ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 272/2015

Asupra cauzei de față, prin raportare la dispozițiile art. 499 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, constată următoarele: Prin încheierea pronunțată la 09 septembrie 2014, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, a suspendat, în temeiul art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, judecarea apelurilor declarate de reclamanta D.A. și de pârâta SC C.F.R.I.R.L.U. SA împotriva Sentinței civile nr. 370 din 03 aprilie 2014 pronunțată de Tribunalul Olt, secția I civilă, în Dosarul nr. 8188/63/2013, având ca obiect drepturi bănești. Recursul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 24 octombrie 2014 și repartizat Completului de filtru nr. 2 (CF2).

Învestită cu soluționarea căii de atac, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a procedat, la data de 20 noiembrie 2014, la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, prin raport constatându-se că recursul este admisibil. Completul de filtru C2, la data de 3 decembrie 2014, constatând că raportul întrunește condițiile prevăzute de art. 493 alin. (3) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, a dispus comunicarea raportului părților, pentru ca acestea să depună punctele de vedere, astfel cum prevăd dispozițiile art. 493 alin. (4) din același cod. Potrivit dovezilor aflate la dosarul de recurs, raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost comunicat recurentului și intimatei-reclamante D.A.

Niciuna dintre părți nu a depus puncte de vedere asupra raportului în termenul de 10 zile de la comunicare, prevăzut de art. 493 alin. (4) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, în care s-a reținut că motivele de recurs nu au fost dezvoltate sub aspectul conținutului acestora și nu au fost încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 din Legea nr. 134/2010 privind același cod. Constatându-se încheiată procedura de filtru, dosarul a fost înaintat completului de judecată în vederea stabilirii termenului pentru soluționarea căii de atac. S-a fixat termen pentru judecarea recursului la data de 27 ianuarie 2015, în temeiul art. 493 alin. (5) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc.

civ., fără citarea părților. Analizând recursul sub aspectul îndeplinirii cerințelor prevăzute de art. 486 (1) lit. d) din Noul C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele: Prin încheierea din 09 septembrie 2014, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, a dispus, în temeiul art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței suspendarea judecării apelurilor declarate de reclamanta D.A. și de pârâta SC C.F.R.I.R.L.U. SA împotriva Sentinței civile nr. 370 din 3 aprilie 2014 a Tribunalului Olt, secția I civilă. În esență, prin cererea de recurs, pârâta susține formal că încheierea atacată este nelegală, întrucât administratorul judiciar F. SPRL a depus la dosarul cauzei o cerere de constatare a suspendării de drept a judecării pricinii, fără însă a formula critici care să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și fără a fi dezvoltate acestea, sub aspectul încadrării criticilor.

Potrivit dispozițiilor imperative ale art. 486 (1) din Legea nr. 134/2010, "cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni: a) numele și prenumele, domiciliul sau reședința părții în favoarea căreia se exercită recursul, numele, prenumele și domiciliul profesional al avocatului care formulează cererea (...); b) numele și prenumele, domiciliul sau reședința ori, după caz, denumirea și sediul intimatului; c)indicarea hotărârii care se atacă; d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat". Alin. (3) al aceluiași articol stipulează că,,mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c) - e) precum și cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității.

În conformitate cu prevederile art. 489 (2) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă sancțiunea nulității intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488. Așa fiind, încadrarea motivelor de recurs în cele enumerate de lege este o cerință care consacră legislativ o practică îndelungată și stabilă a instanțelor judecătorești, în condițiile în care și sub imperiul vechii legi de procedură sancțiunea nulității exista și era reglementată atunci când, nefiind structurate, criticile din recurs nu puteau fi încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 C. proc. civ. de la 1865. Din noua formă a textului procedural mai sus evocat (art. 489) rezultă că nu a fost menținută prevederea conform căreia, indicarea greșită a motivelor de casare nu atrage nulitatea recursului dacă dezvoltarea lor face posibilă încadrarea într-unul din motivele de recurs.

În actuala configurație a sancțiunii nulității pentru neîncadrarea criticilor în motivele de casare prevăzute de art. 488 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, textul procedural aduce un plus de rigoare, referitor la cerința încadrării criticilor. Așadar, din dispozițiile imperative ale art. 489 (2) din Legea nr. 134/2010 se reține că instanțele au obligația de a verifica dacă motivele invocate de recurent se încadrează în cazurile de casare prevăzute de art. 488, iar dacă această cerința nu este îndeplinită, operează sancțiunea nulității recursului. Față de considerentele mai sus expuse, Înalta Curte va constata nul recursul declarat de pârâta SC C.F.R.I.R.L.U. SA, prin administrator judiciar F. SPRL.

ÎNALTA CURTE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată nul recursul declarat de pârâta SC C.F.R.I.R.L.U. SA prin administrator judiciar F. SPRL împotriva încheierii de ședință din 9 septembrie 2014 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă, pronunțată în contradictoriu cu intimata-reclamantă. Fără cale de atac. Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 ianuarie 2015. Procesat de GGC - GV