ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 04 iunie 2020

Asupra recursurilor de față;

În baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 307/PI din data de 13.07.2018 pronunțată de Tribunalul Timiș, în dosar nr. x/2016, s-a dispus respingerea cererilor de schimbare a încadrării juridice formulate de inculpata A..

2

din Legea nr. 78/2000, art. 297 alin. (1) din C. pen. combinat cu art. 309 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 5 C. pen.; C. pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu asimilată infracțiunilor de corupție în formă continuată (39 acte materiale), prevăzută de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000, art. 297 alin. (1) din C. pen. combinat cu art. 309 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 5 C. pen., A., pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu asimilată infracțiunilor de corupție în formă continuată (26 acte materiale), prevăzută de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000, art. 297 alin. (1) din C. pen. combinat cu art. 309 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 5 C. pen.

2

din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen. și art. 76 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul D. la 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz in serviciu.

În temeiul art. 55 alin. (1) lit. a) C. pen., art. 67 alin. (2) C. pen., art. 66 alin. (1), (2) C. pen., s-au interzis inculpatului D. exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen., respectiv drepturile de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a exercita funcția de secretar al Primăriei, pe o durată de 2 ani, pedeapsă a cărei executare începe de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care se dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, conform art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen.

În baza art. 65 alin. (1), (3) C. pen., s-a aplicat inculpatului D. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen., respectiv drepturile de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a exercita funcția de secretar al Primăriei, pedeapsă care se execută din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până când pedeapsa principală este la executată sau considerată ca executată, conform art. 65 alin. (3) C. pen.

În baza art. 91 C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și stabilește un termen de supraveghere de 3 ani, conform art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen. inculpatul a fost obligat ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. (2) lit. a) C. pen. s-a impus condamnatului să execute următoarea obligație: să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de Serviciul de Probațiune sau organizat de acesta în colaborare cu instituții comunitare.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, s-a mai impus inculpatului obligația prestării unei munci neremunerate în folosul comunității la S.C. E. S.A. sau în cadrul altei instituții aleasă de Serviciul de Probațiune Timiș pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare.

În baza art. 404 alin. (2) C. proc. pen., raportat la art. 96 C. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere și obligațiilor impuse și ale săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere, respectiv dacă pe parcursul termenului de supraveghere persoana supravegheată, cu rea-credință, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligațiile impuse ori stabilite de lege ori săvârșește o nouă infracțiune intenționată, instanța revocă suspendarea supravegherii și dispune executarea pedepsei în regim de detenție. S-a atras atenția inculpatului asupra art. 97 C. pen.

În baza art. 25, 397 C. proc. pen., art. 1349 C. civ., a fost obligat inculpatul D. să achite în favoarea părții civile Municipiul Timișoara suma de 27.000.000 RON împreună cu accesoriile aferente actualizate la data plății.

În baza art. 25 alin. (5) C. proc. pen. a fost lăsată nesoluționată acțiunea civilă exercitată în cauză de partea civilă Municipiul Timișoara în ceea ce îi privește pe inculpații B., C., A..

În temeiul art. 397 alin. (5) C. proc. pen. s-a menținut măsura asiguratorie a sechestrului asigurător luată asupra bunurilor aparținând inculpatului B., respectiv asupra cotei cota de 50% din imobilului situat în Timișoara, str. x, înscris în CF nr. x) nr. CF vechi x), nr. top x, luată prin ordonanța din 08.09.2015 și măsura asiguratorie a popririi asupra conturilor deschise de inculpatul B. la F. S.A., luată prin ordonanța din 08.09.2015 confirmată de către instituția bancară prin adresa nr. x/10.09.2015.

În temeiul art. 397 alin. (5) C. proc. pen. s-a menținut măsura asiguratorie a popririi asupra conturilor deschise de inculpatul D. la F. S.A., G., H. și I., luate prin ordonanțele din 08.09.2015, măsură confirmată de către instituțiile bancare prin adresele nr. x din 15.09.2015(F.), x din 08.09.2015 (BT), x din 14.09.2015 (H.) și x din 09.09.2015 (I.).

În temeiul art. 397 alin. (5) C. proc. pen. s-a menținut măsura asiguratorie a sechestrului asigurător luată asupra imobilului aparținând inculpatei C., respectiv cota de 100 % din imobilul din Moșnița Nouă, compus din: clădire - destinația locuința (casa P+M, 285,06 mp suprafața construită) - valoarea impozabilă la nivelul anului fiscal 2015 fiind de 193.7986,00 RON; teren în suprafață de 612 mp, din care suprafața ocupata de 142,65 mp și de 469,35 mp cu destinația de curte măsura asiguratorie luată prin ordonanța din 15.10.2015.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen. și art. 271 C. proc. pen. l-a obligat pe inculpatul D. la plata sumei de 4.000 RON cu titlu de cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea prezentei cauze, restul cheltuielilor rămânând în sarcina statului.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat că prin rechizitoriul nr. x/2010 din 05.04.2016 al Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul Teritorial Timișoara, au fost trimiși în judecată, între alții, inculpații D., B., A. și C., în esență, reținându-se următoarele acuzații:

Inculpatul B., în baza aceleiași rezoluții infracționale, a semnat în calitate de primar al Municipiului Timișoara documentul intitulat "Contract de asociere" în baza căruia era alocată anual, pe o perioadă de 3 ani, suma de 9.000.000 RON anual, "pentru sprijinirea echipei de fotbal J." și Actul adițional nr. x la acest contract, deși, potrivit dispozițiilor legale nu era permis a fi finanțată din bani publici activitatea unei firme private. Se mai susține că, ulterior, în calitate de ordonator principal de credite, a aprobat plata sumelor de bani stabilite prin acest contract, respectiv a semnat un număr de 37 ordonanțări de plată (enumerate în cuprinsul descrierii stării de fapt) în valoare totală de 24.600.000 RON, fapte ce întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu în formă continuată dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit (38 acte materiale) prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen. combinat cu art. 309 C. pen. (fost art. 248 C. pen. combinat cu art. 248

1

C. pen. (1969) raportat la art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Inculpatul D., în calitate de secretar al Municipiului Timișoara a avizat pentru legalitate H.C.L. nr. 127/2008 în baza căruia era alocată anual, pe o perioadă de 3 ani, suma de 9.000.000 RON anual, "pentru sprijinirea echipei de fotbal J.", cu știință încălcând astfel normele legale în vigoare ce reglementează posibilitatea acordării de sume de la bugetul Consiliului Local Timișoara în contul S.C. J. S.A., activitatea care întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen. (fost art. 248 din C. pen. de la 1969) cu aplicarea art. 309 C. pen. raportat la art. 13

2

din Legea nr. 78/2000.

