ÎCCJ, Decizia nr. 285/2019

Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Rechizitoriul nr. x/2018 din data de 22.11.2018, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului A., pentru săvârșirea infracțiunii de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice, prev. de art. 337 din C. pen., teza a doua, respectiv varianta sustragerii.

Prin același rechizitoriu, s-a mai dispus clasarea cauzei cu privire la comiterea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prev. de art. 196 alin. (2) și (3) din C. pen., deoarece fapta nu este prevăzută de legea penală [în temeiul art. 16 lit. b) din C. proc. pen.], respectiv clasarea cauzei referitor la suspectul A. pentru comiterea infracțiunilor de părăsirea locului accidentului, prev. de art. 338 alin. (1) din C. pen. [în temeiul art. 16 lit. b) din C. proc. pen.] și conducerea pe drumurile publice a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prev. de art. 336 alin. (1) din C. pen. [în temeiul art. 16 lit. c) din C. proc. pen.].

Astfel, s-a reținut, în fapt, că la data de 11.01.2018, în jurul orelor 14:40, inculpatul A. a condus autoturismul marca x cu numărul de înmatriculare x pe șoseaua Kiseleff din municipiul București, în direcția Arcului de Triumf, iar când a ajuns la intersecția cu strada x, pe fondul nepăstrării distanței între autovehicule, a intrat în coliziune cu un alt autovehicul care se afla oprit, în coloană, la semafor. Autovehiculul tamponat marca x cu număr de înmatriculare x condus de B., a fost proiectat în autoturismul marca x cu număr de înmatriculare x, condus de C., care se afla oprit în coloană la semafor. La rândul său, a fost proiectat în autoturismul marca x cu număr de înmatriculare x, condus de D., care se afla oprit în aceeași coloană la semafor. În urma tamponării, a rezultat vătămarea corporală a inculpatului A..

Au fost sesizate la orele 14:44 organele de cercetare penală ale Brigăzii Rutiere care s-au deplasat la locul accidentului, unde ajunsese și echipajul SMURD, care a hotărât la ora 14:50 transportarea inculpatului A. la Spitalul de Urgență "Elias" pentru acordarea de îngrijiri medicale. La orele 15:30 a sosit echipa complexă de cercetare la fața locului, moment la care inculpatul A. nu se mai afla în zonă, fiind transportat la spital, iar șoferii autovehiculelor implicate în evenimentul rutier au fost testați cu aparatul alcooltest, la orele 15:46, 15:48, respectiv 15:51, rezultatul testării indicând că aceștia nu consumaseră alcool. La orele 15:13 s-a stabilit la departamentul UPU al Spitalului Universitar de Urgență "Elias" diagnosticul la prezentare, respectiv "politraumatism piramidă nazală accident vechi de 24 ore cu plagă contuză piramidă nazală redeschisă în urma accidentului rutier. Halenă etanolică prezentă". De asemenea, potrivit fișei întocmită de Unitatea de primiri urgență din cadrul Spitalului Universitar de Urgență "Elias", inculpatul A. prezenta "sângerare de la nivelul unei plăgi de piramidă nazală". La orele 15:45 inculpatul a părăsit unitatea medicală fără a avea avizul medicului de gardă, iar la ora 16:02 este surprins de camerele de supraveghere montate în curtea Spitalului Universitar de Urgență "Elias". Aspectul este consemnat pe fișa medicală a inculpatului A. din data de 11.01.2018 . La orele 16:20 s-a constatat de către agentul de poliție din echipa de cercetare la fața locului, care s-a deplasat la spital, că inculpatul plecase. Pentru acest motiv, inculpatul a fost căutat la locuința unde are reședință declarată constatându-se că nu locuiește efectiv la adresă și au fost urmate demersuri de identificare a inculpatului, reușindu-se contactarea telefonică a acestuia la orele 17:55 cu solicitarea de a se prezenta la sediul Brigăzii Rutiere . La ora 18:05 inculpatul s-a prezentat la sediul poliției rutiere însoțit de către martora E.. A fost încheiat un proces-verbal în care s-a menționat că inculpatul A. a declarat că se afla singur în autoturism și că a tamponat un autoturism din spate, pentru că acesta frânase brusc. Inculpatul a fost testat cu aparatul alcooltest marca x (cu calibrare în termen) și conform testului nr. 142/11.01.2018, 18:20, alcoolemia inculpatului A. în aerul expirat a fost de 1,60 mg/l., acesta fiind asumat prin semnătură de către inculpat. Pentru acest considerent, inculpatul a fost condus la unitatea medicală unde i-au fost recoltate probe de sânge.

