ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2285/2020
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2285/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Ședința publică din data de 5 noiembrie 2020
Analizând recursul, Înalta Curte constată următoarele:
Prin decizia nr. 1033 A din 21 noiembrie 2019 a Curții de Apel Suceava, secția I civilă a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 413 din 22 mai 2019 pronunțată de Tribunalul Botoșani, secția I civilă.
Împotriva acestei decizii, reclamantul A. a formulat recurs la 7 ianuarie 2020.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 30 ianuarie 2020 și repartizat completului de filtru CF x.
În aplicarea dispozițiilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, analizat în complet de filtru la 9 aprilie 2020, dispunându-se comunicarea acestuia.
În cuprinsul raportului s-a reținut că aspectele deduse judecății prin intermediul căii extraordinare de atac a recursului nu se circumscriu cazurilor expres reglementate de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., fiind critici referitoare la fondul litigiului și la situația de fapt, completul de filtru urmând a se pronunța cu prioritate asupra excepției nulității căii de atac.
Raportul a fost comunicat părților la 5 - 10 iunie 2020.
La 18 iunie 2020 recurentul-reclamant a depus la dosar punct de vedere la raport, în cuprinsul căruia a prezentat aspecte ce țin de fondul litigiului, arătând că "nu s-a administrat corect raportul de expertiză medico-legală".
Constatându-se încheiată procedura prealabilă, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., s-a fixat termen pentru soluționarea căii de atac la 5 noiembrie 2020, în complet de filtru, fără citarea părților.
Examinând recursul în raport de excepția de nulitate, a cărei analiză este prioritară, Înalta Curte reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor imperative prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază și dezvoltarea lor, iar în conformitate cu prevederile art. 487 C. proc. civ. recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs.
Totodată, conform art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol, sancțiunea nulității intervine și în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.
În cuprinsul cererii de recurs, recurentul-reclamant a arătat că a fost greșit reținut obiectul acțiunii sale, care se întemeiază pe art. 998 - 999 C. civ. și pe prevederile Legii contenciosului administrativ.
Partea a prezentat pe larg situația de fapt constatată de instanțele de fond, apreciind că este persoană vătămată într-un drept recunoscut de legea executării pedepselor privative de libertate, lege care prevede că deținuții au dreptul de a participa la înhumarea părintelui, drept ce i-a fost încălcat în luna aprilie 2009.
Examinând cererea de recurs, se constată că aspectele evidențiate în cuprinsul memoriului de recurs, astfel cum au fost formulate, nu conțin precizări care să reprezinte o minimă argumentare în drept a vreunei critici de nelegalitate care să permită încadrarea în vreunul dintre motivele de nelegalitate expres prevăzute de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.
Modalitatea în care instanța de apel a înțeles să valorifice sau să interpreteze materialul probator (raportul de expertiză medico-legală la care a făcut trimitere recurentul-reclamant) nu se poate constitui într-o critică de nelegalitate ce poate fi dedusă judecății în calea extraordinară de atac a recursului, fiind o critică de netemeinicie ce nu poate fi cenzurată de către instanța de control judiciar.
Condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței și încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ.
Înalta Curte reține că motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de soluția adoptată, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre nelegală, cu indicarea textului de lege încălcat.
În acest sens, dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură a evidenția nelegalitatea hotărârii.
Prin nemotivarea căii de atac în cauză intervine sancțiunea expres prevăzută de lege, respectiv nulitatea recursului, ce poate fi constatată în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ.
În consecință, reținând că în speță nu este posibilă o încadrare a criticilor de recurs, în condițiile dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 489 C. proc. civ., constatând că în cauză nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi ridicate din oficiu de către instanță, Înalta Curte urmează a aplica sancțiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea căii de atac.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 1033 din 21 noiembrie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 5 noiembrie 2020.