ÎCCJ, decizie (scj.ro #84766)
ÎCCJ, decizie (scj.ro #84766) (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Parte responsabilă civilmente. Societate de asigurare. Accident de circulație În cazul accidentelor de autovehicule cauzatoare de pagube, părțile civile au dreptul de a fi despăgubite de autorul accidentului, solidar cu asigurătorul, acesta din urmă având calitatea de parte responsabilă civilmente în procesul penal. Pentru pagubele cauzate prin accident autorul va fi obligat la plata integrală a daunelor, materiale și morale, iar asiguratorul numai în limita sumei maxime stabilite prin hotărâre a Guvernului. Decizia nr.5594 din 17 decembrie 2002 Prin sentința penală nr.3434 din 15 noiembrie 2000, Judecătoria Timișoara a condamnat la inculpatul I.M. pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prevăzută în art.178 alin.3 C.pen.
Inculpatul a fost obligat, solidar cu partea responsabilă civilmente Societatea de Asigurare Reasigurare ARDAF SA, la plata sumei de 1.221.521 de lei prestație periodică lunară și 60 milioane de lei daune morale părții civile M.A. și 40 milioane de lei daune morale părții civile M.E. Instanța a reținut că, la 21 octombrie 1999, conducând un autoturism sub influența băuturilor alcoolice, inculpatul a accidentat mortal pe M.M.
Tribunalul Timiș, prin decizia penală nr.112/A din 19 februarie 2001, a admis apelurile declarate de procuror și de partea responsabilă civilmente, a majorat pedeapsa și a înlăturat obligarea societății de asigurare, solidar cu inculpatul la plata despăgubirilor, cu motivarea că aceasta nu are calitatea de parte responsabilă civilmente în proces, neaflându-se în raporturi de prepușenie cu făptuitorul, pe de o parte, iar pe de altă parte, Legea nr.136/1995 nu prevede posibilitatea angajării răspunderii societăților de asigurare în procesele privind accidente de circulație. Curtea de Apel Timișoara a respins recursul declarat de inculpat. Recursul în anulare declarat în cauză privind soluționarea laturii civile, este fondat.
Potrivit art.14 C.proc.pen., acțiunea având ca obiect tragerea la răspundere civilă a inculpatului, precum și a părții responsabile civilmente, poate fi alăturată acțiunii penale, în cadrul procesului penal, prin constituirea persoanei vătămate ca parte civilă.Repararea pagubei se face potrivit dispozițiilor legii civile, în natură sau prin plata unei despăgubiri bănești. Totodată, art.24 alin.3 din același cod prevede că persoana chemată în procesul penal să răspundă, potrivit legii civile, pentru pagubele provocate prin fapta învinuitului sau inculpatului, are calitatea de parte responsabilă civilmente. Instituind această calitate procesuală, legiuitorul a urmărit să protejeze persoana care a suferit un prejudiciu material împotriva insolvabilității autorului prejudiciului.
Ea reglementează o răspundere complementară, indirectă, a unei alte persoane decât autorul pentru pagubele cauzate prin infracțiune. În speță, inculpatul era posesor al asigurării obligatorii de răspundere civilă auto în baza contractului încheiat cu SC Asigurare Reasigurare ardaf SA Cluj. În atare situație, temeiul răspunderii societății de asigurare nu se află în prevederile art.1000 C.civ., ci în Legea nr.135/1995 privind asigurările și reasigurările în România, prin care legiuitorul nu a mai lăsat la latitudinea instanței chemarea în procesul penal a asigurătorului, ci a instituit, prin art.54 alin.ultim, o obligație în acest sens, atribuindu-i astfel calitatea de parte responsabilă civilmente, bazată pe ideea de garantare și protejare a intereselor persoanelor păgubite, dar și pe ideea de risc asumat, care este de esența oricărei societăți de asigurare.
Astfel, art.49 din legea menționată prevede obligativitatea asigurătorului de a acorda despăgubiri pentru prejudiciile de care asigurații răspund, în baza legii, față de terțe persoane păgubite prin accidente de autovehicule, precum și pentru cheltuielile făcute de asigurați în procesul civil. Conform art.55 din aceeași lege, despăgubirile se plătesc de către asigurător nemijlocit persoanelor fizice sau juridice păgubite, în măsura în care acestea nu au fost despăgubite de asigurat, iar potrivit art.57 drepturile persoanelor păgubite prin producerea accidentelor de autovehicule se exercită împotriva celor răspunzători de producerea pagubei și pot fi exercitate și direct împotriva asigurătorului de răspundere civilă în limitele obligației acestuia, cu citarea celui răspunzător de producerea pagubei.
Corelând dispozițiile legale menționate, rezultă că societatea de asigurare trebuia obligată solidar cu inculpatul, dar nu la întreaga sumă reprezentând despăgubiri către părțile civile, așa cum a procedat prima instanță, ci numai în limita sumei prevăzute de lege.
Astfel, art.53 din Legea nr.136/1995 prevede că limita maximă a despăgubirilor de asigurare se stabilește prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Finanțelor; Hotărârea Guvernului nr.906 din 16 decembrie 1998, în vigoare la data producerii accidentului, prevede în art.9 lit.b că în unul și același accident, indiferent de numărul persoanelor răspunzătoare de producerea pagubelor, asigurătorul acordă despăgubiri, inclusiv pentru cheltuielile făcute de asigurați în procesul civil, în caz de vătămări corporale sau de deces, inclusiv pentru prejudicii fără caracter patrimonial, până la 40 de milioane de lei pentru fiecare, dar nu mai mult de 110 milioane de lei, indiferent de numărul persoanelor accidentate.
În consecință recursul în anulare a fost admis iar societatea de asigurare a fost obligată, solidar cu inculpatul, la plata sumei de 40 milioane de lei către părțile civile.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.