În procesul-verbal de recoltare a mostrelor biologice din data de 11.01.2018 la orele 19:05, respectiv 20:05, este consemnată confirmarea inculpatului A. în sensul consumului de alcool, respectiv bere cu alcool - 1000 ml. în intervalul orar 16:00 - 16:30 (11.01.2018) fără a consuma alimente . Acest înscris este semnat de către inculpat în prezența medicului și a polițistului rutier.

La examinarea clinică realizată de către medic la data de 11.01.2018 orele 19:05, s-a stabilit că inculpatul A. prezenta doar un tremur, fără fi constatate alte aspecte caracteristice stării de ebrietate. S-a menționat doar că inculpatul a negat că a suferit leziuni traumatice în urma accidentului rutier. Această examinare s-a realizat în contextul în care, la aceeași oră, i-a fost recoltată inculpatului o probă de sânge, iar din buletinul de analiză toxicologică nr. x emis de Institutul Național de Medicină Legală "Mina Minovici", a reieșit că la ora 19:05, A. avea în sânge o alcoolemie de 3,35 gr.‰ (în descreștere, la ora 20:05 fiind de 3,05 gr.‰).

Din raportul de expertiză medico-legală nr. x din 11.01.2018 privind estimarea retroactivă a alcoolemiei, emis de Institutul Național de Medicină Legală "Mina Minovici", rezultă că în condițiile în care A. a consumat alcool numai înainte de producerea evenimentului rutier, la ora 14:40 acesta ar fi avut o alcoolemie peste valoarea de 0,80gr.‰, alcoolemiile stabilite la analiza provenind dintr-un consum de băutură care nu putea avea loc într-un interval mic de timp. În acest context s-a stabilit că este puțin probabilă ingestia unei cantități mari de alcool - teoretic cel puțin 600 ml. votcă după plecarea de la spital până în jurul orei 16:25, întrucât s-ar fi produs manifestări digestive majore: greață, vărsături, colici abdominale etc., fiind așadar mai probabil și un consum în intervalul orar 17:36 - 17:46.

Conform "Reperelor metodologice cu privire la expertiza medico-legală efectuată pentru estimarea retroactivă a alcoolemiei", aprobate prin Hotărârea nr. 2 din 18.09.2015 a Consiliului Superior de Medicină Legală, în situația în care persoana a consumat băuturi alcoolice după momentul evenimentului rutier pentru care se solicită estimarea retroactivă a alcoolemiei, expertiza medico-legală nu se efectuează.

Ca urmare a derulării evenimentelor în modul prezentat, s-au efectuat cercetări pentru lămurirea unor aspecte susținute de inculpat. Acesta a afirmat că a suferit leziuni în zona piramidei nazale în seara precedentă accidentului rutier. Pe fondul acestor leziuni, ar fi avut pierderi de conștiență și nu și-a amintit că a fost implicat, ca și conducător auto, într-un accident rutier. Anterior prezentării la unitatea medicală unde i-au fost efectuate unele investigații, nu a consumat băuturi alcoolice, însă ulterior plecării din spital, în drum spre locuință, a consumat cca 600 ml vodcă, fiind supărat că nu își găsea telefonul mobil să o apeleze pe logodnica sa, martora E.

S-a dispus o expertiză medico-legală pentru stabilirea dinamicii producerii leziunilor traumatice constatate la inculpat, a vechimii acestora și a consecințelor acestora. În raportul de expertiză medico-legală A1/1573/2018 din data de 13.04.2018 s-a concluzionat că inculpatul A. a prezentat leziuni traumatice la nivel facial (plagă contuză dorsum-nasi, excoriații frontale, excoriații alare bilateral, fractură piramidă nazală) și la nivelul genunchiului o plagă locală care au fost diagnosticate în urma prezentărilor de la spital din 11.01.2018 (Spital Universitar de Urgență Elias) și 12.01.2018 (Spitalul Clinic de Urgență Bagdasar Arseni). Aceste leziuni traumatice s-au putut produce prin lovire de corp dur și au necesitat circa 12-14 zile de îngrijiri medicale. Leziunile puteau fi produse în circumstanțele unui accident rutier la data de 11.01.2018 cu mențiunea că nu se poate exclude producerea lor cu circa 12-24 de ore anterior accidentului rutier prin cădere și lovire de corp dur.

În urma examenelor medicale de specialitate nu s-au obiectivat leziuni traumatice apte să cauzeze o eventuală pierdere de conștiență cu scurt timp anterior accidentului rutier din data de 11.01.2018 orele 14:40.