Inculpata C., în baza aceleiași rezoluții infracționale, a semnat în calitate de director al Direcției Economice a Primăriei Municipiului Timișoara documentul intitulat "Contract de asociere" în baza căruia era alocată anual, pe o perioadă de 3 ani, suma de 9.000.000 RON anual, "pentru sprijinirea echipei de fotbal J." și actul adițional nr. x la acest contract deși potrivit dispozițiilor legale nu era permis a fi finanțată din bani publici activitatea unei firme private. S-a mai reținut că, ulterior, în calitate de persoană desemnată cu efectuarea controlului financiar preventiv, a avizat plata sumelor de bani stabilite prin acest contract,respectiv a semnat un număr de 38 ordonanțări de plată (enumerate în cuprinsul descrierii stării de fapt) în valoare totală de 24.600.000 RON, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu în formă continuată dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit (39 acte materiale) prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen. combinat cu art. 309 C. pen. (fost art. 248 C. pen. combinat cu art. 248

1

C. pen. anterior raportat la art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Inculpata A., în baza aceleiași rezoluții infracționale, a semnat în calitate de director al Direcției Comunicare din cadrul Primăriei Municipiului Timișoara documentul intitulat "Contract de asociere" în baza căruia era alocată anual, pe o perioadă de 3 ani, suma de 9.000.000 RON anual, "pentru sprijinirea echipei de fotbal J." și actul adițional nr. x la acest contract, deși potrivit dispozițiilor legale nu era permis a fi finanțată din bani publici activitatea unei firme private, iar ulterior în calitate persoană desemnată pentru verificarea realității, legalității și regularității, a avizat plata sumelor de bani stabilite prin acest contract,respectiv a semnat un număr de 25 ordonanțări de plată (enumerate în cuprinsul descrierii stării de fapt) pentru suma totală de 18.300.000 RON, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu în formă continuată dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit (26 acte materiale) prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen. combinat cu art. 309 C. pen. (fost art. 248 C. pen. combinat cu art. 248

1

C. pen. (1969) raportat la art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

S-a arătat că, la data de 14.04.2008, a fost încheiat între Consiliul Local Timișoara și S.C. J. S.A. un contract de asociere conform căruia Consiliul Local Timișoara contribuia cu suma de 9.000.000 RON (aprox. 2.500.000 euro) în fiecare an din perioada 2008-2010, la finanțarea echipei de fotbal proprietatea exclusivă a societății comerciale anterior menționate.

Din verificările efectuate a rezultat că inculpații B. - primar al Municipiului Timișoara și D. - secretar al Municipiului, cu știință, au inițiat procedurile de inițiere și apoi au avizat favorabil Hotărârea Consiliului Local Timișoara nr. 127/20.03.2008, în baza căreia a fost semnat un protocol de colaborare înregistrat la Consiliul Local Timișoara nr. x/21.04.2008 și la S.C. J. S.A. (societate care ulterior și-a schimbat denumirea) cu nr. 1648/18.04.2008, având ca obiect sprijinirea în mod exclusiv a echipei de fotbal S.C. J. S.A. reprezentată de K., în calitate de Președinte al Consiliului de Administrație.

În actul de sesizare s-a reținut că HCL nr. 127/2008 a fost avizată de legalitate de inculpatul D., cu încălcarea dispozițiilor legale întrucât, pe lângă faptul că nu putea fi adoptat un asemenea act și încheiat contractul de asociere, actul administrativ nu stabilea niciun fel de drepturi concrete și explicite ale Consiliului Local Timișoara la beneficiile realizate de societatea comercială anterior menționată, întregul profit urmând să revină acționarilor echipei de fotbal.

Ulterior, materialul probator administrat a stabilit că pe lângă încălcarea prevederilor legale imperative care interziceau încheierea unui astfel de contract și efectuarea acestui tip de finanțare din bani publici, nu au fost respectate nici prevederile art. 9 din contract.

Mai mult, din analizarea modului de adoptare a HCL nr. 127/2008 a rezultat că aceasta a fost avizată de legalitate de inculpatul D. deși, potrivit raportului de evaluare întocmit la solicitarea Consiliului Local Timișoara în ședința la care a participat atât acesta, cât și inculpatul B., S.C. J. S.A. înregistra la data de 31.12.2007 datorii de 41.392.644 RON, astfel că sumele de bani care urmau a fi remise în baza contractului de asociere acopereau acele datorii, din eventualele venituri, firma urmând să își asigure în acel moment funcționarea activității curente în continuare.

Datoriile restante erau cunoscute de factorii de decizie din cadrul Primăriei Municipiului Timișoara, atât la data semnării contractului de asociere, respectiv data de 20.03.2008, cât și la momentul semnării actelor adiționale de prelungire a acestuia pentru următoarele perioade bugetare, cum rezultă din actele de la dosar.

Pe lângă aceste datorii, S.C. J. S.A. a mai acumulat și alte datorii la bugetul statului, fiind de mai multe ori executată silit de către organele fiscale de specialitate ale statului, situație care nu a fost verificată de către factorii decizionali care aveau atribuții în acest sens, ci ignorată, astfel că sumele virate în conturile acestei firme nu au avut o destinație și o gestionare precisă, fiind folosite discreționar de către beneficiar, fără a fi luată nicio măsură de întrerupere a decontărilor solicitate de clubul de fotbal și de restituire a sumelor anterior achitate, deși în acest sens exista o prevedere expresă, chiar îndelung dezbătută în cadrul ședinței Consiliului Local Timișoara din 20.03.2008 în care a fost aprobată asocierea dintre cele două părți.

