ÎCCJ, decizie (scj.ro #85460)

Persecutat politic în perioada 1940-1945.

Măsuri reparatorii. Strămutare. Cazul funcționarului transferat în interesul

serviciului

Persoana transferată, în interesul serviciului, dintr-o localitate în

altă localitate, fără dovada existenței persecuției din motive etnice, nu are

statut de persecutat politic, pentru a beneficia de măsurile reparatorii

reglementate prin Ordonanța Guvernului nr.105/1999 aprobată cu modificări prin

Legea nr.189/2000.

Decizia

nr.647 din 20 februarie 2002

Reclamantul T.M.T. a chemat în judecată Direcția de Muncă și Solidaritate

Socială a Județului Cluj, solicitând anularea hotărârii nr.908 din 1 februarie

2001 emisă de Comisia pentru stabilirea drepturilor prevăzute de Ordonanța

Guvernului nr.105/1999 și constatarea că a avut statutul de strămutat în

perioada 1940 – 1945.

În motivarea acțiunii, reclamantul arată că: mama sa a fost strămutată cu

serviciul de la Judecătoria Cluj la Judecătoria Sibiu, urmare cedării

Ardealului de Nord autorităților maghiare, care au început epurarea etnică a salariaților

de origine română din administrație și care le-au sechestrat locuința și au

vândut-o unui cetățean de etnie maghiară, întreaga lor familie s-a strămutat în

Ardealul de Sud în anul 1940, unde a stat până în anul 1945, când a redobândit

dreptul de proprietate asupra fostei locuințe și în care a revenit ulterior;

deci, că are statutul de strămutat pentru perioada 1940-1945 și hotărârea pe

care o contestă este netemeinică și nelegală.

Curtea de Apel Cluj – Secția comercială și de contencios administrativ, prin

sentința civilă nr.171 din 29 mai 2001, a respins acțiunea, reținând că

reclamantul nu a prezentat vreun ordin sau o dispoziție a autorităților de

ocupație din care să rezulte că părinții sau unul din părinții săi au fost

obligați să părăsească localitatea de domiciliu, Ordonanța Guvernului

nr.105/1999 neprevăzând acordarea unor drepturi cetățenilor români refugiați.

Reclamantul a declarat recurs, susținând că sentința  este nelegală și

netemeinică deoarece din actele depuse la dosar rezultă că mama sa a fost

strămutată din Ardealul de Nord pentru că era de etnie română.

Recursul este nefondat.

Conform art.1 din Ordonanța Guvernului nr.105/1999 (așa cum a fost aprobată

prin Legea nr.189/2000), „Beneficiază de prevederile prezentei ordonanțe

persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere

de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuții din

motive etnice...”.

La lit.c a acestui articol (invocată de recurent în susținerea cererii sale) se

prevede că beneficiază de dispozițiile ordonanței persoana „strămutată în altă

localitate decât cea de domiciliu”.

Dar, din probele dosarului rezultă că recurentul, care avea vârsta de

aproximativ 1 an în 1940, a urmat pe mama sa la Sibiu,  unde aceasta a

fost transferată cu serviciul.

Indiscutabil, după cedarea Ardealului de Nord de către Ungaria, în baza

Tratatului de la Viena din august 1940, personalul multor instituții publice

din acea zonă a fost transferat în teritoriul ce mai alcătuia România.

Și mama recurentului, funcționară la Judecătoria Cluj, a fost transferată în

interesul serviciului la Judecătoria Sibiu, aceasta mutându-se cu întreaga

familie de la Cluj la Sibiu.

Chiar dacă a existat o anumită frică a mamei recurentului, privind eventualele

represalii din partea autorităților de ocupație sau a unor etnici maghiari,

acestea nu s-au materializat până la plecarea sa la Sibiu în vederea ocupării

noului loc de muncă.

Esențial în soluționarea prezentei cauze este faptul că nu s-a făcut dovada că

recurentul și familia sa au suferit persecuții din motive etnice, mutarea de la

Cluj la Sibiu făcându-se în urma transferării cu serviciul a mamei recurentului

de la Judecătoria Cluj la Judecătoria Sibiu.

Recursul a fost respins ca nefondat.