ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3030/2019

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, la data de 31 octombrie 2014, reclamanții Institutul Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale și Fondazione A. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Fondurilor Europene, Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane" și Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operațional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane" Regiunea Sud-Est, anularea Deciziei privind soluționarea contestației nr. 57 din 5 septembrie 2014 și a procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență nr. 12735 din 3 iulie 2014, prin care s-a stabilit creanța bugetară de 1.397.736,71 RON, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acțiunii au susținut că în mod greșit s-a apreciat că sunt neeligibile cheltuielile în cuantum total de 1.397.736,71 RON, sens în care au invocat următoarele argumente de fapt și de drept:

1) Cheltuielile în cuantum total de 887.451,295 RON, reprezentând salariile experților pe termen scurt, care au lucrat în cadrul proiectului perioade ce depășesc 5 luni consecutive, sunt eligibile, având în vedere următoarele aspecte:

Conform Ghidului solicitantului, versiunea 2008 (pag. 53), experții pe termen scurt sunt acei experți implicați în realizarea unor activități în cadrul proiectului pentru o perioadă de până la 6 luni consecutive. Pârâții au considerat greșit ca fiind neeligibile cheltuielile salariale pentru experții pe termen scurt pentru perioade ce depășesc 5 luni consecutive. Raționamentul autorității pleacă de la premisa greșită că salariile plătite acestor experți, pentru perioadele ce exced 5 luni consecutive (și nu 6 luni consecutive, așa cum prevede Ghidul solicitantului), sunt neeligibile, întrucât experții pe termen scurt nu pot fi angajați pentru mai mult de 6 luni consecutive în proiect. Însă, activitatea în cadrul proiectului nu poate și nu trebuie să fie consecutivă, rezultând că acești experți pot fi utilizați de beneficiari de mai multe ori, pe perioade neconsecutive de până la 6 luni, în funcție de necesitățile proiectului. O restricție explicită în acest sens a fost introdusă abia prin Ghidul solicitantului, versiunea octombrie 2012, care însă a fost adoptat ulterior încetării contractului de finanțare, când activitățile proiectului erau finalizate și recepționate, acest Ghid nefiind așadar aplicabil în speță, neputându-se aplica retroactiv. Nu există nicio interdicție expresă în Ghidul solicitantului 2008, în Instrucțiunile emise de AM POS DRU, în contractul de finanțare ori în altă normă legislativă, în sensul ca experții pe termen scurt să nu poată desfășura activități în proiect de mai multe ori, pe perioade de până la 6 luni consecutive. Așadar, este eronată interpretarea echipei de control, conform căreia un expert pe termen scurt poate fi plătit în cadrul proiectului numai pe o perioadă unică de maxim 5 luni.

În consecință, urmează a fi considerate eligibile cheltuielile cu următorii experți:

a) B.: echipa de control a stabilit ca fiind eligibile numai cheltuielile salariate pentru o perioada de 5 luni consecutive în anul 2010 (ianuarie-mai), totalul cheltuielilor considerate neeligibile fiind de 133.352,20 RON; din această sumă, suntem de acord să nu se considere eligibile cheltuielile pentru luna iulie 2010, în valoare de 12.641,49 RON, așa încât suma eligibilă pentru acest expert pe termen scurt este de 120.388,62 RON, reprezentând lunile iunie 2010 (12.963.58 RON), iulie 2010 (12.641,49 RON), august 2010 (6.346,5 RON), septembrie 2010 (6.351.85 RON), octombrie 2010 (5.715,27 RON) și decembrie 2010 (5.108,26 RON), ianuarie 2011 (4.907,69 RON), februarie 2011 (1.214,18 RON), martie 2011 (2.372,64 RON), aprilie 2011 (5.217,46 RON), iunie 2011 (8.801,25 RON), iulie 2011 (4.901,59), august 2011 (4.898,47 RON), septembrie 2011 (9.049,03 RON), octombrie 2011 (5.525,38 RON), decembrie 2011 (8.947,59 RON), ianuarie 2012 (5.046,82 RON), februarie 2012 (5.051,93 RON), martie 2012 (9.149,06 RON) și aprilie 2012 (9.142,16 RON).

b) C.: echipa de control a considerat neeligibile cheltuielile salariale în cuantum de 66.233,95 RON, aferente activităților prestate în lunile august (18.264,673 RON), septembrie (18.264,673 RON), octombrie (18.264,673 RON) și noiembrie 2010 (11.439,93 RON), deși termenul de 6 luni consecutive în intervalul mai- noiembrie este atins abia în luna noiembrie 2010; din această sumă, suntem de acord să nu se considere eligibile cheltuielile pentru luna noiembrie 2010, în valoare de 11.439,93 RON, așa încât suma eligibilă pentru acest expert pe termen scurt C. este de 54.794,02 RON.

c) D.: echipa de control a considerat neeligibile cheltuielile salariale în cuantum de 44.737,16 RON, aferente activităților prestate în perioada august- noiembrie 2010, respectiv lunile august (9.941,856 RON), septembrie (9.941,856 RON), octombrie (9.941,856 RON) și noiembrie 2010 (14.911,586 RON), deși termenul de 6 luni consecutive în intervalul mai- noiembrie este atins abia în noiembrie 2010; suma de 29.825,57 RON este eligibilă, doar diferența de 14.911,586 RON, aferentă lunii noiembrie 2010, putând fi considerată neeligibilă.

d) E.: echipa de control a considerat neeligibile cheltuielile salariale în cuantum de 982,89 RON, aferente activităților prestate în luna decembrie 2011, deși termenul de 6 luni consecutive în intervalul iunie- decembrie nu este atins decât la expirarea lunii decembrie; pentru acest expert pe termen scurt este eligibilă și suma de 982,89 RON.

e) F.: echipa de control a considerat neeligibile cheltuielile în cuantum de 17.150,80 RON, aferente activităților prestate în luna noiembrie 2010, deși termenul de 6 luni consecutive în intervalul octombrie- noiembrie 2010 nu este atins, iar în 2010 expertul nu a lucrat mai mult de 3 luni consecutive, așadar și această lună (noiembrie 2010) este eligibilă.