Dovada cheltuirii sumelor de bani primite cu titlu de finanțare de către S.C. J. S.A. de la Consiliul Local Timișoara în alte scopuri decât cele prevăzute în contract, o constituie documentele prin care s-a încercat justificarea modului în care au fost utilizați acei bani, fiind depuse în acest scop facturi ce se refereau la achiziția unor bunuri de lux - stilouri, pixuri, alimente și fructe exotice sau servicii care nu erau necesare - decontări consultanță ori servicii de pază fără detalierea acestora. Analiza acelorași documente dovedește și faptul că achiziția bunurilor nu a fost efectuată pentru o colectivitate (echipa de fotbal), ci pentru uz personal, cantitățile înscrise în facturi fiind în cele mai multe cazuri de ordin singular, restrâns, imposibil de a putea satisface nevoile unui număr mare de persoane. Suplimentar, deși inculpații implicați în efectuarea plăților aveau obligația de verificare a respectării dispozițiilor legale în ceea ce privește modul de lichidare a cheltuielilor fondurilor publice, aceștia au acceptat plata unor acte care nu aveau calitatea de document justificativ și fără a verifica conținutul acelor acte și realitatea operațiunilor menționate, în cuprinsul acelor înscrisuri nefiind posibilă identificarea persoanelor la care se refereau cheltuielile (facturi cu conținut generic "servire masă", contravaloare bilete de avion nenominalizate, servicii hoteliere fără indicarea beneficiarilor, etc.).

În cursul anului 2007, prin cererea nr. x/2007 formulată de S.C. J. S.A., înregistrată la Primăria Municipiului Timișoara cu nr. x, aceasta a transmis oferta de participare la majorarea capitalului social alături de Consiliul Județean Timiș și Universitatea J., fiecare cu o limită minimă de 2,5 milioane Euro.

O solicitare similară a fost adresată, în aceeași perioadă a anului 2007, Consiliului Județean Timiș de SC "J. SA", propunerea fiind aceea de participare a acestei din urmă instituții la majorarea capitalului social tot cu suma de 2.500.000 euro.

Oferta a fost analizată de compartimentele de specialitate din cadrul Primăriei Municipiului Timișoara, fiind întocmit Referatul nr. x/2007 în care s-a propus respingerea aportului în numerar în acel moment.

Referatul a fost dezbătut în ședința Consiliului Local Timișoara din de 30.10.2007, prin HCL nr. 368/2007 fiind desemnată o comisie formată din consilierii locali, doi reprezentanți ai Direcției Economice și Secretarul Municipiului Timișoara, pentru analizarea și negocierea cu reprezentanții S.C. J. S.A., a condițiilor de participare a Municipiului Timișoara la majorarea capitalului social.

În completarea cererii, la 14.11.2007, urmare a unei solicitări a Consiliului Județean Timiș (posibil în înțelegere cu Consiliul Local al Municipiului Timișoara) prin care se cereau clarificări cu privire la situația financiară a societății, S.C. J. S.A. a transmis atât acestei instituții cât și Consiliului Local Timișoara o adresă ce conținea aspecte referitoare la situația financiară.

În cuprinsul aceleiași adrese S.C. J. S.A. a ocolit intenționat a comunica modalitatea în care înțelegea să fie suportate cheltuielile echipei în cazul în care acestea erau net superioare pierderilor precum și faptul că aceasta a respins categoric varianta înființării unei noi societăți în care județul Timiș și municipiul Timișoara să dețină majoritatea.

Referatul întocmit de această comisie a fost supus votării în ședința Consiliului Local din data de 27.11.2007, fiind aprobată prin HCL nr. 445/2007 asocierea, de principiu, dintre Municipiul Timișoara și S.C. J. S.A. în vederea participării Municipiului Timișoara la majorarea capitalului social al acestei societăți, în acest sens fiind constituită o comisie ce avea ca obiectiv efectuarea unei analize financiare și juridice, în baza unui audit extern finanțat din bugetul local, la S.C. J. S.A., urmând ca într-o ședință ulterioară a Consiliului Local, să se stabilească condițiile efective ale asocierii.

A fost efectuat un audit de S.C. L. S.R.L., prin raportul întocmit și depus la Primăria Municipiului Timișoara cu adresa nr. x/19.02.2008, finalizat la data de 19.02.2008. Rezultatul financiar aferent anului 2007 a fost unul negativ, SC "J. SA" înregistrând pierderi de 40.083.539 RON.

Toate aceste informații au fost cunoscute de inculpații B. și D., raportul de audit fiind adus la cunoștința acestora și anexat documentației ce a stat la baza întocmirii referatului cu propunerea de asociere dintre cele două părți, scopul întocmirii raportului și a amânării luării unei decizii cu privire la propunerea formulată de S.C. J. S.A. fiind tocmai acela de stabilire a oportunității finanțării în funcție de situația financiară a acesteia.

Punerea la dispoziție a datelor financiare sintetizate în raportul de audit a fost confirmată și de martora M. care a relatat că înaintea ședinței prin care s-a aprobat asocierea fiecare participant a primit un exemplar al acelui raport. Inculpatul D. în procesul-verbal al ședinței comisiei din data de 06.03.2008 a fost menționat ca singur susținător al propunerii formulate de S.C. J. S.A., ceilalți membrii votând împotriva participării la majorarea capitalului social.

