ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 404/2020

HOTĂRÂRE

13.02.2020

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2020
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 404/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)

Asupra conflictului de competență de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca la data de 4 octombrie 2019, reclamantul A., în calitate de reprezentant legal al minorului B., în contradictoriu cu pârâții C., în calitate de mamă, D., în calitate de bunică maternă și E., în calitate de bunic matern, a solicitat ca,prin sentința ce se va pronunța pe cale ordonanței președințiale, să se dispună:

- înapoierea către reclamant a minorului, pe care pârâții îl țin fără drept la domiciliul lor, în alte imobile sau la rude;

- lipsirea de exercițiul autorității părintești al pârâtei C. și al tuturor persoanelor cărora aceasta le-a delegat autoritatea părintească asupra minorului.

Prin Sentința nr. 7622 din 4 noiembrie 2019 a Judecătoriei Cluj-Napoca a fost admisă excepția necompetenței teritoriale invocate din oficiu și a fost declinată competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Onești.

În motivare, din susținerile reclamantului formulate prin cererea de chemare în judecată, coroborate cu înscrisurile depuse de acesta la ultimul termen de judecată (constatare stare de fapt întocmită de B.E.J. F., imagini foto, mesaje între părți, adrese către Inspectoratul Școlar Bacău) instanța a reținut că, în speță, domiciliul în fapt al persoanei ocrotite este în orașul Târgul Ocna, județ Bacău încă din luna august a anului în curs.

În raport de art. 114 C. proc. civ. și art. 106 C. civ., instanța a constatat că instanța competentă este Judecătoria Onești.

Învestită prin declinare, Judecătoria Onești a pronunțat Sentința nr. 2683 din 10 decembrie 2019, prin care a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

A constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat din oficiu judecata cauzei și a trimis dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru regulator de competență.

În motivare, a arătat că domiciliul minorului B. este stabilit prin Sentința nr. 3984 din 14 aprilie 2014 a Judecătoriei Cluj-Napoca, pronunțată în dosar x/2013, la locuința tatălui reclamant A., în Florești, județul Cluj.

S-a reținut că acesta sentință este cea mai recenta hotărâre prin care se stabilește domiciliul minorului B., între părți existând mai multe procese de custodie.

Împrejurarea că pârâta C. a luat minorul în grija sa și a stabilit domiciliul în fapt al acestuia la locuința sa și a părinților săi din orașul Târgu Ocna nu poate modifica normele de competență, întrucât articolul 114 C. proc. civ., prin sintagma "instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul persoana ocrotită", se referă la domiciliul în drept, legal și nu la domiciliul în fapt.

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Art. 106 C. civ. prevede la alin. (1) că "Ocrotirea minorului se realizează prin părinți (...) iar potrivit art. 107 C. proc. civ., " Procedurile prevăzute de prezentul cod privind ocrotirea persoanei fizice sunt de competența instanței de tutelă și de familie stabilite potrivit legii".

Conform art. 76 al Legii nr. 76/2012 de punere în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., "judecătoriile sau, după caz, tribunalele ori tribunalele specializate pentru minori și familie vor îndeplini rolul de instanțe de tutelă și familie, având competența stabilită potrivit C. civ., C. proc. civ., prezentei legi, precum și reglementărilor speciale în vigoare".

Art. 114 C. proc. civ. stipulează că "dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită".

Titlul IV din C. civ. intitulat "Autoritatea părintească" cuprinde dispoziții cu privire la autoritatea părintească și exercitarea autorității părintești, locuința copilului și obligația de întreținere, dispoziții conform cărora instanța de tutelă, potrivit interesului superior al copilului, are competența de soluționare a cererilor izvorând din neînțelegeri între părinți cu privire la exercițiul drepturilor sau la îndeplinirea îndatoririlor părintești (art. 486), la stabilirea locuinței copilului (art. 496), la schimbarea locuinței copilului (art. 497) sau la exercitarea autorității părintești (art. 504 coroborat cu art. 396 alin. (1) C. civ.).

Conform acestor dispoziții, aceleiași instanțe de tutelă îi revine competența de soluționare a cererilor având ca obiect exercitarea autorității părintești numai de către unul dintre părinți (art. 398 alin. (1) C. civ.), stabilirea locuinței copilului minor în lipsa înțelegerii dintre părinți sau dacă aceasta este contrară interesului superior al copilului (art. 400 alin. (1) C. civ.) sau stabilirea contribuției fiecărui părinte la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a copiilor (art. 402 alin. (1) C. civ.).

Având în vedere dispozițiile art. 114 C. proc. civ. mai sus citate, Înalta Curte constată că, pentru cererea reclamantului care are ca obiect exercitarea autorității părintești și stabilirea locuinței minorelor, este reglementată o competența în favoarea instanței în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită.

Așadar, la stabilirea instanței competente să soluționeze cauza, Înalta Curte va avea în vedere că noțiunea de domiciliu trebuie interpretată într-un sens mai larg, interesând nu atât locuința principală a persoanei ocrotite, menționată în hotărârea judecătorească ca fiind la pârâtul A., ci adresa unde locuiește efectiv, pentru ca părțile aflate în litigiu să poată fi înștiințate de existența procesului pendinte, dând astfel eficiență dreptului lor la apărare.

În cauză, din susținerile reclamantului și din procesul-verbal întocmit de BEJ F. aflat la fila nr. x, rezultă că minorul este în locuința bunicilor.

Se reține că bunicii au domiciliul în Târgu Ocna, județ Bacău, precum și o casă (unde a fost găsit minorul la data de 28 octombrie 2019) în sat Cerdac, județul Bacău, ambele în circumscripția Judecătoriei Onești.

Având în vedere textele legale mai sus citate, precum și împrejurarea că minorul are domiciliul în fapt la bunicii lui, în Târgu Ocna, instanța competentă să soluționeze cererea pendinte este Judecătoria Onești.