ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2363/2011

Ședința publică de la 16 iunie 2011

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Tribunalul Harghita

prin sentința nr. 2333 din 30 iunie 2010 a respins acțiunea formulată de

reclamanta SC G. SA Miercurea Ciuc în contradictoriu cu pârâta SC G.D. C.A. SRL

Miercurea Ciuc și cererea de intervenție, în interes propriu formulată de

Municipiul Miercurea Ciuc.

Pentru a pronunța această

hotărâre, instanța de fond a reținut că în baza contractului de închiriere nr.

1068 din 18 martie 2002, reclamanta i-a închiriat pârâtei un spațiu comercial

în suprafață de 87,07 mp din imobilul situat în Miercurea Ciuc, județul

Harghita, pe perioada 1 aprilie 2002 – 31 mai 2003, termen care a fost

prelungit ulterior printr-un act adițional până la 31 mai 2008. S-a mai arătat

că prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Miercurea Ciuc nr. 156/2009,

imobilul a fost preluat de la reclamantă și dat în administrarea Municipiului

Miercurea Ciuc. Ca urmare, chiar dacă reclamanta a avut calitatea de locator,

potrivit contractului de închiriere încheiat inițial cu pârâta, în prezent nu

mai are această calitate, nefiind titulara dreptului de proprietate sau de

administrare asupra imobilului, astfel că nu poate invoca nici un temei legal

pentru a solicita evacuarea pârâtei din imobil, în sensul dispozițiilor art.

1410 C. civ.

Referitor la cererea de

intervenție în interes propriu formulată de către Municipiul Miercurea Ciuc,

s-a reținut că acțiunea în evacuare este specifică raporturilor juridice de

locațiune, iar între intervenient și pârâtă nu a fost încheiat un astfel de

raport care să-i justifice cererea de intervenție, astfel că în vederea

restituirii imobilului în cauză, calea de urmat a intervenientului era acțiunea

în revendicare, ca acțiunea reală a proprietarului, neposesor împotriva

posesorului neproprietar.

Curtea de Apel

Tg.Mureș, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin

decizia nr. 3/A din 17 ianuarie 2011 a respins apelul declarat de

intervenientul Municipiul Miercurea Ciuc, împotriva sentinței civile nr. 2333

din 30 iunie 2010 pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr. 2289/96/2008.

A respins ca tardiv apelul

declarat de reclamanta SC G. SA, Miercurea Ciuc împotriva aceleiași sentințe.

Instanța a reținut cu

privire la legalitatea cererii de apel formulată de reclamanta SC G. SA, că

potrivit dispozițiilor art. 284 C. proc. civ., termenul de apel este de 15 zile

de la comunicarea hotărârii dacă prin lege nu se dispune altfel, acest termen

fiind un termen imperativ și absolut, astfel că nerespectarea lui atrage

sancțiunea decăderii.

Verificând data la care i s-a

comunicat reclamantei hotărârea apelată, din procesul verbal de comunicare a

sentinței civile – fila 86 – a rezultat că hotărârea i-a fost comunicată la

data de 10 septembrie 2010, iar cererea de apel a fost înregistrată la data de

29 septembrie 2010, deci peste termenul de 15 zile prevăzut de textul legal

menționat.

În ceea ce privește apelul

formulat de către intervenientul Municipiul Miercurea Ciuc, curtea a reținut că

în raport de dispozițiile art. 1410 C. civ. acțiunea în evacuare presupune ca

între părți să fie stabilit anterior un raport privitor la folosința bunului,

indiferent dacă este vorba de un acord cu titlu oneros sau titlu gratuit.

În

condițiile în care între intervenient și pârâtă nu s-a încheiat un astfel de

acord, iar prin disputa dintre părți se urmărește recunoașterea dreptului de

proprietate asupra imobilului din litigiu, instanța de control a apreciat că în

mod temeinic și legal prima instanță a statuat că modul specific de apărare a

dreptului de proprietate este acțiunea în revendicare și nu cea în evacuare,

bazată pe dispozițiile art. 1410 C. civ.

Împotriva menționatei decizii,

reclamanta SC G. SA Miercurea Ciuc a declarat recurs, în temeiul art. 304 pct. 9

C. proc. civ., criticând-o pentru nelegalitate, solicitând în concluzie,

admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecarea

apelului.

În criticile formulate, recurenta

reclamantă a susținut în esență, că greșit a reținut instanța de apel,

tardivitatea apelului său în condițiile în care sentința instanței de fond i-a

fost comunicată la data de 13 septembrie 2010, data înregistrării sentinței

menționate la societatea sa și nu la 10 septembrie 2010, cum eronat a reținut

instanța.

SC G. SA prin cererea

de recurs formulată a solicitat schimbarea hotărârii în sensul admiterii

acțiunii precum și a cererii de intervenție în interes propriu, susținând că

imobilul din litigiu face parte din domeniul privat al Municipiului Miercurea

Ciuc, că acest imobil i-a fost dat în administrare în baza HCL nr. 145/1997,

privind transformarea RA G. în societate comercială și în baza contractului de

concesiune nr. 2764/1998 încheiat între societate și Consiliul Local al

Municipiului Miercurea Ciuc. În această calitate societatea sa a încheiat

contractul de locațiune pentru administrarea imobilelor predate prin concesiune

încheind în acest sens și contract de închiriere. La data la care s-a introdus

acțiunea, termenul de închiriere era expirat, astfel că pârâta ocupa spațiul în

mod abuziv și fără forme legale.

A menționat că

motivarea instanței, cum că societatea sa nu poate să invoce dispozițiile art. 1410

și urm. C. civ., ca temei legal pentru a solicita evacuarea, avându-se în

vedere faptul că nu este titulara dreptului de proprietate sau de administrare

a imobilului, este neîntemeiată, deoarece contractul de concesiune oferă

concesionarului dreptul de administrare asupra imobilului preluat în acest mod,

iar dreptul de administrare îi conferă titularului posesia, folosința și

dispoziția asupra bunului și formularea unei acțiuni la instanța de judecată.

A precizat că societatea avea

calitatea și capacitatea legală de a porni acțiunea în condițiile în care la

data formulării acesteia contractul de concesiune dintre societate și Consiliul

Local Miercurea Ciuc era în derulare și că, în urma preluării imobilului din

administrarea societății sale, Municipiul Miercurea Ciuc a preluat și toate

drepturile asupra imobilului, preluând toate contractele încheiate cu diverși

locatari, situație în care instanța putea să respingă cererea de intervenție,

dar nu și acțiunea principală.

Intimata pârâtă SC G.D.C.A.

SRL Miercurea Ciuc prin întâmpinarea depusă la dosar a solicitat respingerea

recursului ca nefondat.

Recursul reclamantei este

nefondat.

Din examinarea

actelor și lucrărilor dosarului, rezultă că sentința i-a fost comunicată

reclamantei la data de 10 septembrie 2010, conform dovezii de comunicare aflată

în dosarul de fond la fila 86, iar cererea de apel a fost înregistrată la 29

septembrie 2010, peste termenul de 15 zile prevăzut de art. 284 alin. (1) C.

proc. civ.

Susținerea recurentei

reclamante, că hotărârea instanței de fond i-a fost comunicată la 13 septembrie

2010 când aceasta a fost înregistrată la registratura societății sale, conform

înscrisului aflat la fila 7 dosar recurs, este irelevantă, data corectă a

comunicării fiind 10 septembrie 2010, astfel cum rezultă din dovada de

comunicare a procesului verbal.

Când legea procesuală

stabilește un termen fix pentru exercitarea unui drept, iar partea lasă să

expire acest termen fără a beneficia de el, intervine decădea potrivit

dispozițiilor art. 103 C. proc. civ.

Înalta Curte constatând că apelul

a fost declarat peste termenul prevăzut de art. 284 alin. (1) C. proc. civ., că

partea nu a invocat și nu a probat că a fost împiedicată în exercitarea în

termen a dreptului de a ataca cu apel hotărârea pronunțată la fond, printr-o

împrejurare mai sus de voința sa, urmează să respingă recursul reclamantei ca

nefondat.

Avându-se în vedere soluționarea

apelului pe excepția tardivității declarării acestuia, nu se justifică analiza

celorlalte critici formulate de recurenta reclamantă în recurs, care privesc

fondul cauzei.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat

recursul declarat de reclamanta SC G. SA MIERCUREA CIUC împotriva deciziei nr. 3/A

din din 17 ianuarie 2011 a Curții de Apel Tărgu Mureș, secția comercială de

contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 16 iunie 2011.