Lipsa de susținere a solicitării S.C. J. S.A. l-a determinat pe inculpatul D. ca în cadrul aceleiași ședințe să propună asocierea dintre această firmă și Consiliul Local Timișoara, condițiile asocierii fiind prezentate detaliat, în mod surprinzător, în cadrul aceleiași ședințe; inculpatul D. a negat că ar fi inițiatorul propunerii de asociere, alegația acestuia fiind contrazisă de declarațiile martorilor M., N. și O. care, în depozițiile formulate, au indicat pe inculpatul D. ca fiind promotorul finanțării, calitate întărită și de faptul că în ședința din data de 06.03.2008 inculpatul D. avea deja lista obligațiilor ce trebuiau respectate de S.C. J. S.A. în cadrul asocierii propuse, ceea ce denotă indubitabil existența unei rezoluții infracționale preexistente acelei ședințe, formalitățile organizatorice fiind menite doar a da o aparență de legalitate demersului urmărit. Propunerea de finanțare în forma unei "asocieri" a fost întărită și de declarația martorului P..

În aceeași zi, 06.03.2008, prin adresă, S.C. J. S.R.L. este înștiințată de soluția adoptată în cursul ședinței de Comisia desemnată a analiza propunerea de participare la majorarea capitalului social și de condițiile ce îi vor fi impuse, corespondență care ajunge cu aceeași rapiditate surprinzătoare în posesia destinatarului ce răspunde ofertei de asociere prin adresa nr. x în a doua zi, 07.03.2008.

Pentru a putea justifica urgența punerii în practică a finanțării, inculpatul B. s-a folosit de adresa nr. x trimisă de S.C. J. S.A. la 14.03.2008, înregistrată la Primăria municipiului Timișoara în data de 17.03.2008, prin care era solicitată a fi propusă "consiliului local urgent, sprijinirea echipei de fotbal". Referatul nr. x, întocmit în acest scop, în aceeași zi în care a fost primită confirmarea ofertei din partea S.C. J. S.A., propunea emiterea unei hotărâri prin care să fie aprobată asocierea și plata unei sume de 2.500.000 euro de către Municipiul Timișoara.

Pe latura civilă, s-a susținut că suma virată de Consiliul Local Timișoara către S.C. J. S.A. (fosta SC "J." SA) cu încălcarea dispozițiilor legale prin care fost prejudiciat bugetul Municipiului Timișoara prin activitatea infracțională desfășurată de inculpații cercetați în prezenta cauză a fost stabilită în urma cercetărilor la valoarea de 27.000.000 RON. În vederea constituirii ca parte civilă într-o ședință a Consiliului Local al Municipiului Timișoara s-a solicitat ca acesta să se constituie parte civilă, ocazie cu care în plenul ședinței a fost invocat faptul că titular al acestui drept este Primăria Municipiului Timișoara, fiind invocată jurisprudența instanței supreme.

În urma adresei x/07.12.2015 a Serviciului Juridic care a susținut necesitatea constituirii ca parte civilă, prin adresa nr. x - 428/2015 Primăria Municipiului Timișoara a comunicat că se constituie parte civilă cu suma de 31.669.417,71 RON.

Prin încheierea din 12.07.2016, menținută prin încheierea nr. 126/CO/CP din 24.08.2016 a Curții de Apel Timișoara, pronunțată în dosarul nr. x/2016 în temeiul art. 347 C. proc. pen., în temeiul art. 345 alin. (1) C. proc. pen., s-au respins, ca nefondate, excepțiile formulate de inculpații C., B., A., cu privire la legalitatea actului de sesizare a instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, s-a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. x/2010 al Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul Teritorial Timișoara, și s-a dispus începerea judecății.

Din coroborarea actelor administrative emise până la data dezbaterii proiectului în Consiliul Local, prima instanță a concluzionat că inițiatorul proiectului a fost Consiliul Local Timișoara, care a avut sprijinul aparatului administrativ al primăriei, în conformitate cu art. 44 din Legea nr. 215/2001 în vederea întocmirii actelor întrucât decizia de principiu privind asocierea a fost adoptată prin H.C.L. nr. 368/30.10.2007 prin care s-a stabilit și comisia formată din consilieri locali abilitată să poarte negocieri în acest sens. Prin HCL nr. 445/2007 s-a aprobat propunerea comisiei de mai sus de asociere, de principiu, dintre Municipiul Timișoara și S.C. J. S.A. fiind numită o altă comisie, compusă din consilieri locali și membri ai aparatului administrativ al primăriei, care era mandatată să stabilească condițiile concrete ale asocierii și modalitatea legală de a pune în executare astfel de demers; concluziile acestei comisii au fost înserate în conținutul proiectului de hotărâre, al referatului întocmit de primar, precum și a HCL nr. 127/2008 și a contractului de asociere care este anexă la hotărâre.

S-a reținut că modul de întocmire a referatului semnat de primar B., de inculpata A. din partea Direcției de Comunicare, de inculpata C. din partea Direcției Economica și avizat juridic de Q., șef serviciu juridic, lasă loc de interpretări sub aspectul exercitării dreptului de inițiativă normativă, însă, în concret, preia în totalitate, propunerea și clauzele rezultate din adresa comisiei constituită în baza HCL nr. 445/27.11.2007.

Prima instanță a stabilit că acest act nu reflectă exercitarea dreptului de inițiativă normativă a primarului, ci este emis în vederea aplicării dispozițiilor art. 44 din Legea nr. 215/2001 care prevedea obligativitatea compartimentelor de resort de a depune rapoarte de specialitate care să însoțească actele emise de inițiator.

Din coroborarea declarațiilor inculpaților A., B., a martorilor R., cu înscrisul depus la instanță de inculpata A., a rezultat că proiectul de hotărâre a fost redactat de martora Q., șefa serviciului juridic, care nu își amintește dacă a întocmit acest document, dar nu neagă acest fapt, relatând că este posibil să fi participat la redactarea documentului dacă i s-a solicitat ajutorul. Verificând viza aplicată pe proiect rezultă că proiectul de hotărâre care a stat la baza HCL nr. 127/2008 a fost avizat de secretar D. pentru legalitate.

