ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1668/2012

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1668/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de

Apel Timișoara sub nr. 56/59/2010, la data de 15 ianuarie 2010, reclamanții

Comuna Giroc și Consiliul Local al Comunei Giroc au solicitat în contradictoriu

cu pârâții Guvernul României, Consiliul Județean Timiș, Municipiul Timișoara și

Consiliul Local al Municipiului Timișoara anularea parțială a H.G. nr.

1016/2005 pentru modificarea și completarea H.G. nr. 977/2002 privind atestarea

domeniului public al județului Timiș, precum și al municipiilor, orașelor și

comunelor din județul Timiș, cu privire la terenurile înscrise în CF nr. 7533

Chișoda, nr. cadastral Cc 646/1/2, De 657/1, Df 640/2/2, precum și la cele

înscrise în CF nr. 7534 Chișoda, nr. cadastral 660/8/20, Cc 660/8/21, prevăzute

la poziția 3257 din Anexa 2 la hotărâre, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea

acțiunii, s-a arătat că la poziția 3257 din Anexa nr. 2 la H.G. nr. 1016/2005

pentru modificarea și completarea H.G. nr. 977/2002 privind atestarea

domeniului public al județului Timiș, precum și al municipiilor, orașelor și

comunelor din județul Timiș au fost incluse în inventarul bunurilor din

domeniul public al Municipiului Timișoara, terenurile menționate, din CF nr.

7533 Chișoda, nr. cadastral Cc 646/1/2, De 657/1, Df 640/2/2 și CF nr. 7534

Chișoda, nr. cadastral De 660/8/20, Cc 660/8/21, deși din cărțile funciare

rezultă că acestea aparțin comunei Giroc, fiind amplasate pe raza teritorială a

acestei unități administrativ-teritoriale.

S-a susținut că,

potrivit art. 7 lit. e) din Legea nr. 213/1998, aceste bunuri nu puteau să

aparțină domeniului public al Municipiului Timișoara, ci, eventual, să treacă

din domeniul privat în domeniul public al Statului Român, în baza unor hotărâri

de Guvern, conform art. 8 alin. (1) din aceeași lege.

Completându-și

cererea introductivă, pentru termenul de judecată din 10 februarie 2010,

reclamantele au învederat că, în calitatea sa de acționar unic la SC C. SA

Timișoara, Consiliul Local al Municipiului Timișoara a solicitat Primăriei

Comunei Giroc intabularea unor construcții proprietatea societății menționate,

edificate pe terenul înscris în CF nr. 7533 Chișoda, nr. cadastral Cc 646/1/2,

precum și dezmembrarea imobilului evidențiat în CF nr. 8630-S Chișoda, nr.

cadastral Cc 646/1/2/S.

De asemenea, s-a

precizat că la 15 ianuarie 2010, reclamanta a promovat o plângere prealabilă

adresată Guvernului României, pentru revocarea parțială a H.G. nr. 1016/2005

pentru modificarea și completarea H.G. nr. 977/2002, în privința acestor terenuri.

Reclamantele și-au

precizat ulterior acțiunea, solicitând ca Hotărârea de Guvern ce face obiectul

acțiunii să fie anulată parțial, în privința pozițiilor nr. 3257-3258 din Anexa

nr. 2, respectiv, în privința terenurilor evidențiate în CF nr. 403506 Giroc,

provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 7533 Chișoda, nr. cadastral Cc

646/1/2, De 657/1, Df 640/2/2, precum și în CF nr. 403457 Giroc, provenită din

conversia de pe hârtie a CF nr. 7534 Chișoda, nr. cadastral De 660/8/20,

respectiv CF nr. 403459 Giroc, provenită din conversia de pe hârtie a CF nr.

7534 Chișoda, nr. cadastral Cc 660/8/21.

În întâmpinarea

depusă la dosar, pentru termenul de judecată din 10 februarie 2010, pârâtul

Consiliul Județean Timiș a solicitat respingerea acțiunii promovate împotriva

sa, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală

pasivă.

A formulat apărări în

cauză prin întâmpinare și pârâtul Guvernul României, care a invocat excepția

tardivității introducerii acțiunii, raportat la dispozițiile art. 11 alin. (2)

și (5) din Legea nr. 554/2004.

