ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1285/2020

Ședința publică din data de 25 iunie 2020

Asupra conflictului de față, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 07 mai 2019 pe rolul Judecătoriei Sibiu, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții B. S.A., C. și D., a solicitat obligarea pârâților, în solidar, la plata sumei de 8321 RON, reprezentând transport pe platforma a autoturismului x, valoare conform facturi și chitanțe 1145 RON, lipsa de folosință a autoturismului pentru o perioada de 27 zile de la data accidentului 29.07.2017 și până la data finalizării reparației 25.08 2017, suma estimată la valoarea de 4764 RON (38 euro/zi), urmând a fi precizată după expertizare, diminuarea valorii vehiculului după reparații într-un procent de 10% din costurile reparației, valoare pe care o estimează la 2296 RON, urmând a fi precizată după expertizare, cheltuieli cu telefonul realizate cu ocazia accidentului când reclamantul a fost nevoit sa se descurce pentru transportarea mașinii și limitarea prejudiciului, în valoare estimată de 116 RON; cu cheltuieli de judecată, taxă de timbru, taxe expertiză, onorariu avocat.

La data de 1.07.2019, pârâții C. și D. au depus la dosar întâmpinare, prin care au invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sibiu în soluționarea cererii.

Prin sentința civilă nr. 5294/17.10.2019 pronunțată de Judecătoria Sibiu s-a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sibiu și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Arad.

În motivare, instanța, raportat la cererea de chemare în judecată, la înscrisurile dosarului și la art. 107 alin. (1) și art. 115 C. proc. civ., a constatat că Judecătoria Sibiu nu este instanța competentă teritorial, din moment ce în circumscripția acesteia nu se află domiciliul sau sediul pârâților, domiciliul asiguratului (situat în Arad, județul Arad), bunurile asigurate și nici domiciliul reclamantului, care este în Germania.

De altfel, s-a reținut că nici locul unde s-a produs riscul asigurat nu se află în circumscripția Judecătoriei Sibiu, în condițiile în care evenimentul rutier s-a produs pe șoseaua națională 68A la kilometrul 55+500.

Învestită prin declinare, Judecătoria Arad a pronunțat sentința nr. 344 din 29 ianuarie 2020, prin care admis excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Arad și în consecință a declinat competența de soluționare a acțiunii civile în favoarea Judecătoriei Sibiu.

A constatat ivit conflictul de competență și a suspendat din oficiu judecata cauzei; a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, competentă să soluționeze conflictul de competență.

În motivare, a arătat că reclamantul a invocat excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Arad, cu referire la art. 115 alin. (3) C. proc. civ., prin prisma domiciliului său ales la Cabinet avocațial E., în B-dul x, nr. 23, Sibiu.

Sub acest aspect, instanța a reținut că susținerile reclamantului sunt neîntemeiate deoarece, în materie de competență, noțiunea de domiciliu nu se raportează la domiciliul ales, ci la domiciliul privit ca element de identificare a persoanei fizice.

În acest sens, instanța a indicat și decizia nr. 3442 din data de 13 septembrie 2012 pronunțată în recurs de secția a II-a civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și decizia nr. 3401 din 14 iunie 2013, pronunțată de secția I civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În ceea ce privește solicitarea părții, în temeiul art. 107 C. proc. civ., de a declina competența în favoarea Judecătoriei Buftea, unde societatea de asigurare își are sediul, instanța reține că potrivit acestui text de lege, cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.

Această excepție este de ordine privată, iar potrivit art. 130 alin. (3) C. proc. civ., necompetența de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe și pot pune concluzii.

Astfel, din întâmpinarea depusă de pârâta B. S.A., se observă că aceasta nu a invocat excepția de necompetență teritorială, iar pe de altă parte, în acest stadiu procesual, reclamantul nu mai poate face alegerea instanței, dispozițiile art. 116 C. proc. civ., fiind incidente doar la momentul sesizării instanței, nu și ulterior.