De asemenea, în dosarul administrativ se regăsesc rapoartele de avizare ale proiectului de hotărâre, emise de cele 5 comisii de specialitate din cadrul Consiliului Local Timișoara, cu precizarea că, membrii din cele două comisii speciale înființate în baza HCL nr. 368/2007 și HCL nr. 445/2007, fac parte și din comisiile speciale ale Consiliului local care au dat aviz de specialitate acestui proiect, consemnat de către secretar, în nota depusă, respectiv aviz favorabil fără amendamente, comisiile 1.2.4 și 5 și aviz favorabil cu un amendament, comisia 3.

În data de 17.03.2008, prin dispoziția nr. 800 semnată de inculpatul B., a fost convocat Consiliul Local în ședință extraordinară din 20.03.2008, în cadrul căreia s-a adoptat Hotărârea nr. 127/2008 prin care a fost aprobată asocierea dintre cele două entități și a fost dispusă "alocarea din bugetul local a sumei de 9.000.000 RON pe anul bugetar 2008, pentru sprijinirea echipei de fotbal J.."

Față de acuzațiile formulate de procuror, de reținere a formei continuate a infracțiunii, a concursului de infracțiuni, a reținerii formei agravante a infracțiunii în cazul unora dintre inculpați s-a apreciat că legea penală mai favorabilă este actuala reglementare în ceea ce îi privește pe inculpații B., D., C., A..

Tribunalul a constatat că neaprofundarea tuturor aspectelor cu privire la modul de încheiere și executare a contractului de asociere din perspectiva raporturilor de drept administrativ care se nasc în procesul de adoptare a unei hotărâri, respectiv a atribuțiilor persoanelor implicate în activitatea anterioară, concomitentă și ulterioară aprobării hotărârii, precum și în etapa de punere în executare a acesteia precum și neidentificarea tuturor persoanelor implicate în activitatea administrativă de aprobare și executarea a contractului, au condus la sesizarea instanței cu privire la o faptă care nu era prevăzută de legea penală în ceea ce îi privește pe majoritatea inculpaților.

În ceea ce îi privește pe inculpații B., C., A., S. se susține că aceștia au săvârșit infracțiunea de abuz în serviciu, în calitate de autori prin aceea că au semnat contractul de asociere, anexă a HCL nr. 127/2007 . De asemenea, se susține că, ceilalți inculpați, T., U., V., W., X., Y., au săvârșit infracțiunea în modalitatea complicității, prin faptul că, ulterior, în etapa executării contractului aprobat, au semnat ordonanțările de plată, activitate care este calificată de procuror ca un sprijin acordat autorilor în activitatea de aprobarea nelegală a contractului.

Tribunalul a reținut că ancheta nu este completă în ceea ce privește identificarea și stabilirea tuturor persoanelor care au avut atribuții în legătură cu încheierea și executarea contractului. Încălcarea atribuțiilor de serviciu nu se poate determina corect decât prin stabilirea în mod corelat a atribuțiilor fiecăror persoane, autorități implicate și a interdependenței între aceste atribuții. S-a observat că, deși în expunerea stării de fapt, procurorul a reținut că, aprobarea contractului de asociere este nelegală, nu a efectuat cercetări cu privire la persoanele care au avut atribuții de aprobare a contractului, respectiv reprezentanții consiliului local, rezumându-se la concluzia că aceștia nefiind specialiști în domeniul supus reglementării s-au bazat în exprimarea votului pe rapoartele de specialitate întocmite de personalul primăriei.

În cauză nu au fost efectuate investigații în vederea elucidării posibilității implicării unor consilieri locali în activitatea de aprobare deși acest organism colectiv a pronunțat mai multe hotărâri în legătură cu acest contract, și, așa cum a reieșit din cercetarea judecătorească, prin comisiile constituite, a avut chiar inițiativa proiectului.

În aceste condiții, se impunea efectuarea unor investigații pentru a se stabili dacă în calitate de persoane care au aprobat efectiv contractul erau într-o totală necunoștință de cauză cu privire la legalitatea acestuia sau și-au asumat încheierea un contract nelegal.

Prima instanță a considerat că era esențial pentru determinarea modului în care primarul și ceilalți angajați din cadrul primăriei au încălcat atribuțiile de serviciu cu privire la aprobarea unei hotărâri de consiliu, să se stabilească în ce măsură acțiunile pretins ilicite ale acestora au afectat manifestarea de voință a consilierilor locali cu privire la procesul decizional al aprobării actului, întrucât din conținutul actului de sesizare reiese că acuzarea a reținut o lipsă a vinovăției penale a consilierilor locali.

Instanța și-a format opinia că în acest caz, consiliul local a avut calitatea de inițiator de proiect și a lucrat, prin intermediul celor două comisii (ajutate de aparatul administrativ al primăriei), Rolul acestor comisii era esențial în elaborarea proiectului de hotărâre și a modalității de învestire a plenului. Cu toate acestea, nu au fost efectuate investigații cu privire la răspunderea membrilor acestor comisii în legătură cu inițiativa proiectului.

Inculpatul D. și inculpatul V., membri în aceste comisii, au fost trimiși în judecată, însă nu pentru activitatea desfășurată în cadrul acestora. De asemenea, instanța a reținut că, în procesul de inițiere, adoptare și executare a contractului, au intervenit și alte persoane din aparatul administrativ, iar la producerea prejudiciului s-ar putea reține culpa concurentă a tuturor celor implicați. Astfel, din probe a reieșit că redactarea proiectului de hotărâre a fost efectuată de șefa serviciului juridic Q., persoană cu atribuții de serviciu în acest sens. Totodată, în procesul de executare a contractului au intervenit și alte persoane, respectiv martorii Z., AA., șef serviciu audit, BB., care au verificat documentele justificative, persoane raportat la care nu s-au efectuat investigații în legătură cu modul de îndeplinire a cerințelor contractului. De asemenea, au semnat ordonanțări de plată și martorul CC., viceprimar la acea vreme. Nu s-a explicitat de către procuror care sunt argumentele pentru care nu au fost investigate aceste persoane, deși au avut atribuții în legătură cu inițierea respectiv executarea, verificarea punerii în executare a contractului.

