ÎCCJ, decizie (scj.ro #85460)

Persecutat politic în perioada 1940-1945. Măsuri reparatorii. Strămutare. Cazul funcționarului transferat în interesul serviciului Persoana transferată, în interesul serviciului, dintr-o localitate în altă localitate, fără dovada existenței persecuției din motive etnice, nu are statut de persecutat politic, pentru a beneficia de măsurile reparatorii reglementate prin Ordonanța Guvernului nr.105/1999 aprobată cu modificări prin Legea nr.189/2000. Decizia nr.647 din 20 februarie 2002 Reclamantul T.M.T.

a chemat în judecată Direcția de Muncă și Solidaritate Socială a Județului Cluj, solicitând anularea hotărârii nr.908 din 1 februarie 2001 emisă de Comisia pentru stabilirea drepturilor prevăzute de Ordonanța Guvernului nr.105/1999 și constatarea că a avut statutul de strămutat în perioada 1940 – 1945. În motivarea acțiunii, reclamantul arată că: mama sa a fost strămutată cu serviciul de la Judecătoria Cluj la Judecătoria Sibiu, urmare cedării Ardealului de Nord autorităților maghiare, care au început epurarea etnică a salariaților de origine română din administrație și care le-au sechestrat locuința și au vândut-o unui cetățean de etnie maghiară, întreaga lor familie s-a strămutat în Ardealul de Sud în anul 1940, unde a stat până în anul 1945, când a redobândit dreptul de proprietate asupra fostei locuințe și în care a revenit ulterior; deci, că are statutul de strămutat pentru perioada 1940-1945 și hotărârea pe care o contestă este netemeinică și nelegală.

Curtea de Apel Cluj – Secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr.171 din 29 mai 2001, a respins acțiunea, reținând că reclamantul nu a prezentat vreun ordin sau o dispoziție a autorităților de ocupație din care să rezulte că părinții sau unul din părinții săi au fost obligați să părăsească localitatea de domiciliu, Ordonanța Guvernului nr.105/1999 neprevăzând acordarea unor drepturi cetățenilor români refugiați. Reclamantul a declarat recurs, susținând că sentința este nelegală și netemeinică deoarece din actele depuse la dosar rezultă că mama sa a fost strămutată din Ardealul de Nord pentru că era de etnie română. Recursul este nefondat.

Conform art.1 din Ordonanța Guvernului nr.105/1999 (așa cum a fost aprobată prin Legea nr.189/2000), „Beneficiază de prevederile prezentei ordonanțe persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuții din motive etnice...”. La lit.c a acestui articol (invocată de recurent în susținerea cererii sale) se prevede că beneficiază de dispozițiile ordonanței persoana „strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu”. Dar, din probele dosarului rezultă că recurentul, care avea vârsta de aproximativ 1 an în 1940, a urmat pe mama sa la Sibiu, unde aceasta a fost transferată cu serviciul. Indiscutabil, după cedarea Ardealului de Nord de către Ungaria, în baza Tratatului de la Viena din august 1940, personalul multor instituții publice din acea zonă a fost transferat în teritoriul ce mai alcătuia România.

Și mama recurentului, funcționară la Judecătoria Cluj, a fost transferată în interesul serviciului la Judecătoria Sibiu, aceasta mutându-se cu întreaga familie de la Cluj la Sibiu. Chiar dacă a existat o anumită frică a mamei recurentului, privind eventualele represalii din partea autorităților de ocupație sau a unor etnici maghiari, acestea nu s-au materializat până la plecarea sa la Sibiu în vederea ocupării noului loc de muncă. Esențial în soluționarea prezentei cauze este faptul că nu s-a făcut dovada că recurentul și familia sa au suferit persecuții din motive etnice, mutarea de la Cluj la Sibiu făcându-se în urma transferării cu serviciul a mamei recurentului de la Judecătoria Cluj la Judecătoria Sibiu.

Recursul a fost respins ca nefondat.