un drept de proprietate ex lege asupra terenurilor urmare a unor transmisiuni succesive, întrucât această situație este infirmată de demersul în justiție pentru a se dobândi dreptul de proprietate, soluționat prin Decizia nr. 1068 din 18 aprilie 2002 a Curții de Apel Timișoara în sensul respingerii acțiunii cu acest obiect, motivat de faptul că este necesară parcurgerea procedurii prevăzute de H.G.

nr. 834/1991. De asemenea, în acest sens, se menționează și că dispozițiile art. 4 și art. 5 alin. (1) din Legea nr. 15/1990 nu își găsesc aplicabilitatea în cauză în ceea ce privește dobândirea dreptului de proprietate ex lege asupra terenurilor în litigiu care nu au fost în patrimoniul antecesoarei SC C. SA, cu unic acționar Consiliul Local Timișoara. Se arată de recurentă că o dovadă în sprijinul dreptului său de proprietate o reprezintă încheierea contractelor de concesionare încheiate cu SC C. SA care nu se justificau a fi încheiate dacă intimații erau proprietari asupra terenurilor în litigiu. În altă ordine, intimații nu au adus dovezi cu privire la includerea terenurilor în domeniul public al Municipiului Timișoara.

Județul Timiș prin Consiliul Județean Timiș a formulat întâmpinare prin care a reiterat excepția privind lipsa calității procesuale pasive a Consiliului Județean Timiș. Municipiul Timișoara prin primar a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând că H.G. nr. 1016/2005 de atestare a domeniului public este legală și temeinică, fiind emisă cu respectarea dispozițiilor art. 21 din Legea nr. 213/1998, iar H.C.L. nr. 145/2004 nu a fost contestată în procedura prevăzută de art. 8 alin. (2) din Legea nr. 213/1998.

Se menționează că imobilele-terenuri ce constituie obiectul prezentului litigiu au trecut în proprietatea statului român cu titlu de expropriere, conform Decretelor Consiliului de Stat nr. 202/1981, nr. 294/1983 și nr. 31/1986, pentru cauză de utilitate publică, respectiv realizarea obiectivului de investiții "centrala electrică de termoficare și funcționare pe lignit", aspect reținut cu putere de lucru judecat prin Decizia nr. 1068 din 18 aprilie 2002 a Curții de Apel Timișoara. Astfel, ex lege terenurile au fost transmise din proprietatea SC T. SA în domeniul public al municipiului Timișoara și în administrarea Consiliului Local Timișoara, conform H.G. nr. 104/2002, art. 107 din Constituția României și art. 8 alin. (1) din Legea nr. 213/1998.

La dosarul cauzei a depus întâmpinare și SC C.L.T.C. SA prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând, în esență, că terenurile cuprinse în anexa la H.G. nr. 1016/2005 exced în realitate domeniului public sau privat al localității Giroc, au aparținut Statului Român, făcând parte din sistemul energetic național până la data la care au fost transmise fără plată domeniului public al municipiului Timișoara. 3. Soluția instanței de recurs Înalta Curte, analizând recursul în raport de criticile formulate, de susținerile părților, de înscrisurile care se află la dosarul cauzei, de dispozițiile legale incidente, apreciază că acesta este fondat pentru considerentele ce urmează a fi expuse.

Deși nu s-a precizat în concret temeiul legal al recursului, se reține că toate criticile menționate se circumscriu motivului de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 coroborat cu art. 304 1 C. proc. civ. Din înscrisurile depuse la dosar rezultă, astfel cum s-a reținut și anterior, că prin acțiunea precizată la 9 martie 2010, reclamanta a solicitat anularea parțială a H.G. nr. 1016/2005 în privința pozițiilor nr. 3257 - 3258 din Anexa nr. 2 referitoare la terenurile înscrise în CF 403506 Giroc, provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 7533 Chișoda, nr. cadastral Cc 646/1/2, De 657/1, Df 640/2/2, precum și în CF nr. 403457 Giroc, provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 7534 Chișoda, nr. cadastral De 660/8/20, respectiv CF nr. 403459 Giroc, provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 7534 Chișoda, nr. cadastral Cc 660/8/21.

Necontestat este că terenurile în cauză au fost expropriate de la persoane fizice și trecute în proprietatea statului român, în baza Decretelor Consiliului de Stat nr. 202/1981, nr. 294/2983 și nr. 31/1986. Această situație a fost reținută cu autoritate de lucru judecat și prin Decizia nr. 1068/2002 a Curții de Apel Timișoara, în considerentele căreia s-a statuat că dreptul de proprietate asupra terenurilor pe care se află construcțiile SC T. SA Timișoara poate fi dobândit de aceasta doar în procedura prevăzută de H.G. nr. 834/1991. De asemenea, terenurile în litigiu înscrise în cărțile funciare menționate în precizarea la acțiune s-au aflat și se află pe teritoriul administrativ al comunei Giroc (Chișoda).