Totodată, contractul de asociere prevedea o clauză de desființare în ipoteza în care se constata faptul că beneficiara finanțării nu folosește sumele de bani conform destinației. În acest sens, Serviciul Audit Intern al Primăriei, avea atribuții de a face verificări și de a semnala, realizarea acestui risc. Din înscrisurile de la dosar a reieșit că acest serviciu nu a efectuat aceste verificări care ar fi putut preveni continuarea finanțării. Nu s-au făcut verificări cu privire la modul de respectare a atribuțiilor de serviciu de către acest serviciu.

Instanța a mai observat că, deși se susține că inculpații au săvârșit infracțiunea de abuz în serviciu în scopul obținerii pentru S.C. J. S.A. a unui folos necuvenit, nu s-au efectuat cercetări cu privire la participarea reprezentanților acestei societăți la activitatea infracțională, deși era relevant a se stabili sub aspect subiectiv existența unui interes patrimonial de a favoriza echipa.

Tribunalul a observat că, deși la secțiunea în fapt a rechizitoriului, se face referire la modul de adoptarea a HCL nr. 127/2008 prin care a fost aprobat contractul de asociere, la secțiunea în drept, se relatează că, conduita ilicită a inculpaților, constă în semnarea contractului de asociere cunoscând că acesta este nelegal, neefectuându-se nici o analiză a tipicității infracțiunii de abuz în serviciu raportat la atribuțiile de serviciu ale inculpaților în legătură semnarea contractului de asociere și neindicându-se, eventual, săvârșirea unor abateri, în procedura ulterioară aprobării HCL, respectiv între momentul adoptării HCL și semnarea contractului emis în baza acesteia.

Instanța s-a rezumat la conținutul acuzațiilor astfel cum sunt descrise de procuror pentru a aprecia în ce măsură conduita care se reproșează inculpaților întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunii de abuz în serviciu.

Tribunalul a arătat că nu se poate face o disociere între HCL nr. 127/2008 și contractul de asociere aprobat prin această hotărâre, în condițiile în care contractul este anexă a acestei hotărâri și nu s-a reținut că s-ar reproșa inculpaților modificarea conținutului acestuia, raportat la forma aprobată.

Lipsa unei analize a tipicității faptei de abuz în serviciu prin raportare la calitatea de subiect activ calificat cerută de legiuitor pentru existența acestei infracțiuni și prin raportare la atribuțiile de serviciu în procedura de aprobare a unei hotărâri a condus la o lipsă de claritate a acuzațiilor. Pentru a dezlega problema de drept cu care a fost sesizată, instanța s-a raportat la nelegalitatea HCL nr. 127/2008 și la modalitatea de aprobarea a acesteia. În legătură cu acest act administrativ, a reținut că aprobarea este atributul Consiliului Local, organism care hotărăște în legătură cu problemele date în competența sa de lege.

În legătură cu aprobarea unei hotărâri de consiliu local, primarul are dreptul de inițiativă, precum și obligația, prin intermediul compartimentelor de specialitate, de a efectua rapoarte de specialitate în legătură cu inițiativa normativă sau de a oferi sprijin, în vederea redactării proiectelor de hotărâri în ipoteza în care inițiativa aparține consiliului local.

Instanța a arătat că o încălcarea a atribuțiilor de serviciu în legătură cu adoptarea unei hotărâri de consiliu local, de către primar sau funcționarii din cadrul primăriei cu atribuții de a întocmi rapoarte de specialitate anterioare adoptării unei hotărâri, este posibilă numai în condițiile în care, în calitate de inițiator al proiectului, ar fi desfășurat activități de natură a induce în eroare sau influența votul exprimat de consiliul local sau ar fi desfășurat activități de manipulare a votului.

Din modul cum este redactat actul de sesizare, reiese că nu se reproșează primarului și inculpatelor C., A., o altfel de conduită, deși se reține participarea lor la încheierea nelegală a contractului și implicit la adoptarea nelegală a HCL nr. 127/2008, ci se reține o activitatea ilicită ulterioară adoptării hotărârii, respectiv semnarea contractului anexă la hotărâre. S-a mai arătat că dreptul de inițiativă a aparținut Consiliului Local, care a beneficiat de sprijinul secretarului Primăriei Municipiului Timișoara, persoană care a coordonat activitatea anterioară, concomitentă și ulterioară adoptării hotărârii, implicându-se în procesul decizional.

Instanța a reținut că inițiativa legislativă a aparținut consiliului local, prin cele două comisii, care au negociat cu echipa de fotbal, au stabilit clauzele contractului, suma de bani ce urma să fie decontată anual echipei. Prin referatul de specialitate emis de aparatul administrativ al primăriei și semnat de primar se propune Consiliului Local aprobarea asocierii, preluându-se concluziile Comisiei numită prin HCL nr. 445/2007 și acordarea de sprijin pentru întocmirea proiectului de hotărâre Prin acest act primarul nu și-a exercitat în acest caz dreptul de inițiativa. Acest lucru rezultă din înscrisurile analizate de instanță coroborate cu declarațiile consilierilor locali. Se observă că aceștia, deși nu exprimă faptul că ar fi fost inițiatori ai proiectului, confirmă faptul că adresa J. a fost dezbătută în plen, că s-au constituit comisii compuse din consilieri locali pentru a analiza propunerea și în final s-a votat în modalitatea enunțată mai sus.

Instanța a relatat mai sus că actele întocmite de compartimentele de specialitate nu sunt suficient de clare și nu exclude posibilitatea ca aceste compartimente, fie din neglijență, fie cu intenție, să fi întocmit documentația de asemenea manieră încât să dea loc la interpretări. Totuși, aceste vicii, nu sunt de natură a modifica împrejurarea de fapt stabilită din instanță și anume că, modul în care s-au desfășurat lucrările plenului de la momentul analizării cererii și până momentul aprobării HCL nr. 127/2008, a condus la concluzia că Consiliul local, prin comisiile numite, și-a asumat inițiativa și, ulterior, în plen, aprobarea asocierii. Din coroborarea probele descrise mai sus, rezultă că atât membrii celor două comisii, cât și cei din comisiile de specialitate care funcționează în cadrul Consiliului local au dat aviz favorabil proiectului.