S-a menționat în concluziile raportului că teoretic este posibilă o pierdere de conștiență cu amnezie la scurt timp după un traumatism cranio cerebral, fără însă a fi deținute în cazul inculpatului A. elemente obiective care să susțină această ipoteză.

S-a arătat că aceste concluzii contrazic susținerile inculpatului de la momentul recoltării probelor de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei, când acesta a precizat că nu a suferit vreun traumatism în cadrul evenimentului rutier. De altfel, traumatismul suferit de inculpat în seara precedentă accidentului rutier nu a fost cranio-cerebral ci facial și nici nu a avut urmări la scurt timp.

Inculpatul a avut mai multe susțineri contradictorii, pe mai multe planuri, respectiv acesta a declarat un consum diferit de alcool în ce privește tipul alcoolului, precum și perioada de consum. Inițial a declarat un consum de 1000 ml bere cu alcool în jurul orelor 16:00, pentru ca ulterior să revină și să declare că a băut 600 ml vodcă după plecarea de la spital, precizând că anterior accidentului rutier nu a consumat băuturi alcoolice. Realizând că primul consum declarat, de 1000 ml bere cu alcool, nu poate justifica alcoolemia constatată în sânge la momentul prelevării, cunoscând din literatura de specialitate că doar un consum de cca 600 ml vodcă ar susține alcoolemia de 3,35 gr.‰, inculpatul A. și-a schimbat declarația în sensul consumului de alcool, doar că în această situație, specialiștii au arătat că nu poate fi de acceptat intervalul orar al consumului declarat. Această "scăpare" în susținerea apărării a demonstrat odată în plus nesinceritatea inculpatului. S-a arătat că un consum în cantitatea precizată și în intervalul menționat, ar fi cauzat manifestări digestive care nu ar fi putut fi nesesizate. Martorii care au fost în preajma inculpatului, E., F. și G., au declarat că acesta nu a consumat băuturi alcoolice în prezența lor și nu a avut manifestări care să indice un astfel de consum, iar în intervalul orar în care se putea presupune un astfel de consum, martorii s-au aflat în preajma inculpatului și toți au declarat că acesta nu a consumat alcool în prezența lor.

Așadar, toate probele converg înspre un consum de băuturi alcoolice și anterior producerii accidentului, acesta fiind și motivul pentru care inculpatul a acceptat să se deplaseze la spital cu ambulanța, deși a declarat ulterior medicilor că nu a suferit leziuni urmare accidentului rutier, sustrăgându-se de la testarea cu aparatul alcooltest, știind în același timp că nu există obligația însoțirii la spital a echipajului medical de către polițiștii sosiți la fața locului și care nu se pot opune preluării victimelor spre a fi transportate la unitatea medicală în scopul acordării de îngrijiri medicale. Imediat ajuns la spital (la ora 15:13), inculpatul a spus că nu dorește să i se acorde îngrijiri medicale și că vrea să plece, fiind convins de medicul de gardă să accepte unele investigații, după care a părăsit unitatea medicală (la ora 15:45) anterior sosirii organelor de poliție ce fuseseră anunțate și de către medic întrucât inculpatul arătase că a suferit un accident rutier (aspect consemnat pe fișa medicală).

De asemenea, inculpatul a afirmat și s-a consemnat la camera de gardă în fișa medicală că provocase accidentul rutier la data de 11.01.2018 în jurul orelor 14, pe fondul pierderii de conștiență datorată leziunilor traumatice suferite în seara precedentă, în același timp susținând în apărare că ulterior accidentului a fost amnezic și nu a fost implicat în vreun accident rutier.

Se reține astfel că inculpatul a indicat totuși cauza accidentului rutier, susținând totodată, în declarația dată la data de 11.10.2018, în calitate de suspect, că nu știa că a fost implicat într-un accident rutier și, în acest context, a părăsit unitatea medicală și a consumat băuturi alcoolice.

În susținerea acuzației, s-a făcut trimitere la declarațiile martorilor:

