ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1034/2020

Ședința publică din data de 03 iunie 2020

Analizând recursul în conformitate cu dispozițiile art. 499 C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare, Înalta Curte constată următoarele:

Prin cererea depusă la data de 30 iulie 2019, pe rolul Curții de Apel Craiova, secția I civilă, reclamanții A. și B. au declarat recurs împotriva împotriva deciziei civile nr. 713/A din 20 mai 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă la data de 3 septembrie 2019 și repartizat aleatoriu spre soluționare completului de filtru nr. 10.

Prin cererea de recurs, întemeiată pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., recurenții-reclamanți au solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și, rejudecând cauza, admiterea cererii de chemare în judecată, așa cum a fost formulată.

În dezvoltarea motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenții au învederat că instanța de apel a pronunțat o hotărâre cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, în ceea ce privește dispozițiile legale privind autoritatea de lucru judecat, reglementată de art. 430 C. proc. civ.

În fața instanței de fond și de apel, reclamanții au suținut că prin eliberarea unei noi decizii de compensare nu s-a respectat cuantumul despăgubirilor stabilite anterior, și au criticat modul în care s-a dispus modificarea deciziei de compensare nr. 4993/09.07.2015, emisă pe numele reclamantului A., de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, în ceea ce privește acordarea de despăgubiri, prin compensare, în puncte.

Recurenții reclamanți au arătat că trebuiau să beneficieze, separat, și în egală măsură fiecare, de un cuantum de 71.442 puncte, deoarece cuantumul de 38.489 puncte a fost stabilit greșit, iar decizia de compensare nr. x/27.04.2018, emisă pe numele reclamantei B., de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, pentru cuantumul de 38.489 puncte despăgubire, este greșită, întrucât cuantumul corect este de 71.442 puncte .

Conchizând acest motiv de recurs, recurenții au subliniat că, în cauză, nu există triplă identitate, obiectul cauzei este diferit și nu are legătură cu obiectul dosarului în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 690/19.05.2017, definitivă prin decizia civilă nr. 155/14.02.2018 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă.

Cu referire la cel de-al doilea motiv de recurs, cel întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., recurenții au învederat că instanța de apel a pronunțat o decizie care cuprinde motive contradictorii cu privire la natura pricinii, obiectul acțiunii civile fiind greșit calificat.

Din actele de la dosar și din probele administrate de către instanța de fond, a reieșit că valoarea imobilului situat în Comuna Cornetu, Sat Buda, Județul Ilfov, imposibil de restituit în natură, a fost stabilită prin raport de evaluare, de expert autorizat astfel cum rezultă și din conținutul raportului de evaluare de la dosarul cauzei, care a fost avizat de Ministerul Finanțelor Publice - Agenția Națională de Adimistrare Fiscală, DGFP-Ilfov, la valoarea de 1.428.844.170 RON- rol, respectiv 142.884 RON - ron.

Recurenții au susținut că odată ce s-a emis o decizie de validare parțială de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, pe numele A., și s-au acordat 71.442 puncte, iar ulterior decizia de validare parțială a fost contestată, fiind recunoscut că și reclamanta B. are aceleași drepturi ca și fratele său A., ambii moștenitori ai defunctului C., decizia de validare a dispoziției primarului trebuia modificată în așa fel încât fiecare dintre cei doi frați să primească puncte valorice în cuantum de 71.442, respectiv despăgubiri în valoare de 71.442 RON.

Concluzionând, recurenții au solicitat ca, în raport de înscrisurile de la dosar și de valoarea imobilului situat în Comuna Cornetu, Sat Buda, Județul Ilfov, imposibil de restituit în natură, stabilită de Comisie la valoarea de 1.428.844.170 RON- rol, respectiv 142.884 RON ron, să fie despăgubiți cu această sumă de către Statul Român, pentru imobilul demolat abuziv în perioada regimului comunist.

Învestită cu soluționarea căii de atac, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a căii de atac.

Prin raport s-a reținut că, în opinia raportorului, recursul nu îndeplinește condițiile de admisibilitate, fiind declarat împotriva unei hotărâri definitive, care nu are deschisă calea de atac a recursului.

Totodată, s-a reținut că în temeiul art. 493 alin. (1) C. proc. civ., completul de filtru va aprecia asupra admisibilității în pricipiu a cererii de recurs.

Completul de filtru C10, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) din C. proc. civ., a dispus comunicarea raportului părților, pentru ca acestea să depună puncte de vedere, așa cum prevăd dispozițiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

Potrivit dovezilor aflate la dosarul de recurs, raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost comunicat părților la data de 12 februarie 2020, respectiv la 13 februarie 2020.

Recurenții-reclamanți au depus punct de vedere asupra raportului la 19 februarie 2020, prin care au învederat că, în cauză, nu sunt aplicabile dispozițiile din C. proc. civ. privind procedura de filtrare a recursurilor, abrogate prin dispozițiile art. I pct. 55 și 56 din Legea nr. 310/2018.

Examinând admisibilitatea recursului în raport de prevederile art. 493 alin. (5) cu referire la art. 499 teza finală C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Cu titlu preliminar, Înalta Curte reține că potrivit dispozițiilor art. 24 din C. proc. civ.:

"Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare".

Legea nr. 310/2018 privind modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative a abrogat art. 493 C. proc. civ., care reglementa procedura de filtrare a recursurilor la Înalta Curte de Casație și Justiție, însă potrivit art. 24 C. proc. civ., dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite pornite după intrarea acesteia în vigoare.

