ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3082/2011
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3082/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 2815 din
10 iunie 2010 Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios
administrativ și fiscal, a admis excepția inadmisibilității capătului de
acțiune, a respins capătul acțiunii formulate de reclamanții M.B. și B.V., B.M.,
V.M. și V.Ș., E.C. și E.A., B.V. și B.I. în contradictoriu cu pârâții Guvernul
României și Municipiul București prin Primar General ca inadmisibil, a restituit
cauza Tribunalului București, secția a
IX-
a contencios
administrativ și fiscal pentru continuarea judecății, privind celelalte capete
ale acțiunii.
Pentru a pronunța
această soluție instanța de fond a reținut că prin acțiunea formulată
reclamanții în contradictoriu cu parații au solicitat, ca prin hotărârea
judecătorească ce se va pronunța să de dispună:
1) anularea O.U.G.
nr. 12/2009 privind declanșarea procedurilor de expropriere pentru cauză de
utilitate publică a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul
lucrării de interes local „Pasaj rutier denivelat superior Basarab" și a
tuturor actelor subsecvente;
2) anularea
procedurii de expropriere pentru cauză de utilitate publică a imobilelor
proprietate privată situate pe amplasamentul Pasajului Suprateran Basarab;
3) suspendarea
procedurii de expropriere, inclusiv a transferului dreptului de proprietate a
Hotărârilor X din 2009 privind pe M.B. și B.V., Hotărârii Y din 2009 privind pe
B.I., Hotărârii Z din 2009 privind pe E.C. și E.A., Hotărârii Q din 2009
privind pe V.Ș. și V.M., Hotărârii W din 2009 privind pe B.V. și Hotărârii XX
din 2009 privind pe B.M., până la soluționarea cauzei pe fond.
Autoritatea publică
pârâtă Guvernul României a depus note de ședință prin care a invocat excepția
inadmisibilității excepțiilor de neconstituționalitate a O.U.G. nr. 12/2009, a
Legii nr. 231/2009 și a Legii nr. 184/2008 invocate de reclamanți întrucât la
momentul sesizării instanței de contencios administrativ (17 august 2009) O.U.G.
nr. 12/2009 era aprobată prin Legea nr. 231 din 10 iunie 2009, publicată în M.
Of. nr. 403/15.06.2009, astfel încât dispozițiile art. 9 din Legea nr. 554/2004
devin inaplicabile deoarece acestea nu prevăd posibilitatea sesizării instanței
de contencios administrativ cu soluționarea unei acțiuni având ca obiect
constatarea neconstituționalității unui text de lege.
Or, din dispozițiile
generale constituționale, rezultă că, ordonanțele și ordonanțele de urgență
adoptate de Guvern nu sunt acte administrative, ci sunt acte legislative
adoptate de Guvern în baza delegării constituționale prevăzută la art. 115 din
Constituția României, în cazul ordonanțelor de urgență sau în baza unei legi de
abilitare, în cazul ordonanței simple.
În raport cu
dispozițiile legale invocate și cu argumentele expuse, instanța de fond a
constatat că cerere privind anularea O.U.G. nr. 12/2009 este inadmisibilă.
Împotriva sentinței
civile nr. 2815 din data de 10 iunie 2010 pronunțată de Curtea de Apel
București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, au declarat
recurs în termen legal reclamanții M.B., B.V., B.M., V.M., V.Ș. (cu
moștenitorii, după deces, V.M. și M.D.), E.C., E.A., V.B. și B.I. prin care s-a
solicitat admiterea căii extraordinare de atac, casarea sentinței atacate și
trimiterea cauzei la aceeași instanță pentru rejudecare.
Recurenții au
învederat, prin motivele cererii de recurs, că prin soluția adoptată prima
instanță a încălcat prevederile art. 9 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului
administrativ, cu modificările și completările ulterioare, care prevede expres
că ”persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin
ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe poate introduce acțiune la instanța de
contencios administrativ, însoțită de excepția de neconstituționalitate, în
măsura în care obiectul său principal nu este constatarea neconstituționalității
ordonanței sau dispoziției din ordonanțe”.