H., medicul de gardă la Spitalul Universitar de Urgență "Elias" la data de 11.01.2018, care a declarat că, în jurul orelor 15:15, a fost adusă victima unui accident rutier despre care un asistent sau un lucrător SMURD i-a comunicat că refuză să rămână pentru a fi examinat. Medicul H. a ieșit pe hol observând pe pacientul care coborâse de pe targă și pe care l-a întrebat ce s-a întâmplat, acesta răspunzând că nu s-a întâmplat nimic și dorește să plece. Lucrătorii de la SMURD, care au adus victima la spital, au comunicat medicului că a suferit leziuni traumatice în cadrul unui accident rutier, victima fiind și conducător auto. Acesta avea aplicat pe nas un pansament îmbibat cu sânge scurs recent, iar lucrătorii de la SMURD au precizat că traumatismul este vechi, aspect confirmat și de către pacient. Acesta din urmă i-a relatat martorei că în timp ce conducea un autoturism, în timpul impactului din accident, probabil s-a lovit la nas și a avut o sângerare din traumatismul vechi. Deoarece pacientul nu dorea să se supună investigațiilor, dorind să plece din spital, medicul de gardă l-a convins să facă o radiografie la nas. Fiind condus de un brancardier, pacientul a afirmat că este procuror, aspect comunicat și de personalul de la SMURD, care le spusese că este procuror anticorupție. Conform protocolului martora a cerut asistentei I. să anunțe organele de poliție. După efectuarea radiografiei pacientul a refuzat administrarea vaccinului antitetanus, recoltarea de sânge pentru analize medicale, măsurarea tensiunii și efectuarea EKG. Medicul H. l-a întrebat dacă a consumat băuturi alcoolice, iar pacientul a confirmat acest consum, dând din cap nonverbal, fără a preciza tipul băuturii, cantitatea sau intervalul de consum. Martora a declarat, de asemenea, că pacientul prezenta halenă alcoolică și părea sub influența băuturilor alcoolice având o ușoară instabilitate la mers, gesturi ample, vorbire rară și încercare de a se sprijini pe cei din jur. Asistenta I. îi spusese chiar martorei că "dacă stă mai aproape de pacient se amețește din cauza halenei etanolice". După efectuarea radiografiei, pacientul nu a așteptat rezultatul, anunțând că pleacă și a fost pus să semneze pe fișa medicală despre refuzul investigațiilor, dar acesta a făcut o semnătură, refuzând alte mențiuni. Ulterior plecării, pacientul a fost căutat de către organele de poliție.

I., asistent medical în cadrul aceluiași spital a declarat că pacientul A. a fost adus pe targă de către lucrătorii SMURD, la data de 11.01.2018, orele 15:13 și acesta a arătat că nu dorește să primească îngrijiri medicale și că vrea să plece. În zona nazală avea aplicat un pansament pe sub care îi curgea sânge, iar cei care l-au adus au comunicat că este victima unui accident rutier. Pacientul A. le-a spus celor din spital că este procuror antidrog, își cunoaște drepturile și dorește să plece întrucât nu are nimic grav. Medicul de gardă H. l-a convins să accepte toaletarea și pansarea plăgii din zona nasului și efectuarea unei radiografii. Martora a anunțat organele de poliție despre faptul că a fost adusă o victimă a unui accident rutier și i-a comunicat pacientului A. că are obligația să nu plece din spital și să aștepte lucrătorii de poliție. Acesta i-a spus să completeze în fișa medicală acest aspect și el va semna, iar după ce a semnat a părăsit spitalul. Martora a precizat că A. prezenta ușoară halenă alcoolică, nu a stat prea mult în preajma acestuia când a aflat că este procuror, deoarece dorea să evite a fi chemată de organele de anchetă. La spital s-au prezentat lucrători de poliție rutieră, însă ulterior plecării inculpatului A..

J., brancardier în cadrul spitalului, a precizat că la data de 11.01.2018 a fost adus pacientul A. care fusese implicat ca șofer într-un accident de circulație. Pe pacient l-a condus la cabinetul radiologic și nu a discutat cu acesta însă martorul menționează că A. părea sub influența băuturilor alcoolice, deoarece când a fost adus de echipajul SMURD era foarte vocal, gesticula, era agitat, refuza orice investigație medicală spunând că nu este nevoie, prezenta halenă alcoolică și se clătina, neavând stabilitate pe picioare. L-a auzit pe acesta când i-a spus medicului de gardă H. că nu are nevoie de investigații, el știind mai bine pentru că este procuror.