Or, în speță, se constată că dosarul în care a fost pronunțată decizia atacată cu recurs a fost înregistrat pe rolul instanțelor de judecată la data de 17 iulie 2018, așadar, instanța de recurs va analiza admisibilitatea prezentei căi de atac prin prisma normelor legale în vigoare în forma de la data înregistrării inițiale a dosarului.

Raportat la celelalte susțineri ale recurenților din punctul de vedere la raport, Înalta Curte constată că, în cauză, părțile nu au deschisă calea de atac a recursului, dat fiind obiectul cererii formulate de reclamant în prezentul dosar.

Obiectul prezentului litigiu îl constituie cererea prin care reclamanții A. și B., în contradictoriu cu pârâtele Cancelaria Primului Ministru- Comisia Națională Pentru Compensarea Imobilelor - CNCI și Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților au formulat contestație împotriva Deciziei de compensare nr. x/27.04.2018, emisă pe numele reclamantei B., în ceea ce privește acordarea de despăgubiri în cuantum de 38.489 puncte, pentru cota de 1/2, din imobilul situat în Comuna Cornetu, Sat Seda, Județul Ilfov (emisă în baza sentinței civile nr. 690/19.05.2017, pronunțată de către Tribunalul București, definitivă, prin care s-a modificat Dispoziția nr. 430/11.11.2005, emisă de Primarul Comunei Cornetu), deoarece măsurile reparatorii acordate sunt exagerat de mici, în raport de faptul că valoarea imobilului, a fost stabilită de Comisie la valoarea de 1.428.844.170 RON- rol, respectiv 142,884 RON ron, astfel că suma ce ar trebui să o primească este 71.442 RON, și nu doar 38.489 RON; reclamanții au solicitat, în ceea ce privește pe reclamanta B., să fie obligate pârâtele la modificarea și completarea deciziei contestate, în ceea ce privește acordarea unui număr de 71.442 puncte.

De asemenea, reclamanții au formulat contestație împotriva Deciziei de compensare nr. 4993/09.07.2015, emisă pe numele reclamantului A., în ceea ce privește acordarea în cuantum de 38.489 puncte, pentru cota de 1/2, din același imobil, (ce a fost contestată atât de reclamantul A., cât și de sora sa, reclamanta B., astfel că, prin pronunțarea sentinței civile nr. 690/19.05.2017 de către Tribunalul București, în dosarul nr. x/2015, definitivă, prin decizia civilă nr. 155/A/2018 din data de 14.02.2018 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, s-a dispus desființarea deciziei de validare, în sensul rectificării acesteia, privind măsurile reparatorii, prin modificarea Dispoziției nr. 430/11.11.2005, emisă de Primăria Comunei Cornetu), reclamantul fiind nemulțumit de faptul că i se refuză eliberarea unei noi decizii compensare, așa cum a fost înștiințat prin răspunsul nr. x/03.05.2018, emis de CNCI; au mai solicitat, în ceea ce privește pe reclamantul A., obligarea pârâtelor la modificarea și completarea Deciziei de compensare în ceea ce privește acordarea unui număr de 71.442 puncte.

Cererea a fost formulată la 17 iulie 2018 și a fost întemeiată, în drept, pe dispozițiile art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în Romania.

Art. 35 din Legea nr. 165/2013 prevede că:,,(1) Deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 și 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul entității, în termen de 30 de zile de la data comunicării. (2) În cazul în care entitatea învestită de lege nu emite decizia în termenele prevăzute la art. 33 și 34, persoana care se consideră îndreptățită se poate adresa instanței judecătorești prevăzute la alin. (1) în termen de 6 luni de la expirarea termenelor prevăzute de lege pentru soluționarea cererilor. (3) În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), instanța judecătorească se pronunță asupra existenței și întinderii dreptului de proprietate și dispune restituirea în natură sau, după caz, acordarea de măsuri reparatorii în condițiile prezentei legi. (4) Hotărârile judecătorești pronunțate potrivit alin. (3) sunt supuse numai apelului. (5) Cererile sau acțiunile în justiție formulate în temeiul alin. (1) și (2) sunt scutite de taxa judiciară de timbru." .

Reiese, așadar, că potrivit art. 35 din Legea nr. 165/2013, hotărârea tribunalului este supusă numai apelului, a cărui soluționare intră în competența curții de apel.

Totodată, potrivit dispozițiilor art. 483 alin. (2) teza finală C. proc. civ., "nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului".

Dispozițiile art. 634 alin. (1) pct. 4 teza I C. proc. civ. stipulează că au caracter definitiv hotărârile date în apel, fără drept de recurs.

Prin urmare, potrivit art. 35 alin. (4) din Legea nr. 165/2013, decizia care face obiectul prezentei căi extraordinare de atac este definitivă, purtând această mențiune în dispozitiv, și nu este susceptibilă de recurs.

Conform principiului legalității o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac a hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii.

Regula are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condițiile legii.

Din coroborarea dispozițiilor sus evocate, respectiv art. 35 alin. (4) din Legea nr. 165/2013 cu art. 483 alin. (2) teza finală C. proc. civ. și cu art. 634 alin. (1) pct. 4 din același cod, rezultă că decizia civilă nr. 713/A din 20 mai 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie nu este susceptibilă de recurs, fiind pronunțată de curtea de apel în cadrul soluționării unui apel declarat împotriva unei hotărâri supuse numai apelului.

Față de cele ce preced, în temeiul dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul formulat de reclamanții A. și B. împotriva deciziei civile nr. 713/A din 20 mai 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanții A. și B. împotriva deciziei civile nr. 713/A din 20 mai 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, ca inadmisibil.

Potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., decizia nu este supusă niciunei căi de atac și se comunică părților, conform art. 427 alin. (1) C. proc. civ.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 03 iunie 2020.