S-a susținut de către acuzare că asocierea este nelegală pentru faptul că este dispusă cu încălcarea Legii nr. 69/2000, condiție neîntrunită de S.C. J. S.A.. De asemenea, se susține că, asocierea apare nelegală prin prisma faptului că s-a ignorat faptul că societatea comercială înregistra datorii putându-se previziona faptul că sumele de bani acordate de autoritatea locală nu vor fi utilizate potrivit scopului.

Cu privire la aspectul de nelegalitate, tribunalul a acordat valoare probantă constatărilor din Decizia nr. 105/2012 a Curții de Conturi, menținută de instanțele de contencios administrativ, reținându-se că încheierea contractului s-a făcut cu încălcarea prevederilor legale. Aspectele de nelegalitate invocate, respectiv faptul că nu este posibilă asocierea consiliului local cu o persoană juridică de drept privat cu scop patrimonial au fost puse în discuția Comisiei constituită prin HCL nr. 445/2007 compusă din consilieri locali și 3 reprezentanți ai primăriei. La prima întâlnire a comisiei, urmare a acestor critici, membrii comisiei au amânat discuțiile. Din coroborarea probelor de la dosar, a reieșit, însă, că, dată fiind poziția exprimată de martorul DD., acesta nu a mai fost convocat la lucrările acestui organism. Martorul relatează că inculpatul D. a fost deranjat de argumentele sale. Coroborând această declarație, cu faptul că următoarea ședință a comisiei a avut loc în biroul secretarului, precum și faptul că secretarul avea atribuții de a convoca membrii comisiei, instanța și-a format părerea că inculpatul D. este cel care a decis neconvocarea martorului, pentru a preveni exprimarea altei opinii în cadrul comisiei.

Din procesul-verbal al ședinței a rezultat că s-a renunțat la ideea de participare a consiliului local la majorarea capitalului social al clubului, însă, s-a propus, în aceeași ședință, de către inculpatul D., asocierea cu această entitate, cât și clauzele contractuale. Decizia a stat la baza proiectului de hotărâre care a preluat, de fapt, conținutul clauzelor ce au reieșit din procesul-verbal al comisiei. În ceea ce privește situația financiară a clubului, din coroborarea declarațiilor consilierilor locali, reiese că aceștia au avut la dispoziție acel raport de audit extern, care evidenția că societatea S.C. J. S.A. avea datorii, că membrii consiliului local au putut asculta, din nou, punctul de vedere al martorului DD. - Director Direcția Fiscală, care a reiterat criticile sale în legătură cu legalitatea contractului, arătând că acesta reprezintă în fapt o sponsorizarea mascată și că legea interzice finanțarea de către autoritățile locale a persoanelor juridice de drept privat cu scop patrimonial.

În cadrul ședinței, inculpatul D. a combătut opinia martorului. Așa cum reiese din declarația consilierilor locali, aceștia, deși au avut cunoștință despre divergența de opinii dintre compartimentul economic și juridic, și-au însușit punctul de vedere a secretarului, considerând că avizarea proiectului de hotărâre de către acesta este determinantă. Mai mult, consilierii arată că au fost convinși prin aceea că secretarul le-a dat exemple de situații similare din alte județe, fără însă a verifica dacă în acele județe, societatea cocontractantă era tot societate de drept privat cu scop patrimonial; în procesul-verbal al ședinței plenului consiliului local din 20.03.2008, nu este consemnată această discuție, însă reiese din coroborarea declarațiilor numitului DD., a martorului EE., consilier local prezent la ședință, a altor consilieri locali, precum și din înscrisurile care confirmă lipsa martorului DD. de la ultima ședință a comisiei. Relevant cu privire la manifestarea de voință a consilierilor locali este și faptul că unul din consilieri, respectiv O., a solicitat introducerea unei clauze, prin care să se stabilească, faptul că, în ipoteza în care nu sunt cheltuiți banii conform destinației, să fie returnați.

În cadrul ședinței, inculpatul D. a explicitat consilierilor că poate fi introdusă o clauză de reziliere unilaterală a contractului fără punere în întârziere, respectiv pact comisoriu de grad IV, clauză introdusă la art. 10 din contract și a fost votat un astfel de amendament considerat de consilieri ca o garanție a faptului că banii vor fi utilizați conform destinației. În fapt, modul de redactarea a acestei clauze apare echivoc, nespecificând care este entitatea care urmărește nerespectarea obligațiilor și nu era de natură să producă efecte juridice datorită faptului că plățile urmau să se efectueze prin achitarea cuantumului documentelor justificative depuse de societate pentru cheltuieli efectuate deja, documente care nu puteau fi puse în plată în ipoteza în care nu se încadrau în categoriile de cheltuieli aprobate.

Plecând de la aceste concluzii, tribunalul a reținut că reprezentanții consiliului local care au votat HCL nr. 127/2008 au avut cunoștință despre motivele de nelegalitate a unei eventuale asocieri și, deși aveau posibilitatea să solicite și alte lămuriri sau să amâne pronunțarea hotărârii, au votat acest proiect.

Deși apare determinant rolul pe care l-a avut inculpatul D., în calitate de secretar, la formarea convingerii plenului, dar și a membrilor comisiei constituită prin HCL nr. 445/2007, nu se poate concluziona că membrii consiliului local au fost într-o totală necunoaștere a riscurilor de nelegalitate care pot afecta hotărârea.

Prin HCL nr. 127/2008 a fost mandatat primarul precum și direcțiile de specialitate cu atribuții privind punerea în executarea hotărârii să semneze contractual de asociere, în modul în care a fost aprobat.