Raportat la obiectul litigiului și poziția părților din proces, inclusiv calitatea procesuală a pârâților D. și C., instanța a apreciat că Judecătoria Sibiu este competentă teritorial să soluționeze prezentul litigiu, în raport de art. 2226 C. civ.

A arătat că reclamantul este terț prejudiciat și are dreptul la acțiune directă împotriva asiguratorului RCA, iar potrivit dispozițiilor art. 22 alin. (1) din Legea nr. 132/2017, persoanele responsabile de producerea accidentului au calitatea de intervenienți forțați, nu de pârâți, iar în cauză, pârâții de ordin 2 și 3 chiar au invocat această excepție prin întâmpinare. Mai mult, dispozițiile legale incidente nu prevăd competența teritorială în raport de domiciliul intervenienților forțați, ci de cel al pârâților, iar în cauză, prin întâmpinare, doar aceștia au invocat excepția de necompetență teritorială.

Cum în cauză, pârâta B. S.A. nu a invocat această excepție prin întâmpinare, în condițiile prevăzute de art. 130 alin. (3) C. proc. civ., Judecătoria Sibiu trebuia să constate că este competentă, întrucât prin lege s-a urmărit ca excepția necompetenței teritoriale relative să fie lăsată doar la îndemâna pârâtului, nu și la aprecierea intervenienților forțați sau ai instanței.

Analizând conflictul de competență dedus prezentei judecăți, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 135 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 133 pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Obiectul prezentului dosar îl constituie cererea de chemare în judecată formulată de către reclamant, prin care solicită obligarea pârâților persoane fizice și societate de asigurare la plata sumei de 8.321 RON, prezentând prejudicii produse acestuia de accidentul auto, al cărui autor a fost persoana fizică, ce avea încheiată asigurare obligatorie RCA la societatea de asigurare pârâtă.

Așadar, se reține că izvorul pretențiilor reclamantului este accidentul auto în care a fost implicat; ca urmare, a chemat în judecată pârâții persoane fizice, autorii accidentului, în baza răspunderii civile delictuale, iar pe pârâta societatea de asigurare în temeiul răspunderii contractuale, respectiv a poliței RCA încheiată de persoana fizică.

În vederea stabilirii instanței competente, Înalta Curte reține că, potrivit art. 107 alin. (1) C. proc. civ. "Cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel".

Art. 113 alin. (1) pct. 9 C. proc. civ. prevede că "În afară de instanțele prevăzute la art. 107-112, mai sunt competente: (…) instanța în a cărei circumscripție s-a săvârșit fapta ilicită sau s-a produs prejudiciul, pentru cererile privind obligațiile izvorâte dintr-o asemenea faptă".

În raport de aceste texte legale, în speță, sunt deopotrivă competente:

- instanța de la domiciliul pârâților, persoane fizice

- instanța de la sediul pârâtei societatea de asigurare

- instanța de la locul săvârșirii accidentului, respectiv șoseaua națională 68A kilometrul 55 + 500.

Înalta Curte reține că în dosarul Judecătoriei Sibiu, prima instanță învestită, pârâții persoane fizice au depus întâmpinare, prin care au invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sibiu, arătând că, în raport de art. 115 C. proc. civ. această instanță nu ar fi competentă. Au susținut că instanțele competente pot fi cele de la domiciliul pârâților, fie de la locul săvârșirii accidentului.

Conform art. 116 C. proc. civ. "Reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente".

În raport de textele legale mai sus citate, în cauză sunt deopotrivă competente atât Judecătoria Arad, care este instanța domiciliului pârâților persoane fizice și, totodată, instanța de la locul săvârșirii accidentului, cât și Judecătoria Buftea, care este instanța de la sediul societății pârâte.

Având în vedere că pârâta B. S.A. a depus întâmpinare în dosarul Judecătoriei Sibiu, dar nu a invocat excepția necompetenței teritoriale, Înalta Curte, în aplicarea textelor de lege mai sus citate, reține că Judecătoria Arad este competentă teritorial să soluționeze cauza pendinte.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Arad.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25 iunie 2020.