ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 955/2020

Ședința publică din data de 26 mai 2020

Asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Turda la data de 9 decembrie 2019, sub nr. x/2019, reclamanții A. și B., în contradictoriu cu pârâții C., D. și E. și cu autoritățile tutelare ale municipiilor Turda și Ocna Mureș, au solicitat instanței de judecată ca, prin sentința ce o va pronunța, să dispună admiterea ordonanței președințiale astfel cum a fost formulată, obligarea pârâților să se abțină de la orice acțiune contrară, stabilirea domiciliul minorului A. la părinții firești, reclamanții, cu compensarea cheltuielilor de judecată.

2.1. Prin sentința civilă nr. 3755 din data de 30 decembrie 2019, Judecătoria Turda a admis excepția de necompetență teritorială a acestei instanțe, invocată de către pârâți, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Aiud.

În esență, Judecătoria Turda a reținut că obiectul prezentului dosar îl constituie stabilirea domiciliului minorului A. la părinții firești, reclamanții din prezenta cauză, și a dat eficiență dispozițiilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ.

Astfel, a constatat că, potrivit art. 106 C. civ., "ocrotirea minorului se realizează prin părinți", iar, conform art. 107 C. civ., "Procedurile prevăzute de prezentul cod privind ocrotirea persoanei fizice sunt de competența instanței de tutelă și de familie stabilite potrivit legii", instanța de tutelă de drept comun fiind judecătoria, în raport de prevederile art. 94 pct. 1 lit. a) C. proc. civ.

Totodată, a reținut că dispozițiile art. 114 C. proc. civ. instituie o competență teritorială exclusivă în favoarea instanței în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită, precum și că aceste prevederi au caracter de normă specială în raport de dispozițiile art. 107 C. proc. civ., conform cărora cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.

Constatând că, potrivit art. 496 alin. (1) C. civ., locuința copilului este la părinții săi, iar părinții minorului, reclamanții A. și B., locuiesc în localitatea Ocna Mureș, conform copiilor cărților de identitate depuse la dosar, a declinat judecarea prezentei cauze în favoarea Judecătoriei Aiud, în a cărei circumscripție a reținut că se prezumă legal că își are domiciliul minorul A..

2.2. Învestită cu soluționarea cauzei, Judecătoria Aiud, prin sentința civilă nr. 336 din data de 30 martie 2020, a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Aiud, invocată din oficiu, a declinat soluționarea cauzei în favoarea Judecătoriei Turda, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a dispus suspendarea cauzei și sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Aiud a reținut că obiectul prezentului dosar îl reprezintă cererea de ordonanță președințială, prin care reclamanții A. și B. au solicitat stabilirea locuinței minorului A. la locuința acestora, până la soluționarea dosarului nr. x/2019

A constatat că, pe rolul Judecătoriei Turda, sub nr. x/2019, este înregistrată cererea de chemare în judecată, prin care reclamanții A. și B. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții C., D. și E., stabilirea locuinței minorului A. la locuința reclamanților, în calitate de părinți firești ai minorului; la termenul de judecată din data de 9 martie 2020, instanța a respins excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Turda, aspect ce rezultă din evidențele informatice ale instanței.

Totodată, a reținut că, potrivit art. 998 C. proc. civ., cererea de ordonanță președințială se va introduce la instanța competentă să se pronunțe în primă instanță asupra fondului dreptului.

Față de această dispoziție legală, a apreciat că instanța competentă să se pronunțe asupra cererii de emitere a ordonanței președințiale este Judecătoria Turda, instanță pe rolul căreia se află dosarul nr. x/2019, în care instanța este învestită a se pronunța asupra fondului dreptului dedus judecăți pe calea ordonanței președințiale în prezenta cauză.

În plus, a avut în vedere prevederile art. 114 alin. (1) C. proc. civ. și a constatat că, prin întâmpinare, s-a arătat că minorul A. locuiește, în concret, la locuința pârâților din Câmpia Turzii.