Instanța a respins solicitarea inculpatei A. de schimbarea încadrării juridice a infracțiunilor din abuz în serviciu asimilată infracțiunilor de corupție prevăzută de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000, art. 297 alin. (1) C. pen. combinat cu art. 309 C. pen. și art. 5 C. pen., în prevederile art. 77 din Legea nr. 273/2006 apreciind că legea specială derogă de la cea generală, cu motivarea că faptele concrete nu se încadrează în conținutul normei de incriminare prevăzut de art. 77 din Legea 273/2006.

Tribunalul a reținut că acuzațiile care se aduc celor inculpaților B., C., A., în legătură cu semnarea contractului de asociere anexă a HCL r. 127/2008 știind că este nelegal, nu întrunesc elementele de tipicitate obiectivă a infracțiunii de abuz în serviciu .

S-a arătat că inculpații pot avea calitatea subiect activ nemijlocit al infracțiunii de abuz în serviciu fiind funcționari publici în sensul art. 175 alin. (2) lit. b) C. pen. și fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1 lit. a) din Legea nr. 78/2000. A reținut că actul administrativ pretins nelegal care a condus la aprobarea asocierii este HCL nr. 127/2008 și nu contractul de asociere care este un act subsecvent, anexă a HCL nr. 127/2008.

În consecință, în situația în care se propune analiza legalității contractului sub aspectul condițiilor de aprobare, nu se poate face o disociere între contract și HCL nr. x/2008, iar analiza atribuțiilor de serviciu încălcate de către inculpați trebuie să se facă prin raportare la acest act, respectiv urmând a se verifica atât existența unor atribuții de serviciu ale inculpaților în legătură cu aprobarea acestei hotărâri, cât și conduita proprie ilicită în legătură cu aceste atribuții.

S-a observat că, în legătură cu aprobarea acestei hotărâri de consiliu, primarul și celelalte inculpate trimise in judecată, nu au avut atribuții proprii care să conducă la formarea convingerii consiliului local, întrucât aceștia nu au exercitat dreptul de inițiativă, ci au acordat sprijin inițiatorului, consilierii locali, conform art. 44 din Legea nr. 215/2001 prin întocmirea referatului de specialitate (nota de fundamentare) urmare a unei activități anterioare îndelungate în cadrul consiliului local de pregătire a formei finale a proiectului, atât în plen cât și în cadrul comisiilor constituite din reprezentanți ai Consiliului Local Timișoara. Prin întocmirea referatului de specialitate sau a proiectului de HCL, primarul nu și-a exercitat manifestarea de voință în sensul propunerii acestei hotărâri, ci a întocmit actele obligatorii din punct de vedere a procedurii de aprobarea a unei hotărâri de consiliu inițiată de consiliul local.

Analiza legalității asocierii s-a desfășurat în cele două comisii numite de Consiliul Local, a fost dezbătură în Plenul Consiliului Local Timișoara, cu sprijinul secretarului și a trecut de filtrul de legalitate efectuat de Instituția Prefectului. Referatul de specialitate întocmit de primar, cu sprijinul celorlalte inculpate, are un conținut lapidar, nu este suficient de clar cu privire la instituția care are calitatea de inițiator, nu conține argumentele de legalitate și temeinicie ale propunerii, însă, acest aspect nu poate avea semnificație penală cerută de textul art. 297 C. pen. în condițiile în care primarul nu a avut calitatea de subiect activ calificat în legătură cu aprobarea hotărârii calitate pe care ar fi avut-o ca doar ca inițiator de proiect, ci a preluat concluziile rezultate din lucrările comisiei instituită prin HCL nr. 445/2007, iar procurorul nu și-a întemeiat acuzația pe exercitarea de către primar și personalul administrativ a atribuțiilor în legătură cu procedura anterioară adoptării HCL, deși, după modul în care a fost prezentată starea de fapt, doar o astfel de analiză era justificată. În al doilea rând, s-a observat că semnarea contractului este un act de executare a HCL nr. 127/2008 și nu o exprimare a atribuțiilor primarului în legătură cu propunerea proiectului. În această etapă, primarul și aparatul administrativ care îl sprijină pentru aducerea la îndeplinire a hotărârilor de consiliu, nu au competența de a verifica modul de adoptare a unei hotărâri care este un act administrativ obligatoriu atât pentru persoanele cărora se adresează cât și față de autoritatea care l-a emis.

Conduita inculpaților de a semna contractul nu poate fi considerată acțiune abuzivă în sensul art. 297 C. pen. întrucât nu îndeplinește condiția de a fi o faptă produsă prin încălcarea legii în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Instanța nu a identificat un temei legal care să permită celor inculpaților să refuze punerea în executare a hotărârii, chiar în ipoteza în care ar fi considerat că este nelegală.

În concluzie, instanța a reținut că fapta inculpaților nu întrunește elementele de tipicitate obiectivă ale infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzute de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 5 C. pen., în condițiile în care nu se poate reține exercitarea prin încălcarea legii de către aceștia a unor atribuții de serviciu în legătură cu decizia adoptării HCL nr. 127/2008 iar, prin raportare la conduita proprie în legătură cu acuzația constând în semnarea contractului, aceștia și-au îndeplinit atribuțiile de serviciu vizând, activitatea ulterioară adoptării hotărârii de consiliu local.

În condițiile reținerii lipsei tipicității obiective a faptei, tribunalul a apreciat că nu se mai impune analiza tipicității subiective, deoarece nu se poate evalua atitudinea psihică a inculpaților față de faptă și urmările ei, atâta timp cât lipsește elementul care caracterizează latura obiectivă a infracțiunii.

Inculpatul B. a mai fost trimis în judecată pentru faptul că a semnat un număr de 37 ordonanțări de plată, activități ilicite care, în opinia acuzării, corelativ cu semnarea contractului, se constituie în 38 de acte materiale ale unui infracțiuni unice de abuz în serviciu prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen. combinat cu art. 309 C. pen. (fost art. 248 C. pen. combinat cu art.