f) G.: echipa de control a considerat neeligibilă cheltuiala cu salariul în luna decembrie 2011, care nu urmează însă unui interval de 6 luni consecutive (nesolicitându-se cheltuieli pentru luna septembrie 2011, așadar din octombrie 2011 curge un nou interval de 6 luni consecutive); suma eligibilă pentru acest expert pe termen scurt este de 15.426,34 RON.

g) H.: echipa de control a considerat eligibile numai cheltuielile salariale pentru perioada ianuarie-mai 2010 și a considerat neeligibile toate cheltuielile salariale pentru perioadele ce depășesc 5 luni consecutive, respectiv iunie 2010 (25.226,51 RON), iulie 2010 (19.683,34 RON), septembrie 2010 (14.835,18 RON), octombrie 2010 (13.596,38 RON), noiembrie 2010 (14.894,28 RON), ianuarie 2011 (12.352,78 RON), martie 2011 (9.555,20 RON), mai 2011 (14.371,11 RON), iunie 2011 (15.997,19 RON), iulie 2011 (18.503,60 RON), august 2011 (18.491,83 RON), septembrie 2011 (22.773,46 RON), noiembrie 2011 (3.796,12 RON), decembrie 2011 (6.255,04 RON); toate aceste cheltuieli, în cuantum total de 225.245,42 RON, sunt eligibile.

h) I.: echipa de control a considerat eligibile numai cheltuielile salariale pentru lunile iunie, iulie, septembrie, octombrie, noiembrie 2010 și a considerat neeligibile cheltuielile pentru lunile decembrie 2010 (15.744,31 RON), ianuarie 2011 (17.019.60 RON), martie 2011 (16.456,40 RON), aprilie 2011 (8.225,16 RON), mai 2011 (10.314,99 RON), iunie 2011 (13.566,54 RON), iulie 2011 (13.599,86 RON), septembrie 2011 (13.864,57 RON), octombrie 2011 (13.936,93 RON), noiembrie 2011 (26.156,97 RON), decembrie 2011 (25.860,19 RON), ianuarie 2012 (26.115,52 RON); toate aceste cheltuieli, în cuantum total de 200.861,04 RON, sunt eligibile.

i) J.: echipa de control a considerat neeligibile cheltuielile de 18.099,98 RON, aferente lunilor noiembrie și decembrie 2011, deși acestea nu urmează unui interval de 6 luni consecutive; cheltuielile eligibile cu acest expert pe termen scurt sunt de 18.099,98 RON.

j) K.: echipa de control a considerat eligibile numai cheltuielile salariale pentru lunile februarie- martie 2010 și mai- iulie 2010 și neeligibile toate cheltuielile pentru perioadele ce depășesc 5 luni neconsecutive în anul 2010, respectiv august (6.201,022 RON), septembrie (6.201,022 RON), octombrie (6.201,022 RON), noiembrie (9.301,855 RON), cu toate că singura lună consecutivă în afara intervalului de 6 luni este noiembrie 2010; totalul cheltuielilor considerate neeligibile este 27.904,92 RON; din această sumă, sunt neeligibile numai cheltuielile luna noiembrie 2010, în valoare de 6.976,23 RON, așa încât suma eligibilă pentru acest expert pe termen scurt este de 18.603,065 RON.

k) L.: echipa de control a considerat eligibile numai cheltuielile salariate pentru o perioada de 5 luni consecutive în ianuarie-mai 2010 și a considerat neeligibile toate cheltuielile salariale pentru perioadele ce depășesc 5 luni consecutive, respectiv iunie 2010 (10.687,94 RON), iulie 2010 (12.319,58 RON), septembrie 2010 (2.380,80 RON), decembrie 2010 (7.658,79 RON); conform punctului de vedere trimis la data de 24 septembrie 2013, ne-am supus modalității de calcul impuse, renunțând la cheltuielile cu acest expert pentru luna aprilie 2010, ceea ce face ca termenul lunilor consecutive să permită luarea în calcul și a lunii iulie 2010 ca plată eligibilă; în ce privește anii 2011 și 2012, nicio cheltuială salarială cu acest expert nu a fost considerată eligibilă, respectiv ianuarie 2011 (9.516,51 RON), septembrie 2011 (17.544,54 RON), octombrie (17.530,03 RON), noiembrie 2011 (17.546,96 RON), decembrie 2011 (17.347,87 RON), ianuarie 2012 (9.748,06 RON), martie 2012 (9.817,58 RON), aprilie 2012 (9.810,18 RON), mai 2012 (10.013,12 RON); toate cheltuielile salariale pentru anii 2011 și 2012 sunt eligibile, întrucât perioadele în care expertul și-a desfășurat activitatea în proiect nu depășesc intervale consecutive de peste 6 luni; totalul cheltuielilor considerate neeligibile este de 160.711,77 RON, așa încât suma eligibilă pentru acest expert pe termen scurt este de 151.921,96 RON.

l) M.: echipa de control a considerat eligibile numai cheltuielile salariale pentru februarie- martie 2010 și mai- iulie 2010 și a considerat neeligibile toate cheltuielile salariale pentru perioadele ce depășesc 5 luni neconsecutive în anul 2010, respectiv lunile august (11.383,863 RON), septembrie (11.383,863 RON), octombrie (11.383,863 RON), noiembrie (17.079,55 RON), cu toate că singura lună consecutivă în afara intervalului de 6 luni consecutive este noiembrie 2010 (12.807,78 RON).

2) Cheltuielile în cuantum total de 122.464,876 RON, reprezentând salariile experților pe termen scurt, care au fost ulterior notificați în cadrul proiectului ca experți pe termen lung, sunt eligibile, având în vedere următoarele aspecte:

Conform Ghidului solicitantului, varianta 2008, experții pe termen lung trebuie introduși de către beneficiari fie de la începutul proiectului, prin cv-urile depuse în perioada de contractare, fie introduși ulterior, prin notificare. Ghidul Solicitantului mai prevede și posibilitatea angajării experților pe termen lung nenotificați în perioada de precontactare, însă numai pe perioada primului an de implementare a proiectului, pentru minim 6 luni consecutive.

