ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4686/2003

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu,

prin rechizitoriul din 19 martie 2002, a trimis în judecată pe inculpatul M.F.,

pentru:

a) tentativă la infracțiunea de omor

calificat, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 și art. 175 lit. i) C.

pen.;

b) ultraj contra bunelor moravuri și

tulburarea liniștii publice, prevăzută de art. 321 alin. (2) din cod;

distrugere, prevăzută de art. 217

alin. (1) din același cod.

Actul de învinuire reține că, la 3

februarie 2001, inculpatul a lovit, de două ori, cu barda, în direcția capului

lui R.D., cu care se afla în conflict.

Partea vătămată a ferit capul, iar

martorul S.M. a barat, a doua lovitură, cu brațul.

Concomitent inculpatul a lovit, cu

bățul, pe R.D., iar prin gesturi și cuvinte obscene a tulburat, grav, ordinea

și liniștea publică.

De asemenea, inculpatul a distrus

bunuri de 3.200.000 lei, din barul S.C. D.C.P. SRL, unde se afla partea

vătămată.

Tribunalul Giurgiu, prin sentința

penală nr. 124 din 14 septembrie 2001, a schimbat încadrarea juridică a

faptelor, condamnând pe inculpat, la:

un an de închisoare, pentru

infracțiunea de amenințări, prevăzută de art. 193 alin. (1) C. pen.;

2 ani de închisoare, pentru

infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice,

prevăzută de art. 321 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33 și art. 34 C. pen.,

cele două pedepse au fost contopite în cea mai grea.

Conform art. 11 pct. 2 lit. b) și

art. 10 alin. (1) lit. h) C. proc. pen., procesul penal pornit pentru cele două

infracțiuni de distrugere, prevăzute de art. 217 C. pen., a fost încetat, ca

urmare a retragerii plângerii părților vătămate R.D. și D.I.

Executarea pedepsei de 2 ani de

închisoare, a fost suspendată, condiționat, conform art. 81 și art. 82 C. pen.

Detenția preventivă a inculpatului a

fost dedusă, de la 25 iunie 2001 până la 14 septembrie 2001.

Inculpatul a fost pus în libertate.

Parchetul de pe lângă același

tribunal a declarat apel, susținând că în mod greșit instanța a schimbat

încadrarea juridică a faptei de tentativă de omor calificat în aceea de

amenințare.

Curtea de Apel București, secția I

penală, prin decizia nr. 113 din 12 martie 2002, a admis apelul parchetului, a

desființat în parte sentința și a condamnat pe inculpat la:

3 ani de închisoare, pentru

tentativă la infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 20, raportat la

art. 174 și art. 175 lit. i), cu aplicarea art. 74 și art. 76 C. pen. și la

3 luni de închisoare, pentru

infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice,

prevăzută de art. 321 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33 și art. 34 C. pen.,

cele două pedepse au fost contopite în cea mai grea, de 3 ani de închisoare, cu

aplicarea art. 71 din același cod.

Aplicarea art. 81 și art. 82 C.

pen., a fost înlăturată.

Celelalte dispozițiile ale sentinței

au fost menținute.

Prin recursul de față, inculpatul

critică decizia, susținând că în mod greșit instanța de apel l-a condamnat

pentru tentativă de omor, deși fapta lui era o simplă amenințare, cum corect,

reținuse prima instanță.

Recursul este întemeiat, dar pentru

un alt motiv decât cel invocat de inculpat.

Instanța de apel a reținut corect

situația de fapt, pe care a calificat-o corespunzător.

Este cert stabilit că, în urma unei

altercații cu partea vătămată, inculpatul a încercat, de două ori, să o

lovească, în cap, cu barda.

Prima lovitură a fost evitată de

victimă.

A doua lovitură a fost barată de

martorul S.M. În urma acestui „baraj”, martorul a fost lovit, cu lama bardei,

pe fața palmară, cum constată medicul legist.

Numai în aceste condiții, inculpatul

a putut fi dezarmat, după cum rezultă, fără dubiu, din declarațiile date de

partea vătămată, martorii S.M., C.M. și S.G. Tentativa de omor este clar

stabilită.

Pedeapsa aplicată inculpatului

pentru infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii

publice este, însă, grațiată, prin efectul aplicării Legii nr. 543/2002.

Așa fiind, în baza art. 385

15

pct. 2 lit. d) C. proc. pen., recursul va fi admis, conform dispozitivului

deciziei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de inculpatul

M.F. împotriva deciziei penale nr. 113 din 12 martie 2002 a Curții de Apel

București, secția I penală.

Casează hotărârea atacată numai cu

privire la omisiunea grațierii pedepsei de 3 luni închisoare, aplicată

inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 321 alin. (2) C.

pen., cu aplicarea art. 74 și art. 76 C. pen.

Constată că potrivit art. 1 din

Legea nr. 543/2002, pedeapsa este grațiată în întregime și condiționat.

Atrage atenția inculpatului asupra

dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 543/2002.

Inculpatul M.F. va executa pedeapsa

de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 20,

raportat la art. 174 și art. 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 74 și art.

76 C. pen.

Face aplicarea art. 71 și art. 64 C.

pen.

Menține celelalte dispoziții ale

hotărârii atacate.

Pronunțată în ședință publică, azi

22 octombrie 2003.