Raportat la obiectul prezentei cereri, în considerarea dispozițiilor art. 126 și 129 C. proc. civ., a apreciat că prevederile art. 998 raportat la art. 114 alin. (1) C. proc. civ. consacră o competență teritorială de ordine publică a instanței de judecată în circumscripția căreia se află locuința efectivă a persoanei ocrotite de la momentul sesizării instanței de judecată.

Prin urmare, a reținut că instanța competentă a soluționa prezenta ordonanță președințială este Judecătoria Turda, în circumscripția căreia, potrivit H.G. nr. 337/1993, anexa 1, se află localitatea Câmpia Turzii, unde locuia minorul la data sesizării instanței.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la prezentul conflict negativ de competență:

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Dispozițiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competență atunci când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente.

Înalta Curte constată că, în speță, cele două instanțe aflate în conflict au dat eficiență dispozițiilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ., însă au interpretat în mod diferit noțiunea de domiciliu al minorului la care se referă aceste dispoziții legale și, în plus, Judecătoria Aiud a făcut aplicarea art. 998 C. proc. civ., reținând existența pe rol a unui litigiu pe fond, anume pe rolul Judecătorie Turda.

În speță, prin prezenta ordonanță președințială, reclamanții A. și B., în contradictoriu cu pârâții C., D. și E. și cu autoritățile tutelare ale municipiilor Turda și Ocna Mureș, au solicitat instanței de judecată ca, prin sentința ce o va pronunța, să dispună stabilirea domiciliul minorului A. la părinții firești, reclamanții.

La termenul de judecată din data de 30 decembrie 2019, reclamanții au depus extras de pe portalul instanțelor de judecată cu privire la dosarul nr. x/2019, precum și o copie a cererii de chemare în judecată ce formează obiectul acelui dosar, din care rezultă că aceștia, în contradictoriu cu pârâții C., D. și E. și cu autoritățile tutelare din Turda și Ocna Mureș, au învestit Judecătoria Turda cu o acțiune, întemeiată pe dispozițiile de drept comun, prin care au solicitat să se stabilească locuința minorului A. la locuința reclamanților, în calitate de părinți firești ai acestuia.

Potrivit dispozițiilor art. 998 C. proc. civ., cererea de ordonanță președințială se va introduce la instanța competentă să se pronunțe în primă instanță asupra fondului dreptului.

Prin urmare, în ceea ce privește ordonanța președințială, competența de soluționare este aceeași cu cea determinată pentru soluționarea cauzei pe fond, determinare care poate opera în abstract de către instanța învestită în procedura ordonanței președințiale (în cazul în care nu este promovată și o cerere pe dreptul comun pe fondul dreptului) sau în concret (în cazul în care este înregistrată pe rolul instanței cererea pe fondul dreptului), caz în care competența se stabilește de instanța învestită cu soluționarea fondului dreptului.

În speța supusă analizei, fondul dreptului dedus judecății prin prezenta ordonanță președințială îl constituie acțiunea înregistrată de reclamanți la Judecătoria Turda la data de 2 decembrie 2019, ce formează obiectul dosarului nr. x/2019, prin care aceștia au solicitat să fie stabilită locuința minorului A. la locuința lor, în calitate de părinți firești.

Cum, din verificările efectuate pe portalul instanțelor, rezultă că dosarul nr. x/2019, în care instanța urmează a se pronunța asupra fondului dreptului dedus judecății pe calea prezentei ordonanțe președințiale, se află pe rolul Judecătoriei Turda, cu termen de judecată la data de 12 iunie 2020, în raport de dispozițiile art. 998 C. proc. civ., aceleiași instanțe îi revine competența să judece și cererea de ordonanță președințială.

În plus, Înalta Curte reține că, prin încheierea de ședință din data de 9 martie 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2019, Judecătoria Turda a respins excepția necompetenței sale teritoriale, soluționarea acestei excepții procesuale fiind intrată sub autoritate de lucru judecat, potrivit art. 430 alin. (1) din C. proc. civ.

Având în vedere cele anterior constatate, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ. coroborate cu prevederile art. 998 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cererii de ordonanță președințială în favoarea Judecătoriei Turda.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Turda.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 26 mai 2020.