Prin notificarea nr. 4, depusă la data de 23 februarie 2010 și aprobată la data de 9 martie 2010, au fost introduși în echipa de proiect următorii experți din partea partenerului transnațional: N. (expert pe termen lung și, totodată, team-leader), O., P., Q. și R. Dintre aceștia, primii patru au lucrat anterior în proiect ca experți pe termen scurt, fiind permis ca un expert pe termen scurt să fie ulterior notificat ca expert pe termen lung, neexistând nicio interdicție.

Cu toate acestea, pârâții au motivat că "încadrarea în categoria expert pe termen lung/scurt se face și în funcție de natura activității desfășurate în proiect; în cazul persoanelor menționate aceștia au fost experți pe termen lung, în consecință a fost încălcat art. 9A alin. (12) din contractul de finanțare". Or, acest articol conține obligația beneficiarului finanțării de a transmite date contabile în vederea reconcilierii dintre conturile acestuia și cele ale AM POS DRU, această prevedere neavând așadar nici o relevanță în speță. Mai mult, acest articol nu a fost modificat prin act adițional.

În cuprinsul contractului de finanțare și a Ghidului solicitantului nu există niciun fel de distincție a tipului de activități ce trebuie prestate de experții pe termen scurt și de cei pe termen lung, singura distincție fiind dată de definiția din Ghidul Solicitantului 2008, în vigoare la momentul depunerii cererii de finanțare ("experții responsabili pentru realizarea activităților în cadrul proiectului pot fi experți pe termen lung (responsabili pentru realizarea unei/unor activități în cadrul proiectului pentru o perioadă de minimum 6 luni consecutive) sau experți pe termen scurt (responsabili pentru realizarea unei/unor activități în cadrul proiectului pentru o perioadă de până la 6 luni consecutive)".

Mai mult, echipa de control procedează diferit în cazul altor experți pe termen scurt, care au fost notificați ulterior ca experți pe termen lung, admițând ca eligibile cheltuielile salariale cu aceștia atât ca experți pe termen scurt, cât și ca experți pe termen lung (cazul experților S., T., U., F., V. și W.).

În consecință, urmează a fi considerate eligibile cheltuielile cu următorii experți:

a) N.: a prestat activități în proiect, ca expert pe termen scurt, în lunile decembrie 2009- martie 2010; a fost notificat ca expert pe termen lung prin notificarea nr. 4, depusă la data de 23 februarie 2010; în ceea ce privește cele 15 zile calendaristice cuprinse între 23 februarie 2010 și 9 martie 2010, în conformitate cu prevederile art. 9A alin. (14) din contractul de finanțare, nu se poate considera că a prestat activități în proiect ca expert pe termen scurt, însă aceste activități sunt eligibile în ce privește intervalul decembrie 2009 - 9 martie 2010; echipa de control a considerat eronat ca fiind neeligibile toate cheltuielile salariale pentru acest expert pe termen scurt, în cuantum de 36.415,64 RON, aferente activităților prestate în intervalul decembrie 2009 - 9 martie 2010; sunt eligibile cheltuielile în cuantum total de 32.414,867 RON.

b) P.: a prestat activități în proiect, ca expert pe termen scurt, în lunile ianuarie 2010 - februarie 2010; a fost notificat ca expert pe termen lung prin notificarea nr. 4, depusă la data de 23 februarie 2010; în ceea ce privește cele 15 zile calendaristice cuprinse între 23 februarie 2010 și 9 martie 2010, în conformitate cu prevederile art. 9A alin. (14) din contractul de finanțare, nu se poate considera că a prestat activități ca expert pe termen scurt, însă aceste activități sunt eligibile în ce privește intervalul ianuarie 2010 - 19 februarie 2010; echipa de control a considerat eronat ca fiind neeligibile cheltuielile salariale în cuantum de 20.364,50 RON, aferente activităților prestate în intervalul ianuarie 2010- 19 februarie 2010; sunt eligibile cheltuielile în cuantum total de 20.364,50 RON.

c) Q.: a prestat activități în proiect, ca expert pe termen scurt, în lunile decembrie 2009 - martie 2010; a fost notificat ca expert pe termen lung prin notificarea nr. 4, depusă la data de 23 februarie 2010; în ceea ce privește cele 15 zile calendaristice cuprinse între 23 februarie 2010 și 9 martie 2010, în conformitate cu prevederile art. 9A alin. (14) din contractul de finanțare, nu se poate considera că a prestat activități în proiect ca expert pe termen scurt, însă aceste activități sunt eligibile în ce privește intervalul decembrie 2009 - 9 martie 2010; echipa de control a considerat eronat ca fiind neeligibile cheltuielile salariale în cuantum de 38.236,44 RON, aferente activităților prestate în intervalul decembrie 2009 - 9 martie 2010; sunt eligibile cheltuielile în cuantum total de 29.999,109 RON.

d) O.: a prestat activități în proiect, ca expert pe termen scurt, în lunile ianuarie 2010 - martie 2010; a fost notificat ca expert pe termen lung prin notificarea nr. 4, depusă la data de 23 februarie 2010; în ceea ce privește cele 15 zile calendaristice cuprinse între 23 februarie 2010 și 9 martie 2010, în conformitate cu prevederile art. 9A alin. (14) din contractul de finanțare, nu se poate considera că a prestat activități în proiect ca expert pe termen scurt, însă aceste activități sunt eligibile în ce privește intervalul ianuarie 2010 - 9 martie 2010; echipa de control a considerat eronat ca fiind neeligibile cheltuielile salariale în cuantum de 48.844,80 RON, aferente activităților prestate în intervalul ianuarie 2010 - 9 martie 2010; sunt eligibile cheltuielile în cuantum total de 39.686,40 RON.

3) Cheltuielile în cuantum total de 149.589,43 RON, reprezentând salariile achitate expertului pe termen lung N., după ce acesta nu a mai îndeplinit calitatea de team leader în proiect, sunt eligibile, având în vedere următoarele aspecte:

Expertul pe termen lung N. a fost notificat prin notificarea nr. 4, depusă la data de 23 februarie 2010. Ulterior, prin notificarea nr. 10, aprobată la data de 17 noiembrie 2010, acesta a fost înlocuit din calitatea de team leader, rămânând expert pe termen lung în proiect.

