ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 794/2020
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 794/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Ședința publică din data de 05 mai 2020
Asupra recursului de față, din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Specializat Mureș, la 04 iulie 2017, sub nr. x/2017, reclamantul MINISTERUL ENERGIEI a solicitat, în contradictoriu cu pârâta A. S.A., constatarea nulității absolute a Hotărârilor nr. 1/08.05.2017, nr. 2/08.05.2017 și nr. 3/08.05.2017 a Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor A. S.A.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 132 din Legea nr. 31/1990.
Prin sentința nr. 73/CC din 12 februarie 2018, Tribunalul Specializat Mureș a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul MINISTERUL ENERGIEI, în contradictoriu cu societatea pârâtă A. S.A., având ca obiect constarea nulității absolute a Hotărârilor A.G.A. nr. 1-3 din data de 08.05.2017 a A. S.A., ca neîntemeiată, respingând, totodată, cererea de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.
Împotriva sentinței primei instanțe, reclamantul MINISTERUL ENERGIEI a declarat apel, criticând sentința apelată pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin decizia nr. 385/A din 11 octombrie 2018, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantul MINISTERUL ENERGIEI împotriva sentinței nr. 73/CC/12.02.2018, pronunțată de Tribunalul Specializat Mureș în dosarul nr. x/2017.
Împotriva deciziei instanței de apel, MINISTERUL ENERGIEI a declarat recurs, prin care a solicitat casarea în tot a deciziei recurate și trimiterea cauzei spre o nouă judecată.
În drept, recurentul a invocat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a Civilă în data de 25 februarie 2019, sub nr. x/2017.
Intimata A. S.A. a depus întâmpinare la 10 aprilie 2019, cu respectarea termenului legal, prin care a invocat excepțiile inadmisibilității și netimbrării recursului, iar, în subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat, precum și obligarea recurentului la suportarea tuturor cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.
Recurentul a depus concluzii scrise la 2 mai 2019, prin care a solicitat respingerea excepției inadmisibilității invocată de intimată, reiterând concluziile de admitere a recursului, cu mențiunea ca, în situația în care instanța constată inadmisibilă calea de atac, să fie respinsă cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de intimată, având în vedere lipsa culpei recurentului, care a promovat recurs în considerarea mențiunii exprese a curții de apel care a precizat că decizia este atacabilă cu recurs.
În temeiul art. 493 C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, iar prin încheierea din 10 martie 2020, Înalta Curte a dispus comunicarea raportului către părți.
Intimata A. S.A a depus la 06 aprilie 2020 punct de vedere la raport, prin care a achiesat la concluziile magistratului-asistent raportor, reiterând solicitarea de respingere a recursului ca inadmisibil.
Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) raportat la art. 493 alin. (5) C. proc. civ., excepțiile netimbrării și inadmisibilității recursului, Înalta Curte reține următoarele:
Cu privire la excepția netimbării recursului, Înalta Curte reține că cererea de recurs este legal timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 RON (dovada aflată la dosar recurs), conform art. 24 alin. (2) teza finală din O.U.G. nr. 80/2013.
Prin urmare, Înalta Curte va respinge excepția netimbrării recursului.
Cu privire la excepția inadmisibilității recursului, Înalta Curte reține următoarele:
Acțiunea introductivă are ca obiect constatarea nulității hotărârilor adunării generale extraordinare a acționarilor pârâtei adoptate la 8 mai 2017.
Potrivit art. 132 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, "hotărârile adunării generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justiție, în termen de 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, de oricare dintre acționarii care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat contra și au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal al ședinței", iar, potrivit art. 132 alin. (9) teza finală din același act normativ, "hotărârea judecătorească pronunțată este supusă numai apelului."
Din analiza dispozițiilor legale anterior evocate, rezultă că hotărârile pronunțate în cererile având ca obiect constatarea nulității absolute sau anularea hotărârii adunării generale, în temeiul Legii nr. 31/1990, sunt supuse numai apelului.
În aplicarea acestor dispoziții legale, Înalta Curte reține că acțiunea având ca obiect constatarea nulității hotărârilor adunării generale extraordinare a acționarilor pârâtei din 8 mai 2017, este întemeiată pe dispozițiile art. 132 din Legea nr. 31/1990.
Având în vedere că art. 132 alin. (9) teza finală din Legea nr. 31/1990 prevede că hotărârea pronunțată în acțiunea în anulare a hotărârii adunării generale este supusă numai apelului, rezultă că decizia nr. 385/A din 11 octombrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs.
Cum textul de lege anterior evocat exclude dreptul la recurs în litigiile având ca obiect anularea hotărârii adunării generale, rezultă că decizia instanței de apel este o hotărâre definitivă de la data pronunțării, conform art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., raportat la art. 132 alin. (9) teza finală din Legea nr. 31/1990.
Totodată, mențiunea din dispozitivul deciziei recurate, "cu drept de recurs în termen 30 de zile de la comunicare (...)" nu poate conduce la deschiderea căii de atac a recursului, întrucât recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesual civilă ar constitui o încălcare a principiului legalității căilor de atac.
Relevant în acest sens este art. 457 alin. (1) C. proc. civ., conform căruia "hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei".
Pentru aceste motive, în temeiul art. 132 alin. (9) teza finală C. proc. civ., raportat la art. 493 alin. (5) teza I din același act normativ, Înalta Curte va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul MINISTERUL ENERGIEI împotriva deciziei nr. 385/A din 11 octombrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Referitor la cererea intimatei A. S.A. privind obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată, Înalta Curte reține următoarele:
Conform art. 452 C. proc. civ., "partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei".
Prin raportare la acest text de lege, aplicabil și în recurs conform art. 494 C. proc. civ., instanța supremă constată că intimata nu a depus la dosarul cauzei dovezi care să ateste efectuarea cheltuielilor de judecată solicitate prin întâmpinarea la recurs.
Nefiind făcută dovada efectuării acestor cheltuieli, astfel cum impune art. 452 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea formulată de intimata A. S.A. privind obligarea recurentului MINISTERUL ENERGIEI la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge excepția netimbrării recursului, invocată de intimata-pârâtă prin întâmpinare.
Admite excepția inadmisibilității recursului, invocată de intimata-pârâtă prin întâmpinare.
Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant MINISTERUL ENERGIEI împotriva deciziei nr. 385/A din 11 octombrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil.
Respinge cererea intimatei-pârâte A. S.A. privind acordarea cheltuielilor de judecată.
Fără cale de atac.
Dată în camera de consiliu, azi, 5 mai 2020 și pronunțată prin punerea la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.