Pârâtul a mai invocat

excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei Comuna Giroc.

Prin Încheierea de

ședință din 03 mai 2010 a fost respinsă excepția de tardivitate a acțiunii

invocată de Guvernul României, a fost unită cu fondul excepția privind lipsa

calității procesuale active a reclamantei Comuna Giroc, fiind admise excepțiile

privind lipsa calității procesuale active a Consiliului Local al Comunei Giroc

și privind lipsa calității procesuale pasive a pârâtului Consiliul Local al

Municipiului Timișoara.

La termenul de

judecată din 19 ianuarie 2011 a formulat cerere de intervenție accesorie în

favoarea pârâtului Municipiul Timișoara, intervenienta SC C.L.T.C. SA

Timișoara, care a invocat excepțiile de prematuritate a acțiunii, de

inadmisibilitate a acțiunii în contencios administrativ și cea privind lipsa

calității procesuale active a reclamantei Comuna Giroc.

Prin Încheierea de

ședință din 19 ianuarie 2011 a fost admisă în principiu cererea de intervenție

accesorie.

Prin Sentința nr. 232

din 18 martie 2011 Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și

fiscal, a respins cererea formulată, completată și precizată de reclamanta

Comuna Giroc împotriva pârâților Municipiul Timișoara, Consiliul Județean Timiș

și Guvernul României și a admis cererea de intervenție accesorie formulată de

intervenienta SC C.L.T.C. S.A. în favoarea pârâtului Municipiul Timișoara.

Pentru a pronunța

această hotărâre s-au reținut, în esență, următoarele.

Cu privire la

excepția privind lipsa calității procesuale active a reclamantei Comuna Giroc,

instanța a constatat că această excepție este nefondată în speță, întrucât

pretenția concretă dedusă judecății în cauză este aceea de anulare parțială a

hotărârii de guvern, reclamanta susținând că este vătămată în dreptul său de

proprietate prin acest act administrativ.

Acțiunea având acest

obiect a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1 și 8 din Legea nr. 554/2004,

fiind promovată de către reclamantă în calitatea sa de persoană pretins

vătămată în dreptul său de proprietate printr-un act administrativ individual -

H.G. nr. 1016/2005, pentru modificarea și completarea H.G. nr. 977/2002,

privind atestarea domeniului public al județului Timiș, precum și al

municipiilor, orașelor și comunelor din județul Timiș.

Concluzionând, s-a

reținut că raportul juridic dedus judecății a luat naștere între reclamantă și

emitentul actului administrativ individual pretins vătămător, izvorul acestuia

identificându-se cu actul administrativ respectiv. Or, pentru analizarea unui

atare raport juridic, art. 1 și 8 din Legea nr. 554/2004 recunoaște expres

calitatea procesuală activă oricărei persoane ce se pretinde vătămată într-un

drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim, situație în care se

situează și reclamanta.

Cu privire la

excepția lipsei calității procesuale pasive invocată în apărare de către

pârâtul Consiliul Județean Timiș, Curtea a reținut următoarele.

Pârâtul Consiliul

Județean Timiș a contribuit la adoptarea actului administrativ a cărui anulare

parțială se solicită în cauză, prin îndeplinirea unei operațiuni administrative

care a stat la baza emiterii acestuia. Din acest motiv, s-a apreciat că acest

pârât are calitate procesuală pasivă în cauză, căci alături de ceilalți pârâți

(Municipiul Timișoara și Guvernul României) se identifică subiectului pasiv din

raportul juridic dedus judecății.

Pe fondul cauzei s-a

reținut, în esență, din întreg probatoriul administrat în cauză, că terenurile

ce fac obiect al litigiului pendinte au devenit ex lege proprietatea SC T. SA -

Sucursala Electrocentrale Timișoara, din patrimoniul căreia acest drept s-a

transmis în domeniul public al Municipiului Timișoara, prin art. 1 din H.G. nr.

104/2002. Acestea au fost preluate în domeniul public al Municipiului Timișoara

prin Hotărârea Consiliul Local al Municipiului Timișoara nr. 253 din 17

septembrie 2002 și au fost transmise în domeniul privat al unității

administrativ-teritoriale, fiind aduse aport la capitalul social al SC T.2002

SA (antecesoarea intervenientei SC C.L.T.C. SA), prin Hotărârea Consiliul Local

al Municipiului Timișoara nr. 254 din 17 septembrie 2002.