Pârâtul a considerat că "team leaderul este înlocuit cu X. prin notificarea nr. 10, fără să fie notificat faptul că N. își continuă activitatea pe proiect, ceea ce face ca toate cheltuielile cu salariul acestui expert, după data aprobării notificării nr. 10, să fie considerate neeligibile". Pârâtul a aplicat o corecție de 149.589,43 RON, reprezentând salariul achitat expertului pe termen lung N., cu începere de la 1 ianuarie 2011 și până la sfârșitul proiectului.

Raționamentul pârâtului este greșit, având în vedere că expertul N. a fost angajat ca expert pe termen lung, cu mai multe atribuții decât cele de team leader. Pierderea calității de team leader nu implică și pierderea automată a calității de expert pe termen lung. După cum rezultă din ordinele de serviciu ce au urmat perioadei aprobării notificării nr. 10, N. a continuat să îndeplinească în proiect sarcini specifice activității sale de expert tehnic pe termen lung. Prevederile Ghidului solicitantului nu fac distincție în ceea ce privește imposibilitatea team leaderului de a activa și ca expert pe termen lung, odată notificat ca atare (ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus). Așa cum s-a arătat prin contestația administrativă cu titlul de exemplu, prin notificarea nr. x/2010, expertul financiar Y. a fost înlocuită cu Z., specificându-se expres retragerea din proiect a expertei Y. Or, în cazul expertului N., această mențiune nu există și nu poate fi prezumată, acesta rămânând în cadrul proiectului ca expert pe termen lung până la data încetării contractului. Retragerea unei notificări trebuie să se facă printr-un act expres. O nouă notificare nu era necesară, întrucât prima nu fusese în niciun fel retrasă. De altfel, regulile managementului proiectelor finanțate din POSDRU nu prevăd existența unei instituții a renotificării unui expert pe termen lung deja notificat.

4) Cheltuielile în cuantum total de 48.136,029 RON, reprezentând salariile achitate experților pe termen scurt AA. și P., pentru care nu s-au identificat suficiente documente justificative de către echipa de control, sunt eligibile, având în vedere următoarele:

Comisia de soluționare a contestației a apreciat că "nu este posibil a se pronunța asupra altor documente justificative, care nu au fost puse la dispoziția echipei de control", ceea ce contravine vădit prevederilor art. 46 din O.U.G. nr. 66/2011.

În consecință, urmează a fi considerate eligibile cheltuielile cu următorii experți:

a) AA.: echipa de control a reținut că, deși acesta are contractul de muncă încheiat pe perioada 01 octombrie 2011-31.01.2012, cheltuielile salariale solicitate au fost efectuate în luna iulie 2011; însă, data trecută în contractul de muncă este o simplă eroare materială; expertul a prestat activități în proiect și a fost plătit ca atare, achitându-se inclusiv contribuțiile sociale în perioada 15 iulie 2011-14 martie 2012; dovada înregistrării contractului de muncă pentru expertul AA., pentru perioada 15 iulie 2011-14 martie 2012, s-a făcut în sistemul electronic ... al provinciei Roma, sistem similar cu REVISAL; așadar sunt eligibile cheltuielile în sumă de 30.446,254 RON.

b) P.: cheltuiala cu salariul pentru luna aprilie 2010, în sumă de 17.689,77 RON, a fost considerată neeligibilă, întrucât lipsește ordinul de serviciu; la contestația administrativă a fost atașat acest ordin de serviciu pentru luna aprilie 2010, însă Comisia nu s-a pronunțat; așadar, este eligibilă și suma de 17.689,77 RON.

5) În ceea ce privește suma de 239.590.291 RON, reprezentând contravaloarea unor plăți ce au fost efectuate în mod eronat, aceasta a fost în mod corect considerată neeligibilă, însă echipa de control nu a făcut aplicarea dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. n) raportat la art. 6 alin. (4) din O.U.G. nr. 66/2011 privind principiului proporționalității, după cum se va arăta în continuare.

6) Actele administrative contestate au fost emise cu încălcarea principiului certitudinii juridice

În baza contractului de finanțare, INCSMPS, ca reprezentant al tuturor partenerilor din proiect, a formulat 9 cereri de rambursare, care au fost aprobate de către AM POSDRU/OIR POSDRU, cheltuielile solicitate fiind considerate eligibile și plătite. Autoritatea publică trebuie să manifeste față de administrat un comportament consecvent și predictibil. Delegarea atribuțiilor de verificare de la AM POSDRU către OIR POSDRU nu reprezintă un motiv pentru schimbarea abordării autorității de control, în sarcina administrației subzistând obligația unui comportament unitar. Or, OIR POSDRU a procedat contrar practicii și procedurii stabilite chiar de el, precum și de autoritatea publică superioară (AMPOSDRU), fapt ce poate fi catalogat ca fiind contrar principiilor generale aplicabile în dreptul administrativ. Deși nu au apărut elemente noi, de natură să schimbe conținutul actului administrativ inițial de aprobare a cheltuielilor, OIR POSDRU a emis procesul-verbal contestat, cu conținut contrar.

O soluționare corectă a unei sesizări de nereguli trebuie să plece de la verificarea rezultatelor controalelor anterioare și, în situația în care sunt aspecte sau circumstanțe noi, neverificate de autoritățile de management, atunci acestea pot proceda la verificări noi. De altfel, acesta este principiul care guvernează limitele de exercitare a controlului fiscal, autoritatea fiscală fiind ținută de respectarea concluziilor controalelor anterioare. Analogia cu dreptul procesual fiscal este susținută de faptul că procesul-verbal este asimilat actului fiscal, în sensul că stabilește o creanță bugetară.

