ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5697/2003

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 206 din 22

iulie 2003 Tribunalul Harghita, a respins ca nefondată cererea de întrerupere a

executării pedepsei închisorii formulată de condamnatul A.A. și s-a dispus

obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.

S-a reținut că la data de 28 mai

2003 condamnatul A.A. a solicitat întreruperea executării pedepsei ce i-a fost

aplicată de Tribunalul Harghita, deoarece casa în care locuia anterior

condamnării sale se află într-o avansată stare de degradare și trebuie să o

repare, el nefiind ajutat de nimeni în realizarea acestui demers.

Analizând probatoriul cauzei s-a

reținut că petiționarul condamnat se află în executarea unei pedepse privative

de libertate de 10 ani închisoare, dar că deși condamnatul și-a fondat cererea

pe dispozițiile art. 455, raportat la art. 453 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.,

din ancheta socială efectuată la domiciliul său a rezultat că susținerile

acestuia sunt conforme realității. S-a reținut că la domiciliul condamnatului

locuiește tatăl acestuia, care administrează acest imobil, ce este amenajat

corespunzător destinației sale. Din probatoriul cauzei nu rezultă existența

vreunei împrejurări speciale care să conducă instanța la adoptarea unei soluții

de admitere a cererii promovate de acest condamnat și pe cale de consecință s-a

pronunțat soluția anterior menționată.

Această hotărâre judecătorească în

termen legal a fost atacată cu apel de condamnatul A.A., care a înțeles să

solicite, ca în urma admiterii acestei căi de atac și a rejudecării cererii

sale, să se dispună pentru o perioadă de 3 luni de zile, întreruperea

executării pedepsei.

În motivarea acestei căi de atac s-a

arătat că în mod nelegal i s-a respins cererea promovată, deoarece tatăl său în

acest anotimp are nevoie de ajutor la muncile câmpului.

Prin sentința penală nr. 149 din 12

septembrie 2003 Curtea de Apel Tg. Mureș a respins ca nefondat apelul

condamnatului, hotărârea ce a fost recurată în termen legal menționându-se

motivele formulate în cererea introductivă.

Recursul declarat este nefondat.

Examinând hotărârile atacate în

raport de critica formulată, Curtea apreciază că motivul de casare invocat este

nejustificat.

În mod corect cererea a fost

respinsă întrucât în raportul de anchetă socială efectuat la domiciliul său, a

rezultat că susținerile acestuia nu corespund realității.

Astfel fiind, recursul urmează a fi

respins ca nefondat în conformitate cu dispozițiile art. 385

15

pct. 1

lit. b) C. proc. pen.

În temeiul art. 192 alin. (2) C.

proc. pen., condamnatul va suporta cheltuielile judiciare către stat, în care

se include și onorariul apărătorului desemnat din oficiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de condamnatul A.A., împotriva deciziei penale nr. 149 din 12

septembrie 2003 a Curții de Apel Târgu Mureș.

Obligă pe recurent să plătească

statului 700.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 200.000 lei

reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi 4

decembrie 2003.