Într-adevăr, deși

aceste acte administrative nu fac referire expresă la terenuri, s-a reținut că

obiect al transmisiunilor astfel operate l-a constituit în întregime Centrala

Electrică de Termoficare Timișoara, fără a se institui un regim juridic diferit

pentru construcții și terenuri.

De altfel, astfel cum

a arătat instanța, terenurile au devenit proprietatea Sucursalei

Electrocentrale Timișoara prin transmisiunile succesive analizate, în aceleași

condiții ca și construcțiile, impunându-se astfel concluzia că și terenurile au

făcut obiect de aplicare a H.G. nr. 104/2002, precum și a hotărârilor de

consiliu local deja menționate.

Față de aceste

constatări, instanța a concluzionat că terenurile în litigiu au fost transmise

din patrimoniul SC T. SA în domeniul public al Municipiului Timișoara, în

administrarea Consiliului Local al Municipiului Timișoara, care, la rândul său,

a înțeles să le gestioneze prin intermediul societăților comerciale înființate

prin H.C.L.M. Timișoara nr. 224 din 16 iulie 2002, respectiv, nr. 313/2007, la

care este acționar unic.

La pozițiile 3257 -

3258 din Anexa nr. 2 la H.G. nr. 1016/2005 pentru modificarea și completarea

H.G. nr. 977/2002 privind atestarea domeniului public al județului Timiș,

precum și al municipiilor, orașelor și comunelor din județul Timiș au fost

incluse în inventarul bunurilor din domeniul public al Municipiului Timișoara,

terenurile menționate, din CF nr. 7533 Chișoda, nr. cadastral Cc 646/1/2, De

657/1, Df 640/2/2 și CF nr. 7534 Chișoda, nr. cadastral De 660/8/20, Cc

660/8/21, ulterior evidențiate în CF nr. 403506 Giroc, provenită din conversia

de pe hârtie a CF nr. 7533 Chișoda, nr. cadastral Cc 646/1/2, De 657/1, Df

640/2/2, precum și în CF nr. 403457 Giroc, provenită din conversia de pe hârtie

a CF nr. 7534 Chișoda, nr. cadastral De 660/8/20, respectiv CF nr. 403459

Giroc, provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 7534 Chișoda, nr. cadastral

Cc 660/8/21, în care s-a și înscris dreptul de proprietate aparținând

domeniului public al Municipiului Timișoara.

În speță s-a

solicitat anularea parțială a hotărârii de guvern de atestare a domeniului

public al Municipiului Timișoara, susținându-se că terenurile menționate

aparțin domeniului public al Comunei Giroc.

Raportat la această

stare de fapt, instanța a apreciat că acțiunea reclamantei este neîntemeiată.

Nu s-a reținut în

cauză că terenurile în litigiu ar fi devenit proprietatea Comunei Giroc prin

efectul art. 26 din Legea nr. 18/1991.

Textul legal

menționat, în forma în vigoare la data introducerii acțiunii, viza doar

terenurile care se găseau în patrimoniul cooperativelor agricole de producție

la data adoptării Legii fondului funciar, împrejurare ce se poate deduce prin

interpretarea sistematică a acestei norme, observându-se că este amplasată în

capitolul 2, privind stabilirea dreptului de proprietate privată asupra

terenurilor ce au fost proprietatea fostelor cooperative agricole de producție.

Or, la data intrării în vigoare a Legii nr. 18/1991, terenurile în litigiu nu

erau proprietatea unor astfel de entități, ci proprietate de stat.

Regimul juridic al

terenurilor proprietate de stat a fost reglementat în capitolul 3 al Legii nr.

18/1991, stabilindu-se în art. 36, de care se prevalează reclamanta, că

"terenurile aflate în proprietatea statului, situate în intravilanul

localităților și care sunt în administrarea primăriilor, la data prezentei

legi, trec în proprietatea comunelor, orașelor sau a municipiilor, urmând

regimul juridic al terenurilor prevăzute la art. 26".