În materia dreptului comunitar funcționează principiul certitudinii juridice, conform căruia aplicarea legii la o situație specifică trebuie să fie previzibilă, autoritățile publice având obligația de a asigura ca legea să fie ușor de stabilit de către aceia cărora li se aplică și ca aceștia să poată, nu fără temei, să prevadă existența ei și modul în care va fi aplicată și interpretată. Curtea de Justiție a Comunității Europene a statuat în repetate rânduri că principiul conform căruia o măsură nu poate fi modificată odată ce ea a fost adoptată de autoritățile competente constituie un factor esențial care contribuie la certitudinea juridică și la stabilitatea situațiilor juridice în ordinea juridică comunitară, atât pentru instituțiile comunitare, cât și pentru persoanele a căror situație juridică și de fapt este afectată printr-o decizie adoptată de aceste instituții. Mai mult, s-a pronunțat în sensul că importante considerații de certitudine juridică afectând toate interesele implicate, atât publice, cât și private, fac, în principiu, imposibilă redeschiderea problemei plății pentru trecut. Acest principiu trebuie aplicat în tandem cu principiul patere legem quam ipse fecisti, ceea ce obligă autoritatea să respecte propriile acte administrative și să nu diminueze forța acestor acte prin acte ulterioare, contrare actelor administrative deja comunicate părților implicate și intrate în circuitul civil.

7) Corecțiile financiare ce au fost aplicate sunt contrare principiului proporționalității.

Acest motiv de nelegalitate invocat în contestația administrativă a fost respins arbitrar, fără a fi analizat și fără a se raporta la împrejurarea că au fost îndepliniți toți indicatorii de rezultat asumați prin contractul de finanțare, la unii dintre aceștia înregistrându-se chiar depășiri ale valorilor asumate inițial, astfel cum rezultă din raportul tehnic și financiar aferent cererii de rambursare nr. x Economia bugetară de 2.048.801,52 RON (17%) rezultă în primul rând dintr-o economie de cheltuieli directe (cheltuieli cu resursa umană implicată în realizarea proiectului).

Conform art. 2 din O.U.G. nr. 66/2011, principiul proporționalității presupune că orice măsură administrativă adoptată trebuie să fie adecvată, necesară și corespunzătoare scopului urmărit, atât în ceea ce privește resursele angajate în constatarea neregulilor, cât și în ceea ce privește stabilirea creanțelor bugetare rezultate din nereguli, ținând seama de natura și frecvența neregulilor constatate și de impactul financiar al acestora asupra proiectului/programului respectiv. Art. 6 alin. (4) din același act normativ stabilește în sarcina autorității obligația de a respecta principiul proporționalității, iar art. 17 clarifică impactul pe care valoarea corecțiilor ar trebui să îl aibă cu privire la desfășurarea proiectului.

Or, aplicarea unei corecții de 100% din valoarea cheltuielilor de 1.397.736,71 RON reprezintă o măsură excesivă și ar putea fi interpretată ca o nereușită definitivă a proiectului, fapt nereal, pentru că proiectul a realizat obiectivele și indicatorii. Mai mult, o astfel de corecție este excesivă prin raportare la faptul că serviciile au fost efectiv prestate și achitate integral de către partenerii din proiect. În practica organelor cu atribuții de control, aplicarea unei corecții de 100% s-a realizat doar în cazuri extreme, atunci când serviciile nu au fost prestate deloc sau atunci când s-au constatat încălcări foarte grave a legislației în materia achizițiilor publice. În ceea ce privește datele statistice la nivelul tuturor Programelor Operaționale, valoarea medie a corecțiilor financiare aplicate a fost de 13% din valoarea contractelor nelegal încheiate, iar cele mai frecvente corecții financiare (43%) au fost cele de 5% din valoarea contractului, în timp ce corecțiile de 100% au fost aplicate doar în 1% din cazuri.

8) Actele contestate contestate au fost emise cu încălcarea principiului neretroactivității legii.

Acest motiv de nelegalitate, deși a fost invocat în contestația administrativă, nu a fost analizat.

În concret, interpretarea pârâților conduce la aplicarea unui regim juridic necunoscut și inexistent pe perioada de implementare a proiectului (Ghidul Solicitantului adoptat în 2012), de care persoanele interesate nu au putut ține cont și nu i s-au putut conforma, astfel încât să aibă șanse reale de implementare a contractelor și de evitare a corecțiilor financiare. Un fapt juridic (angajarea experților pe termen lung după ce aceștia au fost angajați ca experți pe termen scurt, precum și situația experților pe termen scurt care au prestat mai multe activități de maxim 6 luni în cadrul proiectului) sau un act administrativ născut anterior apariției Ghidului Solicitantului din 2012 nu poate fi desființat și nici nu i se pot aplica sancțiuni în temeiul acestei legi noi, având în vedere că astfel s-ar încălca principiul neretroactivității legii și cel al securității raporturilor juridice născute în baza respectivului act. Legalitatea unui act se apreciază cu respectarea principiului tempus regit actum, adică prin raportare la normele legale care sunt în vigoare la data încheierii lui.

În drept, reclamanții au invocat art. 7 și urm. din Legea nr. 554/2004 și O.U.G. nr. 66/2011.

Prin întâmpinările depuse la dosar în data de 8 decembrie 2014 pârâții Ministerul Fondurilor Europene-Autoritatea de Management P.O.S. D.R.U. și O.I.R. P.O.S. D.R.U. Regiunea Sud-Est au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a M.F.E. și au solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, susținând că actele administrative contestate sunt legale, sens în care au învederat următoarele:

Pe fondul cauzei, au arătat că echipa de control a mai constatat că a fost depășit numărul de experți studii și analize prevăzut în cererea de finanțare. Din analiza documentelor justificative depuse de beneficiar pentru acești experți s-a constatat că au fost angajați pe perioadă nedeterminată sau pe perioade mai mari de 6 luni și au fost implicați în activitățile proiectului pe perioade mai mari de 6 luni într-un an de implementare. În aceste condiții, nu sunt eligibile cheltuielile salariale pentru experții pe termen scurt pentru perioade ce exced 6 luni consecutive și nici pentru experții pe termen lung care nu au fost notificați ca atare. Pentru expertul N. nu sunt eligibile cheltuielile aferente salarizării în calitate de team leader anterior notificării nr. 4 (perioada decembrie 2009 - 9 martie 2010) și aferente salarizării ca expert pe termen lung studii și analize, funcție pentru care nu a fost notificat în proiect pentru perioada ianuarie - decembrie 2011. Nerespectarea prevederilor contractului de finanțare conduce la neeligibilitatea cheltuielilor efectuate anterior aprobării notificării.

Pe de altă parte, Comisia se soluționare a contestației a apreciat că nu este posibil a se pronunța asupra altor documente justificative care nu au fost puse la dispoziția echipei de control.

