ÎCCJ, Secția I civilă

Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La 5 aprilie 2003, Tribunalul București, secția a VIII – a conflicte de muncă și litigii de muncă, a fost învestită cu soluționarea acțiunii formulate de reclamanta Banca Populară I. Cooperativa de Credit, cu sediul în București, prin lichidator M.C., prin care a solicitat obligarea pârâtei B.M., domiciliată în orașul Sfântu Gheorghe, județul Covasna, la plata sumei de 215.644.732 lei reprezentând prejudiciu adus băncii, în calitate de salariată. În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că prejudiciul de 215.644.732 lei pus în sarcina pârâtei, în calitate de Director al Agenției BPI Sfântu Gheorghe a fost constatat prin raportul de control privind activitatea agenției, în cuprinsul căruia s-a reținut că aceasta l-a produs în executarea atribuțiilor rezultând din convenția civilă nr. CV.

AOO din 7 septembrie 1999. Tribunalul București, secția a VIII – a conflicte de muncă și litigii de muncă, prin sentința civilă nr. 3568 din 3 octombrie 2003, și-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sfântu Gheorghe. În esență, tribunalul a reținut că, întrucât litigiul a fost generat de neexecutarea, de către pârâtă, a obligațiilor prevăzute în convenția civilă nr. CV. AOO din 7 septembrie 1999, soluționarea acestuia este de competența Judecătoriei Sfântu Gheorghe în circumscripția căreia aceasta își are domiciliul. Sentința a rămas definitivă prin nerecurare. Primind dosarul, Judecătoria Sfântu Gheorghe, prin sentința civilă nr. 1726 din 18 noiembrie 2003, și-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și litigii de muncă.

În motivarea sentinței, Judecătoria Sfântu Gheorghe a reținut că în cauză este vorba de un conflict de muncă deoarece convenția civilă inițială a fost modificată de actul adițional nr. 36980 din 14 octombrie 1999 în sensul schimbării naturii acesteia în contract individual de muncă. Și această hotărâre a rămas definitivă prin nerecurare. În aceste condiții, dosarul cauzei a fost trimis Înaltei Curți de Casație și Justiție spre a decide.

Analizând actele și lucrările dosarului, constată următoarele: În fața Judecătoriei Sfântu Gheorghe, M.C., reprezentantul reclamantei, a susținut că pârâta, în calitate de conducător de agenție, a fost retribuită nu conform convenției civile din 7 septembrie 1999 ci din fondul de salarii, potrivit contractului individual de muncă înregistrat la nr. 1168 din 18 iunie 2000, completat apoi prin actul adițional nr. 1202 din 20 iunie 2000. Susținerile reclamantei s-au dovedit exacte, fiind confirmate prin actele la care s-a făcut referire mai sus existente în dosar. Cum prejudiciul pus în sarcina pârâtei, a fost produs în exercitarea atribuțiilor de serviciu ale acesteia, în calitate de salariată, Director la Agenția Sfântu Gheorghe, competența de soluționare a cauzei revine, potrivit art. 284 alin. (2) C. muncii, Tribunalului București, secția a VIII – a conflicte de muncă și litigii de muncă, în circumscripția căruia își are sediul reclamanta.

Prin urmare dosarul cauzei urmează a fi trimis, spre competentă soluționare, Tribunalului București, s ecția a VIII – a conflicte de muncă și litigii de muncă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE: Scoate cauza de pe rol și trimite dosarul, spre competentă soluționare, Tribunalului București, secția a VIII – a conflicte de muncă și litigii de muncă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi, 18 mai 2004.