F., ofițer de poliție judiciară, prestând activitate în cadrul D.N.A. - Structura Centrală, a declarat că în dimineața zilei de 11.01.2018, s-a deplasat împreună cu colegul său G. la locuința procurorului A., lucrând cu acesta la un caz. Procurorul își luase 2 zile de concediu la datele de 11 și 12 ianuarie 2018 și au stabilit împreună sarcini pentru zilele următoare cu privire la un dosar în lucru. Nu a sesizat cu acea ocazie ca A. să fie sub influența băuturilor alcoolice și acesta nu a consumat alcool în prezența sa. A. avea un pansament la nas, fiind urmarea unui incident din seara anterioară. În jurul orelor 14:40 se afla la sediul instituției împreună cu martorul G. vorbind la telefon cu A. aspecte profesionale, moment în care s-au auzit țipetele unei femei, martora E., de la care a aflat că tocmai se produsese un accident de circulație, procurorul A. sângerând pe lângă pansamentul de la nas. A plecat împreună cu G. și când au ajuns la locul accidentului au găsit-o doar pe martora E. care le-a spus că A. fusese transportat cu o ambulanță la spital. În jurul orelor 17 s-a finalizat operațiunea de transportare a autoturismului inculpatului A., pe o platformă, la un atelier service și martorul F. a plecat spre locuința inculpatului, unde a ajuns în jurul orelor 17:20. A constatat că inculpatul se afla în evidentă stare de ebrietate, era incoerent și era foarte greu să dialogheze cu acesta. L-a întrebat de ce a plecat din spital, fără însă a primi un răspuns. Martorul s-a interesat dacă organele de poliție au fost anunțate și dacă au fost prezentate toate documentele autoturismului implicat în accident, iar inculpatul a confirmat că a luat legătura cu poliția, însă a fost contactat telefonic de către un polițist care i-a cerut să se prezinte la Brigada Rutieră. Împreună cu martorii E. și G., l-au însoțit pe inculpat și acesta s-a prezentat la solicitare, fiind condus ulterior la spital, unde i-au fost recoltate probe de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei. Martorul a precizat că în prezența sa inculpatul nu a consumat băuturi alcoolice.

G., polițist în cadrul D.N.A. - Structura Centrală, a susținut aceleași aspecte ca și colegul său F., precizând în plus că, după accident, s-a deplasat împreună cu martora E. la Spitalul Elias, unde a ajuns în jurul orelor 16:18, nemaigăsind acolo pe inculpatul A.. L-au căutat în zonă și negăsindu-l, s-au deplasat la locuința acestuia, iar în jurul orelor 16:35 l-au găsit în complexul imobiliar, fiind dezorientat, incoerent și părea sub influența băuturilor alcoolice. Inculpatul A. părea că nu își mai amintea că fusese implicat într-un accident rutier. Și acest martor a precizat că în prezența sa inculpatul nu a consumat băuturi alcoolice.

E., a dorit să dea declarație, menționând că este logodnica inculpatului A.. Aceasta a menționat că, în seara de 10.11.2018, logodnicul său a căzut și a suferit un traumatism la nas, dar nu a dorit să se prezinte pentru un consult medical. A doua zi dimineața i-a spus că se simte bine și a condus-o cu autoturismul la locul de muncă. În timpul amiezii, inculpatul a anunțat-o că dorește totuși să meargă la un medic deoarece nu se simțea bine și i-a cerut să-l însoțească. Acesta a venit cu autoturismul și a luat-o de la serviciu și pe drum au avut accidentul, în contextul în care inculpatul vorbea la telefon în sistem Bluetooth cu un polițist, a făcut o pauză în conversație și nu a avut nici o reacție, respectiv nu a frânat când a văzut autoturisme oprite la semafor în fața sa. Astfel autoturismul condus de către inculpat a tamponat din spate un alt autoturism, care a fost proiectat și s-a produs o tamponare în lanț a patru autovehicule. Din impact s-au deschis airbag-urile și a observat că inculpatul sângera în zona nasului pansat. Apelul cu polițistul fiind în derulare, martora i-a comunicat acestuia că au avut un accident și l-a rugat să vină în zonă. Unul dintre șoferii autovehiculelor avariate au anunțat la numărul de urgență 112 și au venit la fața locului un echipaj SMURD și unul de poliție. Echipajul ambulanței l-au ajutat pe inculpat să coboare din autovehicul și l-au transportat la spital. La locul accidentului au sosit și doi polițiști cu care lucrează inculpatul A. și cu unul dintre aceștia a plecat la spital să-l caute pe inculpat, însă nu l-au mai găsit acolo, ci doar în complexul imobiliar unde locuiesc, aici constatând că acesta este sub influența băuturilor alcoolice, mirosind a alcool și fiind incoerent. Anterior accidentului, martora arată că nu sesizase dacă inculpatul se afla sub influența băuturilor alcoolice, părând doar distrat și cu gândurile în altă parte. Martora a mai precizat că inculpatul A. consuma frecvent băuturi alcoolice, în fiecare zi, după ce venea de la serviciu, de regulă bere sau vodcă.