Prin răspunsul la întâmpinare depus la dosar în data de 30 decembrie 2014, reclamanții au solicitat respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Fondurilor Europene și au reiterat o parte dintre argumentele prezentate prin acțiunea introductivă.

Prin Încheierea din data de 19 martie 2015, Curtea de Apel București a respins ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâtul Ministerul Fondurilor Europene prin întâmpinare cu privire la primul capăt de cerere, având în vedere dispozițiile art. 1 și 3 din O.U.G. nr. 9/2014.

Prin Încheierea de ședință din data de 6 octombrie 2016, Curtea de Apel având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea deciziei la data de 20 octombrie 2016, 3 noiembrie 2016, respectiv 14 noiembrie 2016.

Prin Sentința nr. 3514 din 14 noiembrie 2016, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții Institutul Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale și Fondazione A., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Fondurilor Europene, reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice, Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane" și Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operațional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane"Regiunea Sud-Est și, pe cale de consecință:

- a anulat în parte Decizia privind soluționarea contestației nr. 57 din 5 septembrie 2014 și procesul-verbal înregistrat sub nr. x/3 iulie 2014 de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului de convergență, respectiv în ceea ce privește declararea ca neeligibile și includerea în valoarea creanței bugetare a cheltuielilor în cuantum total de 959.095,31 RON, pe care instanța le constată ca fiind eligibile și care reprezintă:

• 149.589,43 RON cheltuieli salariale pentru expertul N.;

• 17.689,77 RON cheltuieli salariale pentru expertul P. în luna aprilie 2010;

• 205.562,08 RON cheltuieli salariale pentru expertul H. în iunie, septembrie - decembrie 2010, ianuarie 2011, martie 2011, mai - septembrie 2011, noiembrie - decembrie 2011;

• 139.602,38 RON cheltuieli salariale pentru expertul L. în lunile iunie, septembrie 2010, decembrie 2010, ianuarie 2011, septembrie - decembrie 2011, ianuarie 2012, martie-mai 2012;

• 89.333,51 RON cheltuieli salariale pentru expertul B. în lunile decembrie 2010, ianuarie - martie 2011, iunie - octombrie 2011, decembrie 2011, ianuarie - aprilie 2012;

• 200.861,04 RON cheltuieli salariale pentru expertul I. în lunile decembrie 2010, ianuarie 2011, martie - iulie 2011, septembrie - decembrie 2011, ianuarie 2012;

• 54.794,02 RON cheltuieli salariale pentru expertul C. în august - octombrie 2010;

• 29.825,57 RON cheltuieli salariale pentru expertul D. în august - octombrie 2010;

• 18.603,06 RON cheltuieli salariale pentru expertul K. în august - octombrie 2010;

• 34.151,58 RON cheltuieli salariale pentru expertul M. în lunile august - octombrie 2010;

• 982,89 RON cheltuieli salariale pentru expertul E. în luna decembrie 2011;

• 18.099,98 RON cheltuieli pentru expertul J. în noiembrie - decembrie 2011.

Totodată, a respins în rest acțiunea ca nefondată, menținând actele administrative contestate în limita valorii creanței bugetare rezultate din nereguli de 438.641,40 RON și a admis în parte cererea reclamanților de plată a cheltuielilor de judecată și, după aplicarea dispozițiilor art. 451 alin. (2) și art. 453 alin. (2) din C. proc. civ. cu privire la onorariile expertului și avocatului, obligă pârâții în solidar să plătească cheltuieli de judecată în cuantum de 20.200 RON, astfel: reclamantului I.N.C.Ș.M.P.S. suma de 2.500 RON (parte din onorariul de expert suportat), iar reclamantei Fondatione A. suma de 17.700 RON (7.200 RON parte din onorariul de expert suportat și 10.500 RON parte din onorariul de avocat).

De asemenea, a luat act că reclamantul I.N.C.Ș.M.P.S. și-a rezervat dreptul de a solicita cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat, pe cale separată.

Reclamanții Institutul Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale și Fondazione A. au formulat recurs împotriva Sentinței nr. 3514 din 14 noiembrie 2016 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, invocând ca temei de drept prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Pârâtul Organismul Intermediar Regional POSDRU Regiunea Sud-Est a promovat recurs împotriva încheierii din 6 octombrie 2016 și Sentinței nr. 3514 din 14 noiembrie 2016 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 din C. proc. civ.

Pârâtul Ministerul Fondurilor Europene a promovat recurs împotriva încheierii din 19 martie 2015 și a Sentinței nr. 3514 din 14 noiembrie 2016 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Recurenții-reclamanți Institutul Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale și Fondazione A. au depus întâmpinare la recursurile formulate de partea adversă solicitând respingerea cererilor de recurs.

La rândul lor pârâții au depus întâmpinare la recursul formulat de reclamanți prin care au solicitat respingerea recursului declarat de reclamanții, ca nefondat.

II. Procedura în fața instanței de recurs

Prin rezoluția completului învestit cu soluționarea dosarului din data de 19 octombrie 2018, a fost fixat termen de judecată pe fond a recursurilor la data de 22 mai 2019, constatându-se că nu mai subzistă motivele care au determinat fixarea termenului de judecată pentru examinarea recursului, prin prisma exigențelor dispozițiilor art. 493 alin. (5) - (7) din C. proc. civ., Față de Hotărârea Colegiului de Conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 106 din 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de Hotărârea Plenului Judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, adoptată la data de 13 septembrie 2018, în sensul că procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispozițiile art. 493 din C. proc. civ. este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal.

În faza procesuală a recursului nu au fost administrate probe noi.

II. Analiza cererii recursurilor

Recursul comun al reclamanților critică sentința pentru neadmiterea în totalitate a acțiunii, invocând în cererea de recurs incidenta motivului de nelegalitate reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

S-a susținut în cerere că, în cauză sunt aplicabile prevederile Ghidului solicitantului versiunea 2008, act în vigoare la data depunerii cererii de finanțare, prevederile Ghidului solicitantului, versiunea octombrie 2012, intrate în vigoare la o data ulterioara încetării Contractului de finanțare (i.e. 31 mai 2012), când activitățile Proiectului erau finalizate și recepționate, nu sunt aplicabile (aspect, de asemenea, reținut corect de instanța de fond).