A mai reținut Curtea

că nici acest text legal nu este incident în speță, de vreme ce imobilele în

litigiu nu se aflau în administrarea Primăriei Comunei Giroc la data intrării

în vigoare a Legii fondului funciar ci, dimpotrivă, deveniseră ex lege

proprietatea uneia dintre antecesoarele SC T. SA - Sucursala Electrocentrale

Timișoara, fiind în administrarea operativă directă a fostei Întreprinderi

Electrocentrale Timișoara, până la înființarea Regiei autonome de electricitate

"R".

Împrejurarea că, în

timp, aceste terenuri au făcut obiect al unor contracte de concesiune semnate

în calitate de concedent de către reclamantă, prin autoritățile sale

reprezentative s-a apreciat că nu poate conduce la concluzia că reclamanta ar

fi proprietara terenurilor, atâta timp cât aceasta nu justifică în speță un

titlu de proprietate, în actul de concesionare din anul 1997 prevăzându-se

chiar că terenurile ar fi proprietatea Comunei Giroc ca efect al Decretelor

Consiliului de Stat nr. 202/1981, 31/1986 și al Legii nr. 18/1991.

De asemenea, faptul

că succesoarea SC T. SA - Sucursala Electrocentrale Timișoara, SC C. SA a

solicitat acordul reclamantei pentru realizarea unor operațiuni de dezmembrare

a unor corpuri compuse din construcții, ori pentru intabularea unor astfel de

imobile edificate, s-a apreciat că nu poate fi reținută ca o recunoaștere a

dreptului de proprietate în favoarea Comunei Giroc, deoarece acordurile în

discuție vizează exclusiv clădiri, iar nu terenurile litigioase. Pe de altă

parte, în hotărârile de consiliu local emise pentru rezolvarea acestor

solicitări s-a menționat că rămâne proprietar asupra terenurilor Statul Român,

acestea fiind în administrarea operativă directă a SC C. SA.

A mai reținut Curtea

că nu este semnificativ în speță nici faptul că terenurile sunt amplasate pe

raza teritorială a Comunei Giroc, delimitată potrivit Legii nr. 2/1968, căci

dreptul de proprietate al unității administrativ-teritoriale pârâte nu a fost

stabilit ca efect al aplicării acestui act normativ, ci ca urmare a

transmiterii în patrimoniul său a C.E.T. Sud Timișoara, cu toate bunurile

aferente, iar H.G. nr. 104/2002 nu a fost contestată de reclamantă.

Așadar, cum

terenurile în litigiu sunt aferente C.E.T. Sud Timișoara, care deservește

consumatorii de pe raza Municipiului Timișoara, Curtea a concluzionat că

acestea aparțin domeniului public al unității administrativ-teritoriale unde se

află centrala.

Instanța a

concluzionat că nu au fost încălcate dispozițiile legale de care se prevalează

reclamanta la adoptarea H.G. nr. 1016/2005 pentru modificarea și completarea

H.G. nr. 977/2002 privind atestarea domeniului public al județului Timiș,

precum și al municipiilor, orașelor și comunelor din județul Timiș, în privința

bunurilor de la pozițiile 3257 - 3258.

exercitată

Împotriva sentinței

pronunțată de Curtea de Apel Timișoara a declarat recurs Comuna Giroc, invocând

ca temei legal dispozițiile art. 304

1

C. proc. civ.

În motivarea căii de

atac se aduc, în esență, critici sentinței recurate în sensul că instanța de

fond nu a ținut seama de faptul că este proprietara terenurilor în litigiu ca

efect al Legii nr. 1/1991 a fondului funciar, care este opozabil față de terți,

conform art. 26 alin. (2) din Legea nr. 7/1996, cât și urmare a recunoașterii

implicite a intimaților care au solicitat emiterea unei hotărâri de consiliu în

vederea dezmembrării unui imobil din cele în cauză.

Se susține că în mod

greșit instanța a reținut că SC C. SA are un drept de proprietate ex lege

asupra terenurilor urmare a unor transmisiuni succesive, întrucât această

situație este infirmată de demersul în justiție pentru a se dobândi dreptul de

proprietate, soluționat prin Decizia nr. 1068 din 18 aprilie 2002 a Curții de

Apel Timișoara în sensul respingerii acțiunii cu acest obiect, motivat de

faptul că este necesară parcurgerea procedurii prevăzute de H.G. nr. 834/1991.