D., C., B., conducătorii autoturismelor avariate în accidentul rutier provocat de către inculpatul A. la data de 11.01.2018 au descris în declarațiile lor aceleași aspecte în ce privește dinamica producerii accidentului, menționând că inculpatul a fost coborât din autoturismul său cu ajutorul echipajului ambulanței întrucât nu se putea ține pe picioare. Nu au discutat cu acesta și nu pot spune cauza pentru care se afla în respectiva stare. În acel autoturism se mai afla o femeie, pe scaunul dreapta față, iar conducătorul auto sângera în zona nasului.

K., polițist autorizat în domeniul circulației rutiere, făcând parte din echipajul care a efectuat cercetarea la locul accidentului cauzat de inculpatul A. la data de 11.01.2018 a declarat că echipajul SMURD ajunsese la locul accidentului înaintea organelor de poliție și acordau îngrijiri medicale inculpatului. În acest context și-a derulat atribuțiile profesionale pentru degajarea traficului rutier și nu a avut timp să îl chestioneze pe inculpat întrucât acesta a fost preluat foarte repede de către echipajul SMURD care l-a transportat la Spitalul Elias. Observase că inculpatul fusese lovit de airbag și îi curgea sânge de la nas.

L., din echipajul SMURD, a menționat că nu a sesizat ca inculpatul A. să fie sub influența băuturilor alcoolice, nu a constatat prezența halenei alcoolice deoarece acesta ținea în permanență mâna la nas. Aflase în ambulanță că inculpatul este procuror, iar când a ajuns la spital acesta a dorit să plece, fiind însă preluat de medicul de gardă H..

M., din echipajul SMURD, a arătat inițial că inculpatul A. nu a dorit să meargă la spital, însă fiind influențat de martora E., a acceptat să fie transportat. Acesta le-a precizat că nu a pățit nimic și că leziunea de la nas este veche. Martorului nu i s-a părut că inculpatul să fi fost sub influența băuturilor alcoolice.

N., din echipajul SMURD, a declarat în același mod ca și colegii săi, respectiv că nu a sesizat la inculpat halenă alcoolică, menționând în același timp că nu a stat prea mult timp în apropierea acestuia.

Din analizarea înregistrărilor camerelor de supraveghere montate în spații publice, a rezultat că la data de 11.01.2018 inculpatul A. a fost surprins în următoarele împrejurări:

La orele 07:58, martorul G. a intrat cu autoturismul în incinta complexului imobiliar unde locuia inculpatul și a părăsit zona la orele 08:06. La orele 08:30 inculpatul a plecat însoțit de martora E. cu autoturismul și la orele 09:15 a revenit singur în complex, la volanul autoturismului său. Între orele 09:34 - 10:22, în complexul imobiliar au ajuns martorii G. și F. și s-au deplasat spre locuința inculpatului, iar după scurt timp au părăsit complexul. La orele 10:37 inculpatul a plecat din complex la volanul autoturismului său. La ora 11:25, inculpatul a cumpărat băuturi alcoolice de la magazinul O. situat pe Calea x C sector 6 București, iar la orele 11:35 a revenit în complex având plase cu cumpărături în mâini, plecând din nou la ora 12:15. La ora 16:34 inculpatul a revenit, deplasându-se ca pieton, în complex, iar la 16:44 martorul G. este observat intrând cu autoturismul în complex deplasându-se spre locuința inculpatului. La ora 17:30 a sosit în complex și martorul F. cu autoturismul său, iar la ora 17:54, inculpatul, însoțit de cei trei martori E., G. și F. au părăsit complexul imobiliar cu autoturismul marca x nr. x.

Inculpatul a susținut că a consumat băuturi alcoolice doar ulterior accidentului rutier, însă nu a dovedit acest fapt. Susținerea inculpatului a avut scopul să nu poată fi realizat un calcul retroactiv al alcoolemiei și a se crea dubiu care să-l favorizeze, însă, în afara afirmației, nicio probă administrată nu fundamentează această susținere.

S-a dovedit fără echivoc faptul că inculpatul se afla sub influența băuturilor alcoolice la momentul producerii accidentului și ulterior când a fost transportat la spital, cât și atunci când i-au fost recoltate probele de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei. Inculpatul a fost surprins pe camerele de supraveghere cumpărând băuturi alcoolice anterior accidentului și a prezentat halenă alcoolică imediat după accident.

Totodată, după accident, a fost nevoie ca inculpatul să fie ajutat să coboare din autovehicul, fiind apoi transportat pe targă și respectiv pe scaun, prezentând simptome clinice ale consumului de alcool. De asemenea, nu s-a stabilit că acesta ar fi avut asupra sa recipiente cu băuturi alcoolice, pe care să le fi consumat eventual în drum spre locuința sa. Când a ajuns în apropierea locuinței a fost preluat de către martorii E. și G.. După acest moment a fost însoțit de acești martori, iar ulterior și de către martorul F.. Toți acești martori au declarat că în prezența lor inculpatul A. nu a consumat băuturi alcoolice și că a fost însoțit până la momentul la care i-au fost recoltate probele de sânge.