Caracterul nelegal în întregime al actelor contestate în prezenta cauza, rezulta din interpretarea și aplicarea principiilor legale incidente în speța, respectiv:

a) Principiul certitudinii juridice, consacrat în dreptul comunitar al Uniunii Europene și jurisprudența constanta a Curții de Justiție a Comunității Europene (CJCE);

b) Principiul proporționalității, consacrat prin art. 2 alin. (1), lit. n), raportat la art. 6 alin. (4) din O.U.G. nr. 66/2011;

a) a încălcat principiul certitudinii juridice, înlăturând argumentele noastre în susținerea acestuia și reținând ca reverificarea cheltuielilor rambursate inițial și recuperarea acestora poate fi efectuata chiar daca măsura respectiva contravine propriilor acte emise anterior de intimatele-parate (Pct. A din prezenta secțiune);

b) a interpretat și aplicat în mod greșit principiul proporționalității. reținând ca acest principiu ar fi fost respectat de emitentul actelor administrative contestate (Pct. B din prezenta secțiune);

c) a interpretat și aplicat în mod greșit prevederile Ghidului solicitantului versiunea 2008 și ale contractului de finanțare, doar în ceea ce privește considerarea ca neeligibila a cheltuielii în cuantum de 17.150,80 RON, reprezentând cheltuieli salariale pentru luna noiembrie 2010 efectuate cu expertul F. (Pct. C din prezenta secțiune).

Recursul pârâtului Ministerul Fondurilor Europene întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 vizează atât sentința cât și încheierea pronunțată în dosar la data la 20 martie 2015.

Referitor la recursul împotriva încheierii se critică respingerea ca neîntemeiată a excepției lipsei calității procesuale pasive, invocată chiar de această parte, arătând că în baza Acordului de Delegare de Funcții, aprobat prin Ordinul Ministrului Muncii, Familiei și Protecției Sociale nr. 600/2008 cu modificările și completările ulterioare, Organismelor Intermediare pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane le-au fost delegate de către Direcția Generală Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (AMPOSDRU), îndeplinirea unor funcții și responsabilitatea îndeplinirii acestora privind gestionarea POSDRU, prin stabilirea cadrului de implementare a acestuia, a drepturilor și obligațiilor și a responsabilităților ce revin fiecărei părți contractante.

La acel moment, în temeiul prevederilor art. 13 coroborate cu cele ale art. 18 din H.G. nr. 457/2008 privind cadrul instituțional de coordonare și de gestionare a instrumentelor structurale, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale (MMFPS) avea responsabilitatea gestionării și implementării asistenței financiare nerambursabile alocate POSDRU, îndeplinind prin AMPOSDRU funcția de autoritate de management pentru acest program.

În același sens prevedeau și dispozițiile art. 2 alin. (1) din H.G. nr. 11/2009, potrivit cărora, în vederea realizării rolului său, MMFPS îndeplinește funcția de autoritate de management pentru POSDRU pentru Fondul Social European. Mai mult, potrivit dispozițiilor art. 3 alin. (1) din același act normativ, în exercitarea funcțiilor sale MMFPS îndeplinește printre alte atribuții principale și pe aceea de a asigura managementul asistenței financiare acordate de Uniunea Europeană din POSDRU.

Potrivit prevederilor art. 17 pct. 2, 13, 20 și 32 din H.G. nr. 457/2008 privind cadrul instituțional de coordonare și de gestionare a instrumentelor structurale, AMPOSDRU avea ca și atribuții următoarele:

- contribuie la elaborarea și modificarea Cadrului strategic național de referință 2007 - 2013 și răspunde pentru utilizarea eficientă, efectivă și transparentă a fondurilor din care se finanțează programul operațional gestionat, precum și pentru îndeplinirea atribuțiilor delegate organismelor intermediare;

- elaborează criteriile de evaluare și selecție a proiectelor pentru programul operațional aflat în gestiune și supune aprobării comitetului de monitorizare aferent criteriile de selecție;

- asigură prevenirea neregulilor, identifică neregulile, constată creanțele bugetare și asigură recuperarea sumelor rezultate din nereguli, în limita competențelor;

- încheie contracte de finanțare cu beneficiarii proiectelor aprobate, prin care se asigură de respectarea condițiilor specifice referitoare la implementarea proiectului, în conformitate cu regulamentele comunitare aplicabile și cu legislația națională în vigoare.

Potrivit dispozițiilor art. 31 alin. (1), (3) și (4) din H.G. nr. 457/2008, organismele intermediare aveau atribuții delegate de la autoritatea de management pentru implementarea programului operațional aflat în gestiune pe bază de acord.

De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că H.G. nr. 457/2008 a fost abrogată prin H.G. nr. 398/2015 pentru stabilirea cadrului instituțional de coordonare și gestionare a fondurilor europene structurale și de investiții și pentru asigurarea continuității cadrului instituțional de coordonare și gestionare a instrumentelor structurale 2007 - 2013, act normativ în cuprinsul căruia, respectiv la art. 9, au fost preluate o parte din atribuțiile menționate mai sus.

În conformitate cu dispozițiile art. 2.1.4 din Acordul de delegare de funcții privind implementarea POSDRU, încheiat între AMPOSDRU și OIPOSDRU, prevăzut în Anexa nr. 9 la Ordinul ministrului muncii, familiei și egalității de șanse nr. 600/2008, cu modificările și completările ulterioare, sintagma "Autoritate de Management" reprezintă Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, care are responsabilitatea gestionării și implementării asistenței financiare nerambursabile alocate POSDRU.

Potrivit dispozițiilor art. 2.1.20 din aceeași anexă, sintagma "Organism intermediar" reprezintă organismul public sau privat, care își desfășoară activitatea sub responsabilitatea autorității de management în relația cu beneficiarii care implementează operațiuni.

Conform art. 3 pct. 3.1 din Anexa nr. 9 la Ordinul ministrului muncii, familiei și egalității de șanse nr. 600/2008, cu modificările și completările ulterioare, obiectul acestui Acord îl reprezintă delegarea unor funcții și a responsabilității îndeplinirii acestora, privind gestionarea POSDRU, de la AMPOSDRU I* OIPOSDRU, prin stabilirea cadrului de implementare a POSDRU, a drepturilor și obligațiilor și a responsabilităților ce revin fiecărei părți, precum și stabilirea relațiilor între părțile semnatare.

