Decizia nr. 220/2015 — ÎCCJ, Secția I civilă · Dosar nr. 3023/40/2013 — cale de atac împotriva sentinței nr. 206/2014 a Tribunalului Botoșani

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 206 din 12 februarie 2014, Tribunalul Botoșani, secția I civilă, a admis acțiunea așa cum a fost precizată de reclamantul Ș.V., în contradictoriu cu pârâta SC D.S. SRL Brăila; în consecință, pârâta a fost obligată să plătească reclamantului: salariul pentru un număr de 96 de ore lucrate în perioada 01 ianuarie 2013-10 ianuarie 2013; indemnizația de concediu de odihnă pentru timpul efectiv lucrat în perioada 05 noiembrie 2012-19 ianuarie 2013; drepturile salariale și sporul de 75% din salariul de bază pentru un număr de 216 ore suplimentare lucrate în perioada 05 noiembrie 2012-19 ianuarie 2013; sporul de 25% din salariul de bază pentru un număr de 304 ore lucrate noaptea în perioada 05 noiembrie 2012-19 ianuarie 2013 și suma de 500 RON, reprezentând cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel, pârâta SC D.S. SRL Braila, înregistrat pe rolul Curții de Apel Suceava, secția civilă, la data de 21 mai 2014. La termenul din 23 septembrie 2014, Curtea de Apel Suceava a dispus suspendarea judecății cauzei, în baza dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 noul C. proc. civ. Împotriva acestei încheieri a declarat recurs pârâta, înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 10 noiembrie 2014. Prin raportul întocmit conform dispozițiilor art. 493 alin. (2) noul C. proc. civ., comunicat părților, completul de filtru a constatat că, criticile formulate nu se încadrează în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 noul C. proc.

civ. Pentru soluționarea recursului, s-a acordat termen la 22 ianuarie 2015, fără citarea părților, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (6) noul C. proc. civ. În ședința din 22 ianuarie 2015, Înalta Curte a invocat excepția nulității recursului, pe care o va admite, pentru următoarele considerente: Potrivit art. 489 alin. (2) noul C. proc. civ., sancțiunea nulității recursului „intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488”. Condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței și încadrarea lor în motivele de nelegalitate, limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ., întrucât, potrivit legii, nu orice nemulțumire a părții poate duce la casarea sau modificarea unei hotărâri.

În speță, recurenta nu s-a conformat exigențelor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., neindicând motivele de nelegalitate din art. 488 C. proc. civ. și, cum în cauză, nu pot fi reținute motive de ordine publică, Înalta Curte va aplica sancțiunea expres prevăzută de art. 489 alin. (2) C. proc. civ., respectiv aceea a nulității recursului, admițând excepția cu acest obiect.

ÎNALTA CURTE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Constată nul recursul declarat de pârâta SC D.S. SRL împotriva încheierii din 23 septembrie 2014 a Curții de Apel Suceava, secția I civilă, pronunțată în Dosarul nr. 3023/40/2013. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 ianuarie 2015.