ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1460/2020

Ședința publică din data de 23 iulie 2020

Asupra conflictului negativ de competență de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bicaz sub nr. x/2019 din 11.06.2019, reclamanta C.F.R. Iași a solicitat obligarea pârâtului A. la plata sumei de 3075 RON reprezentând sumă nedatorată încasată de la reclamantă în calitate de angajator; obligarea la plata dobânzii legale de la data pronunțării sentinței și până la restituirea efectivă a debitului restant; obligarea la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezenta acțiune.

Judecătoria Bicaz, secția civilă, prin sentința civilă nr. 963 din 22 octombrie 2019, a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Bicaz și a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Tribunalului București, secția a VIII a conflicte de muncă și asigurări sociale.

În motivarea acestei hotărâri, instanța a reținut, în esență, că obiectul cererii de chemare în judecată este reprezentat de soluționarea unui conflict cu privire la recuperarea unui prejudiciu suferit de societatea reclamantă prin fapta pârâtului - angajat al societății la data producerii accidentului, iar acest tip de litigiu se încadrează în categoria litigiilor de muncă.

S-a considerat că întrucât potrivit art. 284 alin. (2) din Codul muncii, din punct de vedere teritorial este competentă instanța de la domiciliul reclamantului, și având în vedere faptul că reclamantul are sediul în București, instanța a reținut faptul că în cauză competența de soluționare revine Tribunalului București, secția a VIII a conflicte de muncă și asigurări sociale.

Tribunalul București, secția a VIII a conflicte de muncă și asigurări sociale, prin sentința civilă nr. 641din 03 martie 2020, a admis excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Bucuresti - sectia a VIII-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bicaz; a constatat ivit conflictul negativ de competență, în baza art. 134 C. proc. civ. a suspendat judecarea cauzei și a dispus înaintarea cauzei la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

În argumentarea acestei hotărâri, instanța a reținut, în esență, că instituția întoarcerii executării este deopotrivă incidentă atât în situația plății efectuate în cadrul unei proceduri de executare silită, cât și în ipoteza executării voluntare de către debitor a unui titlu executoriu nedefinitiv, dar constrâns de notificarea creditorului, ipoteză în care se găsesc părțile cauzei.

Prin urmare, restabilirea situației anterioare executării se poate face numai în procedura prevăzută lege și în fața instanței expres stabilite de legiuitor, fără a se putea nesocoti aceste reguli prin declanșarea unui nou conflict de muncă de către angajator împotriva salariatului.

Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență între Judecătoria Bicaz și Tribunalul București, secția a VIII a conflicte de muncă și asigurări sociale, care se declară reciproc necompetente în a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 136 alin. (4) din C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Judecătoriei Bicaz, competența de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Prin cererea de chemare în judecată reclamanta Compania Națională de Căi Ferate "C.F.R." - S.A. București, prin Sucursala Regională CF Iași, a solicitat obligarea pârâtului A., la plata sumei de 3.075lei reprezentând sumă nedatorată încasată de la societate și a dobânzii legale aferente acestei sume calculată de la data pronunțării sentinței și până la restituirea efectivă a debitului restant.

Anterior promovării prezentei acțiuni, Înalta Curte, constată că în dosarul nr. x/2017 al Judecătoriei Bicaz, având același obiect, întemeiat pe dispozițiile art. 256 din Codul Muncii, Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a pronunțat decizia civilă nr. 2290 din 22 aprilie 2019 prin care a statuat cu autoritate de lucru judecat că "restabilirea situației anterioare executării se poate face numai în procedura prevăzută de lege și în fața instanței expres stabilită de legiuitor, fără a se putea nesocoti aceste reguli prin declanșarea unui nou conflict de muncă de către angajator împotriva salariatului.".

Potrivit art. 430 alin. (1) C. proc. civ., "hotărârea judecătorească ce soluționează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată".

De asemenea, conform art. 430 alin. (2) C. proc. civ., "autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă".

Prin raportare la aceste texte lege, instanța supremă constată că, prin decizia civilă nr. 2290 din 22 aprilie 2019, Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale s-a statuat cu autoritate de lucru judecat asupra chestiunilor tranșate și nu mai pot face obiectul unei alte analize.

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bicaz, căreia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecății.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bicaz.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 23 iulie 2020.