În baza prevederilor art. 18 pct. 18.24 din Anexa nr. 9 la Ordinul ministrului muncii, familiei și egalității de șanse nr. 600/2008, cu modificările și completările ulterioare, Organismul Intermediar asigură, în gestionarea proiectelor, îndeplinirea funcției de angajare și de lichidare a cheltuielilor. în conformitate cu prevederile Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1792/2002, cu modificările și completările ulterioare.

De asemenea, potrivit dispozițiilor exprese ale art. 19 pct. 18.8 din anexa invocată, organismul intermediar asigură, în gestionarea proiectelor strategice, îndeplinirea funcției de lichidare a cheltuielilor, în conformitate cu prevederii, normelor metodologice invocate.

Potrivit acestor norme metodologice, operațiunile specifice angajării, lichidării și ordonanțării cheltuielilor sunt în competența ordonatorilor de credite, care pot delega această calitate înlocuitorilor de drept, secretarilor generali sau altor persoane împuternicite în acest scop.

Conform Normelor metodologice aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1792/2002, cu modificările și completările ulterioare, actele de delegare a atribuțiilor, desemnează persoanele din cadrul instituțiilor publice împuternicite să semneze pentru și în numele ordonatorilor de credite.

În ceea ce privește fondul cauzei, s-a criticat prin recurs faptul că:

Instanța a interpretat și aplicat eronat dispozițiile legale incidente în cauza, în principal cele reținute în considerentele hotărârii recurate.

De asemenea, deși instanța retine faptul ca "autoritatea parata a respectat principiul proporționalității la momentul stabilirii creanței bugetare rezultate din nereguli". fapt ce ne determina sa concluzionam ca valoarea creanței a fost stabilita în mod corect și legal, ulterior analizează cuantumul sumelor declarate ca neeligibile, modificând în parte concluziile actului de control.

Pentru a evidenția mai ușor modalitatea eronata de interpretare și aplicare a legii, este necesar sa reluam și prezentarea stării de fapt și de drept, astfel cum a fost consemnata în actele contestate:

În cauză, prin procesul-verbal contestat, s-a reținut existența mai multor tipuri de nereguli de natură a justifica declararea ca neeligibile a cheltuielilor:

• depășirea numărului de experți studii și analize prevăzut în cererea de finanțare, anexa nr. 1 la contractul de finanțare (numărul de persoane implicate și tipul de experți - termen lung sau scurt). Conform cererii de finanțare, echipa studii și analize trebuia să fie formată din 10 membri, însumând atât membrii desemnați de solicitant cât și membrii desemnați de Partener, însă partenerul transnațional a solicitat rambursarea cheltuielilor pentru un număr de 27 de experți studii și analize;

• depășirea numărului maxim de experți implicați în cadrul proiectului;

• implicarea unor experți în implementarea proiectului fără a fi notificați (notificarea implica depunerea CV-urilor experților pe termen lung care participă la activitățile proiectului, indicând funcția/rolul în proiect, încă de la semnarea contractului de finanțare, conform prevederilor Ghidului solicitantului - condiții generale 2008, respectiv corrigendumului nr. 1 la Ghidul solicitantului condiții specifice C. proc. pen. 63 - corrigendum ce poate fi consultat la adresa: http://old.fonduri-ue.ro/posdru/images/ downdocs/corr1gs_55-58 ... 61-72.pdf, sau introducerea ulterioară, în conformitate cu prevederile art. 9 A alin. (12) lit. d) din contractul de finanțare, în ambele situații fiind necesară verificarea CV urilor și aprobarea de către OIRPOSDRU Regiunea Sud-Est);

• introducerea unor experți în implementarea proiectului și notificarea introducerii acestora după prestarea activităților și plata onorariilor/salariilor (încălcând obligația de a-i notifica cu 15 zile înainte ca modificarea să producă efecte);

• lipsa documentelor justificative aferente cheltuielilor cu resursele umane la momentul efectuării controlului la sediul beneficiarului (încălcarea prevederilor art. 9 A alin. (20) și (22) din Contractul de finanțare, modificat și completat prin Notificarea OIRPOSDRU Regiunea Sud-Est nr. x/20 decembrie 2010, sancționată conform prevederilor alin. (23) din același articol);

- rambursarea cheltuielilor aferente team-leader ului N. și după data de 1 noiembrie 2010, data înlocuirii acestuia (prin Notificarea nr. 4 au fost introduși: N. - ... și 4 experți pe termen lung, iar prin Notificarea nr. 10, depusă pe data de 2 noiembrie 2010 și aprobată de OIRPOSDRU Regiunea Sud-Est în data de 17 noiembrie 2010, a fost înlocuit team-leaderul N. cu dl. X., începând cu 1 noiembrie 2010).

Potrivit prevederilor art. 4 din contractul de finanțare înregistrat la AMPOSDRU sub nr. x/12 noiembrie 2009, "cheltuielile angajate pe perioada de implementare a proiectului sunt eligibile în condițiile stabilite de: H.G. nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin programele operaționale, cu modificările și completările ulterioare, de Ordinul comun al ministrului muncii, familiei și egalității de șanse și al ministrului economiei și finanțelor nr. 3/185/2008 pentru stabilirea regulilor de eligibilitate și a listei cheltuielilor eligibile în cadrul operațiunilor finanțate prin POSDRU, cu modificările și completările ulterioare, de Ghidul solicitantului, prezentul contract, de instrucțiunile AMPOSDRU, precum și de alte dispoziții legale aplicabile".

Mai departe, potrivit prevederilor art. 9A alin. (12) lit. d) din contractul de finanțare "beneficiarul are obligația de a notifica în scris AMPOSDRU sau OIPOSDRU delegate cu cel puțin 15 (cincisprezece) zile înainte de data la care dorește ca modificarea să producă efecte, în situația înlocuirii sau introducerii de membri noi în echipa de management ori a experților pe termen lung din cadrul echipei de implementare a proiectului".

S-a mai susținut că instanța nu a ținut cont de regulile gen