Așadar, s-a reținut în mod obiectiv că inculpatul nu a dovedit susținerea sa referitoare la consumul de alcool după producerea accidentului rutier.

Această susținere a consumului de alcool ulterior producerii accidentului rutier, în modalitatea declarată, nu este nici plauzibilă, fiind infirmată de concluziile specialiștilor din comisia de la INML "Mina Minovici". Dacă se analizează și faptul că de la producerea accidentului (ora 14:40) și până la testarea cu alcooltestul (ora 18:20) trecuseră 3 ore și 40 minute, iar la ora 20:05 alcoolemia în sânge era în descreștere, se poate aprecia, raportat la alcoolemia constată în sânge la ora 19:05, de 3,35‰, coroborat cu concluziile specialiștilor, că la momentul accidentului inculpatul avea o valoare mare a alcoolemiei în sânge. O astfel de valoare ar putea explica starea inculpatului imediat ulterior producerii accidentului, eventuale momente amnezice afirmate și de către unii martori. O persoană care are exercițiul consumului de alcool, așa cum este descris inculpatul A. de către martora E., logodnica acestuia, poate desfășura activități având o valoare ridicată a alcoolemiei în sânge, implicând un risc major, așa cum s-a și dovedit, respectiv că inculpatul a tamponat alte trei autovehicule aflate în traficul rutier. Faptul că nu poate fi certificată valoarea alcoolemiei de la momentul producerii accidentului rutier, nu exclude neechivoc varianta ingurgitării de băuturi alcoolice ulterior părăsirii unității medicale de către inculpat.

Probatoriul administrat circumstanțiază însă temeinic, în opinia autorului rechizitoriului, comiterea infracțiunii prev. de art. 337 din C. pen.

În ce privește însă afirmația inculpatului că ar fi avut momente de amnezie pe fondul traumei suferite la nivelul nasului în seara de 10.01.2018 și că, în acest context, nu a mai avut cunoștință de producerea accidentului, motiv pentru care nu a respectat dispozițiile legale și a părăsit spitalul și a consumat băuturi alcoolice, trebuie reținut că aspectul este infirmat obiectiv chiar de leziunile traumatice constatate medico-legal. Se susține că acestea ar constitui cauza amneziei, însă concluziile din raportul de expertiză medico-legală au exclus această apărare. În același sens, se reține aspectul că, deși afirmativ amnezic, inculpatul a știut traseul spre locuință, unde a ajuns în siguranță (susținând că nu știe cum s-a deplasat), știa că are o logodnică, dar nu avea telefonul mobil să o apeleze, a detaliat la spital modul de producere a evenimentului rutier, și-a declinat identitatea și calitatea de procuror.

Inculpatul a menționat că în urma accidentului rutier nu a suferit nici o leziune traumatică, leziunile constatate fiind produse având o altă dinamică în seara precedentă. S-a încercat în acest fel acreditarea ideii că accidentul nu a fost unul cu victime și astfel nu sunt aplicabile dispoz. art. 187 din H.G. nr. 1391/2006 din 4 octombrie 2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, care impun obligația supunerii conducătorului auto la prelevarea probelor de sânge, precum și a interdicției de consum de alcool ulterior accidentului, conform art. 78 din O.U.G. nr. 195/2002 rep.

Inculpatul și-a făcut așadar o apărare pe mai multe planuri, exploatând comiterea într-o variantă atipică, profesionistă chiar, a infracțiunii prev. de art. 337 din C. pen.. Astfel fiind, dovedirea săvârșirii de către inculpatul A. a infracțiunii de sustragere de la prelevarea probelor biologice, impune cu atât mai mult coroborarea cu prevederile din O.U.G. nr. 195/2002 și cu alte acte normative referitoare la circulația rutieră.

În ce privește leziunile traumatice, specialiștii au apreciat că acestea puteau fi produse în circumstanțele unui accident rutier la data de 11.01.2018 cu mențiunea că nu se poate exclude producerea lor cu circa 12-24 de ore anterior accidentului rutier. Pentru ca un accident de circulație să fie considerat cu victimă, norma legală (art. 75 din O.U.G. nr. 195/2002) nu distinge o anumită gravitate a leziunilor survenite în cadrul unui accident rutier și nici că acestea trebuie să fie constatate asupra unui subiect activ sau pasiv, ci doar la o persoană implicată în accident.