Acest fapt rezultă și din raportul de expertiză extrajudiciară, cât și din adresa nr. 291 din 26 ianuarie 2011 a OCPI Timiș. Modificările și completările la H.G. nr. 977/ 2002 privind atestarea domeniului public a județului Timiș, precum și al municipiilor, orașelor și comunelor din județul Timiș prin H.G. nr. 1016/2005 au avut loc urmare a Notei de fundamentare, conform căreia au intervenit schimbări ale regimului proprietății unor bunuri, fiind realizate transferuri din domeniul public sau privat al statului în domeniile publice ale județului, municipiilor, orașelor sau comunelor din județul Timiș. Din Nota de fundamentare cât și din preambulul H.G. nr. 1016/2005, rezultă că aceasta a fost emisă în temeiul prevederilor art. 107 din Constituția României, republicată, și ale art. 21 alin. (3) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare.

Astfel cum s-a reținut anterior, terenurile în litigiu au intrat în proprietatea Statului român conform decretelor menționate și se aflau la momentul emiterii H.G. nr. 1016/2005, în domeniul privat al statului, nefiind depuse la dosar înscrisuri care să ateste schimbarea acestei situații. Or, în acest caz nu se putea urma procedura prevăzută de art. 21 din Legea nr. 213/1998 menționată, astfel cum a susținut și reclamanta în acțiunea formulată. În consecință, față de cele menționate, la emiterea H.G. nr. 1016/2005 cu referire la pozițiile solicitate a fi anulate, au fost încălcate prevederile Legii nr. 213/1998. Susținerile Municipiului Timișoara și ale intervenientei nu pot fi apreciate ca fondate, date fiind cele reținute anterior.

De asemenea, jurisprudența invocată nu prezintă relevanță în cauză întrucât vizează alte poziții ale H.G. nr. 1016/2005, astfel că și natura juridică a fost stabilită în raport de obiectul litigiului, respectiv bunurilor menționate ca obiect al cererii de anulare parțială formulată în cauza respectivă. Mai mult, intimatul-pârât confundă procedura reglementată de art. 21 din Legea nr. 213/1998 cu cea prevăzută de art. 8 din aceeași lege. De asemenea, nici H.G. nr. 104/2002 și nici H.C.L. menționate nu fac dovada trecerii terenurilor în litigiu din domeniul privat al statului în domeniul public al Municipiului Timișoara. Prin urmare, Înalta Curte apreciază că în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a, art. 20 din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, se impune admiterea recursului, casarea sentinței recurate și admiterea acțiunii precizate, în sensul anulării pozițiilor nr. 3257 - 3258 din Anexa nr. 2 la H.G.

nr. 977/2002, modificată și completată prin H.G. nr. 1016/2005. În temeiul art. 51 și următoarele C. proc. civ. și urmare a soluției de admitere a cererii principale, se va respinge cererea de intervenție formulată de SC C.L.T.C. SA Timișoara.

D E C I D E Admite recursul declarat de Comuna Giroc împotriva Sentinței nr. 232 din 18 mai 2011 a Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal. Casează sentința recurată. Admite acțiunea precizată și completată formulată de reclamanta Comuna Giroc. Anulează pozițiile nr. 3257 - 3258 din Anexa nr. 2 la H.G. nr. 977/2002, modificată și completată prin H.G. nr. 1016/2005. Respinge cererea de intervenție formulată de SC C.L.T.C. SA Timișoara. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 martie 2012. Procesat de GGC - GV

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2012-11-07
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6814/2012
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată sub nr. 11225/2002 la Tribunalul Timiș, reclamanta T.G.E. a contestat în contradictoriu cu pârâții Primăria Comunei Giroc, Primarul Comunei Giroc, G.V. și G.F., dispoziț
ÎCCJ 2007-10-25
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7071/2007
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La 21 octombrie 2002, reclamantul T.V. a chemat în judecată pe pârâții Primăria comunei Giroc, I.I.T., primar al aceleiași localități, O.A. și C.M., solic
ÎCCJ 2010-04-22
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2410/2010
C.F. nr. 2850 Chișoda. Motivele de apel invocate de pârâți privind indicarea de către notificatori a altor numere de carte funciară decât cele privind imobilul revendicat, sunt nefondate, în condițiile în care reclamanții, prin precizările
ÎCCJ 2011-01-18
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 197/2011
Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 168 din 23 martie 2010 Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, a admis, în parte, acțiunea formulată de r
ÎCCJ 2012-02-22
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 907/2012
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Hotărârea atacată cu recurs Prin Sentința civilă nr. 142 din 1 aprilie 2011, Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, a res
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă