ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 472/2003

Asupra recursurilor de față,

In baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 212 din 23

noiembrie 2001, Tribunalul Suceava l-a condamnat pe inculpatul M.M. la 4 ani

închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de omor prevăzută de art. 174 C.

pen., cu aplicarea art. 99 alin. (2) și art. 73 lit. b) C. pen.

Prin aceeași sentință inculpatul M.M.

a fost obligat, în solidar cu părțile responsabile civilmente M.I. și M.V., să

plătească părții civile B.M. despăgubiri în sumă de 60.000.000 lei, din care,

30.000.000 lei pentru daune morale.

Pentru a pronunța această sentință,

instanța a reținut în fapt că în ziua de 14 iulie 2001, în urma unor provocări

grave, prin lovire și amenințare cu moartea, comise de B.D. împotriva

inculpatului minor M.M., inculpatul l-a lovit cu un ciomag, doborându-l la

pământ, apoi s-a urcat cu picioarele pe pieptul lui, după care l-a sugrumat și

l-a aruncat într-o râpă.

La stabilirea despăgubirilor civile,

instanța a luat în considerare cheltuielile făcute de partea civilă pentru

înmormântarea victimei, cheltuieli tradiționale de după înmormântare precum și

paguba morală suferită.

Prin decizia penală nr. 82 din 25

martie 2002, Curtea de Apel Suceava a admis apelul declarat de partea civilă B.M.

împotriva sentinței primei instanțe, pe care a desființat-o parțial și,

rejudecând cauza, a dispus obligarea inculpatului M.M. și a părților

responsabile civilmente, în solidar, la plata sumei de 100.000.000 lei,

despăgubiri civile, din care, 50.000.000 lei pentru daune morale.

Împotriva deciziei instanței de apel

au declarat recurs, inculpatul M.M., partea civilă B.M. și partea responsabilă

civilmente M.I.

În ședința publică din 28 iunie 2002

a Curții Supreme de Justiție, secția penală, inculpatul a declarat că renunță

la recursul declarat, instanța luând act de această declarație, prin încheierea

pronunțată la acea dată.

Partea civilă B.M. s-a referit, în

recursul său la unele aspecte ale situației de fapt care, în opinia sa, nu au

fost suficient lămurite, dar nu a formulat critici cu privire la modul de

stabilire a despăgubirilor civile și, cu ocazia susținerii orale a recursului,

a lăsat soluționarea acestuia la aprecierea instanței.

Având în vedere că recurenta nu a

criticat modul de stabilire a despăgubirilor civile și că, pe de altă parte,

valoarea acestor despăgubiri a fost stabilită corect prin luarea în considerare

a probelor administrate, se constată că recursul părții civile este nefondat,

urmând să fie respins în acest sens.

Partea responsabilă civilmente M.I.,

a susținut în motivarea recursului declarat, că despăgubirile stabilite de

instanța de apel sunt prea mari și a solicitat, în consecință, casarea deciziei

pronunțate de Curtea de Apel Suceava și menținerea sentinței primei instanțe.

Recursul părții responsabile

civilmente nu este fondat.

La evaluarea despăgubirilor pentru

daune materiale în sumă de 50.000.000 lei și a celor pentru daune morale la o

sumă echivalentă, instanța de apel a luat în considerare consecințele omorului

comis de inculpat, stabilite prin declarațiile martorilor F.N., T.M., B.I. și D.T.,

din care rezultă că, în urma morții lui B.D., familia acestuia a rămas fără un

important sprijin material și moral. Având în vedere probele menționate, Curtea

Supremă de Justiție constată că valoarea despăgubirilor pentru daune materiale

și morale produse de inculpat urmașilor victimei a fost corect stabilită, neexistând

temeiuri pentru reducerea cuantumului acestor despăgubiri.

În consecință, recursul declarat de

partea responsabilă civilmente, M.I. urmează să fie respins de asemenea ca

nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile

declarate de partea civilă B.M. și partea responsabilă civilmente M.I.

împotriva deciziei penale nr. 86 din 25 martie 2002 a Curții de Apel Suceava,

privind pe inculpatul M.M.

Obligă pe recurenta parte civilă și

recurenta parte responsabilă civilmente la plata sumei de câte 200.000 lei

cheltuieli judiciare către stat.

Pronunțată în ședință publică, azi

31 ianuarie 2003.