De asemenea, în acest

sens, se menționează și că dispozițiile art. 4 și art. 5 alin. (1) din Legea

nr. 15/1990 nu își găsesc aplicabilitatea în cauză în ceea ce privește

dobândirea dreptului de proprietate ex lege asupra terenurilor în litigiu care

nu au fost în patrimoniul antecesoarei SC C. SA, cu unic acționar Consiliul

Local Timișoara.

Se arată de recurentă

că o dovadă în sprijinul dreptului său de proprietate o reprezintă încheierea

contractelor de concesionare încheiate cu SC C. SA care nu se justificau a fi

încheiate dacă intimații erau proprietari asupra terenurilor în litigiu.

În altă ordine,

intimații nu au adus dovezi cu privire la includerea terenurilor în domeniul

public al Municipiului Timișoara.

Județul Timiș prin

Consiliul Județean Timiș a formulat întâmpinare prin care a reiterat excepția

privind lipsa calității procesuale pasive a Consiliului Județean Timiș.

Municipiul Timișoara

prin primar a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului

ca nefondat, arătând că H.G. nr. 1016/2005 de atestare a domeniului public este

legală și temeinică, fiind emisă cu respectarea dispozițiilor art. 21 din Legea

nr. 213/1998, iar H.C.L. nr. 145/2004 nu a fost contestată în procedura

prevăzută de art. 8 alin. (2) din Legea nr. 213/1998.

Se menționează că

imobilele-terenuri ce constituie obiectul prezentului litigiu au trecut în

proprietatea statului român cu titlu de expropriere, conform Decretelor

Consiliului de Stat nr. 202/1981, nr. 294/1983 și nr. 31/1986, pentru cauză de

utilitate publică, respectiv realizarea obiectivului de investiții

"centrala electrică de termoficare și funcționare pe lignit", aspect

reținut cu putere de lucru judecat prin Decizia nr. 1068 din 18 aprilie 2002 a

Curții de Apel Timișoara.

Astfel, ex lege

terenurile au fost transmise din proprietatea SC T. SA în domeniul public al

municipiului Timișoara și în administrarea Consiliului Local Timișoara, conform

H.G. nr. 104/2002, art. 107 din Constituția României și art. 8 alin. (1) din

Legea nr. 213/1998.

La dosarul cauzei a

depus întâmpinare și SC C.L.T.C. SA prin care a solicitat respingerea

recursului ca nefondat, arătând, în esență, că terenurile cuprinse în anexa la

H.G. nr. 1016/2005 exced în realitate domeniului public sau privat al

localității Giroc, au aparținut Statului Român, făcând parte din sistemul

energetic național până la data la care au fost transmise fără plată domeniului

public al municipiului Timișoara.

de recurs

Înalta Curte,

analizând recursul în raport de criticile formulate, de susținerile părților,

de înscrisurile care se află la dosarul cauzei, de dispozițiile legale

incidente, apreciază că acesta este fondat pentru considerentele ce urmează a

fi expuse.

Deși nu s-a precizat

în concret temeiul legal al recursului, se reține că toate criticile menționate

se circumscriu motivului de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 coroborat

cu art. 304

1

C. proc. civ.

Din înscrisurile

depuse la dosar rezultă, astfel cum s-a reținut și anterior, că prin acțiunea

precizată la 9 martie 2010, reclamanta a solicitat anularea parțială a H.G. nr.

1016/2005 în privința pozițiilor nr. 3257 - 3258 din Anexa nr. 2 referitoare la

terenurile înscrise în CF 403506 Giroc, provenită din conversia de pe hârtie a

CF nr. 7533 Chișoda, nr. cadastral Cc 646/1/2, De 657/1, Df 640/2/2, precum și

în CF nr. 403457 Giroc, provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 7534

Chișoda, nr. cadastral De 660/8/20, respectiv CF nr. 403459 Giroc, provenită

din conversia de pe hârtie a CF nr. 7534 Chișoda, nr. cadastral Cc 660/8/21.

Necontestat este că

terenurile în cauză au fost expropriate de la persoane fizice și trecute în

proprietatea statului român, în baza Decretelor Consiliului de Stat nr.