Astfel, în
conformitate cu acest text legal reclamanții au introdus acțiune împotriva
ordonanței de urgență, care a dus atingere unui drept subiectiv al cărui
titulari sunt, respectiv dreptului de proprietate. Ordonanța de urgență prin
care s-au expropriat bunurile reclamanților este un act emise de puterea
executivă care poate fi atacat în contencios administrativ însoțit de excepția
de neconstituționalitate Alături de acest capăt de cerere, reclamanții au
solicitat și anularea actelor subsecvente, respectiv a hotărârilor de
expropriere emise de comisia de aplicare a Legii nr. 198/2004 și au solicitat
și despăgubiri în temeiul art. 9 alin. (5) din Legea nr. 554/2004.
Ca urmare, s-a
concluzionat, hotărârea recurată este lipsită de temei, fiind dată cu încălcarea
art. 9 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
Recursul este
nefondat.
În mod legal, prin
sentința recurată, a fost admisă excepția inadmisibilității primului capăt de
cerere din acțiunea reclamanților (înregistrată la data de 17 august 2009) și
s-a procedat în consecință la respingerea ca inadmisibil a capătului de cerere
prin care reclamanții au solicitat anularea O.U.G. nr. 12/2009 privind
declanșarea procedurilor de expropriere pentru cauză de utilitate publică a
imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de interes
local ”Pasaj rutier denivelat superior Basarab”.
Potrivit
dispozițiilor art. 9 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului
administrativ, cu modificările și completările ulterioare, ”Persoana vătămată
într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanțe sau dispoziții
din ordonanțe poate introduce acțiune la instanța de contencios administrativ,
însoțită de excepția de neconstituționalitate, în măsura în care obiectul
principal nu este constatarea neconstituționalității ordonanței sau a
dispoziției din ordonanță”, iar în conformitate cu prevederile art. 9 alin. (5)
din același act normativ, ”Acțiunea prevăzută de prezentul articol poate avea
ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanțe
ale Guvernului, anularea actelor administrative emise în baza acestora, precum
și, după caz, obligarea unei autorități publice la emiterea unui act
administrativ sau la realizarea unei anumite operațiuni administrative”.
Rezultă, din
interpretarea textelor legale mai sus menționate, că ordonanțele guvernului,
fiind acte emise în urma delegării legislative, nu pot fi atacate pe cale
principală prin acțiune introdusă în acest scop la instanța de contencios
administrativ (cum este cazul în litigiu , prin formularea unui capăt de cerere
distinct prin care s-a solicitat anularea O.U.G. nr. 12/2009) ci numai în
măsura în care se dovedește existența unei vătămări concrete a unui drept sau a
unui interes legitim, prin unul sau mai multe acte administrative emise în baza
ordonanței Guvernului pretins a fi neconstituțională.
Pe de altă parte, se
constată, în cauză, că O.U.G. nr. 12/2009 a fost aprobată, anterior
introducerii acțiunii în contencios administrativ, prin Legea nr. 231 din 10
iunie 2009 (publicată în M. Of. nr. 403/15.06.2009), fiind astfel inaplicabile,
și pe acest temei, prevederile art. 9 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului
administrativ, cu modificările și completările ulterioare.
În raport de cele mai
sus arătate, statuând că motivele de recurs invocate în cauză nu sunt
întemeiate și că hotărârea atacată este legală și temeinică se va dispune, în
temeiul art. 312 alin. (1) din C. proc. civ., respingerea ca nefondat a
recursului declarat de reclamanții M.B., B.V., B.M., V.M., V.Ș. (cu
moștenitorii, după deces, V.M. și M.D.), E.C., E.A., V.B. și B.I. împotriva
sentinței civile nr. 2815 din data de 10 iunie 2010 a Curții de Apel București,
secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul
declarat de M.B., B.V., B.M., V.M., V.Ș., E.C., E.A., B.V. și B.I. împotriva
sentinței civile nr. 2815 din 10 iunie 2010 a Curții de Apel București, secția
a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 26 mai
2011.