202/1981, nr. 294/2983 și nr. 31/1986.

Această situație a

fost reținută cu autoritate de lucru judecat și prin Decizia nr. 1068/2002 a

Curții de Apel Timișoara, în considerentele căreia s-a statuat că dreptul de

proprietate asupra terenurilor pe care se află construcțiile SC T. SA Timișoara

poate fi dobândit de aceasta doar în procedura prevăzută de H.G. nr. 834/1991.

De asemenea,

terenurile în litigiu înscrise în cărțile funciare menționate în precizarea la

acțiune s-au aflat și se află pe teritoriul administrativ al comunei Giroc

(Chișoda).

Acest fapt rezultă și

din raportul de expertiză extrajudiciară, cât și din adresa nr. 291 din 26

ianuarie 2011 a OCPI Timiș.

Modificările și

completările la H.G. nr. 977/ 2002 privind atestarea domeniului public a

județului Timiș, precum și al municipiilor, orașelor și comunelor din județul

Timiș prin H.G. nr. 1016/2005 au avut loc urmare a Notei de fundamentare,

conform căreia au intervenit schimbări ale regimului proprietății unor bunuri,

fiind realizate transferuri din domeniul public sau privat al statului în

domeniile publice ale județului, municipiilor, orașelor sau comunelor din

județul Timiș.

Din Nota de

fundamentare cât și din preambulul H.G. nr. 1016/2005, rezultă că aceasta a

fost emisă în temeiul prevederilor art. 107 din Constituția României,

republicată, și ale art. 21 alin. (3) din Legea nr. 213/1998 privind

proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și

completările ulterioare.

Astfel cum s-a

reținut anterior, terenurile în litigiu au intrat în proprietatea Statului

român conform decretelor menționate și se aflau la momentul emiterii H.G. nr.

1016/2005, în domeniul privat al statului, nefiind depuse la dosar înscrisuri

care să ateste schimbarea acestei situații.

Or, în acest caz nu

se putea urma procedura prevăzută de art. 21 din Legea nr. 213/1998 menționată,

astfel cum a susținut și reclamanta în acțiunea formulată.

În consecință, față

de cele menționate, la emiterea H.G. nr. 1016/2005 cu referire la pozițiile

solicitate a fi anulate, au fost încălcate prevederile Legii nr. 213/1998.

Susținerile

Municipiului Timișoara și ale intervenientei nu pot fi apreciate ca fondate,

date fiind cele reținute anterior.

De asemenea,

jurisprudența invocată nu prezintă relevanță în cauză întrucât vizează alte

poziții ale H.G. nr. 1016/2005, astfel că și natura juridică a fost stabilită

în raport de obiectul litigiului, respectiv bunurilor menționate ca obiect al

cererii de anulare parțială formulată în cauza respectivă.

Mai mult,

intimatul-pârât confundă procedura reglementată de art. 21 din Legea nr.

213/1998 cu cea prevăzută de art. 8 din aceeași lege.

De asemenea, nici

H.G. nr. 104/2002 și nici H.C.L. menționate nu fac dovada trecerii terenurilor

în litigiu din domeniul privat al statului în domeniul public al Municipiului

Timișoara.

Prin urmare, Înalta

Curte apreciază că în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a, art. 20 din Legea

nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, se impune admiterea

recursului, casarea sentinței recurate și admiterea acțiunii precizate, în

sensul anulării pozițiilor nr. 3257 - 3258 din Anexa nr. 2 la H.G. nr.

977/2002, modificată și completată prin H.G. nr. 1016/2005.

În temeiul art. 51 și

următoarele C. proc. civ. și urmare a soluției de admitere a cererii

principale, se va respinge cererea de intervenție formulată de SC C.L.T.C. SA

Timișoara.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de Comuna Giroc împotriva Sentinței nr. 232 din 18 mai 2011 a Curții

de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința

recurată.

Admite acțiunea

precizată și completată formulată de reclamanta Comuna Giroc.

Anulează pozițiile

nr. 3257 - 3258 din Anexa nr. 2 la H.G. nr. 977/2002, modificată și completată

prin H.G. nr. 1016/2005.

Respinge cererea de

intervenție formulată de SC C.L.T.C. SA Timișoara.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 29 martie 2012.

Procesat de GGC - GV