S-a reținut că probatoriul a demonstrat că leziunile principale au fost posibil produse anterior accidentului rutier, însă, acestea au fost acutizate ca urmare a șocului tamponării în cadrul accidentului de circulație provocat de către inculpatul A., fiind cauzată o sângerare hemoragică, care a determinat echipajul SMURD să ia hotărârea transportării inculpatului la spital pentru acordarea de îngrijiri medicale.

Chiar în cazul în care aceste leziuni traumatice ar fi constituit un scenariu care să fi mascat un accident rutier cu victimă, faptul că inculpatul A. l-a urmat ori l-a acceptat în scopul de a se îndepărta de locul accidentului și astfel de organele de poliție sosite la fața locului, atrage răspunderea penală a acestuia pentru sustragerea de la testarea cu alcooltestul, obligație care rezultă din art. 186 din H.G. nr. 1391/2006 din 4 octombrie 2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, în cazul accidentelor rutiere care au implicat doar pagube materiale.

Așadar, apărarea inculpatului nu este aptă să contrazică probatoriul ori să conducă la interpretarea acestuia în sensul existenței unui dubiu cu privire la vinovăția sa penală.

În raport de cele statuate mai sus, s-a concluzionat că stabilirea elementelor constitutive ale infracțiunii prev. de art. 337 din C. pen. trebuie corelată cu prevederile din O.U.G. nr. 195/2002 și cu alte acte normative referitoare la definirea unor noțiuni, la obligațiile conducătorilor auto și ale organelor de cercetare penală, respectiv îndeplinirea unor proceduri sau respectarea metodologiei legale de recoltare a mostrelor biologice. Astfel, s-au reținut dispozițiile art. 78 din O.U.G. nr. 195/2002 rep., conform cărora "Conducătorului de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai, instructorului auto atestat care se află în procesul de instruire practică a unei persoane pentru obținerea permisului de conducere, precum și examinatorului autorității competente în timpul desfășurării probelor practice ale examenului pentru obținerea permisului de conducere sau pentru oricare dintre categoriile acestuia, implicați într-un accident de circulație, le este interzis consumul de alcool sau de substanțe psihoactive după producerea evenimentului și până la testarea concentrației alcoolului în aerul expirat sau recoltarea probelor biologice.

Totodată, la art. 186 din H.G. nr. 1391/2006 din 4 octombrie 2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, se prevede că "În cazul accidentelor de circulație din care au rezultat numai pagube materiale, conducătorii vehiculelor sunt obligați să se supună testării aerului expirat în vederea stabilirii alcoolemiei, iar dacă rezultatul testării arată o concentrație mai mare de 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat conducătorii de vehicule sunt obligați să se supună recoltării probelor biologice. Doar în acest caz există obligația organului de poliție să însoțească conducătorul auto la spital" (obligație prev. la art. 193 din Regulament), iar la art. 187 se precizează expres "Conducătorii de vehicule implicați în accidente de circulație din care a rezultat vătămarea integrității corporale ori a sănătății uneia sau mai multor persoane sunt obligați să se supună recoltării probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei".

Nu există obligație de însoțire a victimei la spital, nici în cazul în care victima este și conducător auto vinovat de producerea accidentului, deoarece acesta are obligația revenirii la locul accidentului în cazul în care nu este internat. Totodată, organele de poliție nu au calitatea de a cenzura și nici atributul de a da accept hotărârii echipajului medical de a transporta victima la spital.

La spital, medicul nu poate recolta probe de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei în lipsa organelor de poliție (conf. art. 88 din O.U.G. nr. 195/2002 rep.).

În concretul speței, conducătorul auto A. a provocat un accident rutier soldat cu pagube materiale - avarierea a patru autovehicule și vătămarea unei persoane (chiar dacă vătămată este persoana sa), iar din considerentele speței, a manoperelor ingenioase de sustragere urmate de inculpatul A., prezentarea acestuia la unitatea sanitară pentru prelevarea de probe de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei a fost posibilă după o perioadă considerabilă de timp, respectiv 4 ore și 25 minute de la momentul depistării în trafic. Inculpatul a exploatat situația creată de faptul că organele de poliție rutieră trebuiau să asigure desfășurarea optimă a actelor de cercetare penală ce se efectuează la fața locului și care nu suferă amânare, pentru deblocarea traficului în zonă și la oră de trafic intens.

S-a arătat că situația de fapt expusă mai sus a fost dovedită cu următoarele mijloace de probă, coroborate cu celelalte înscrisuri din dosar: fișă de sesizare; proces-verbal de cercetare la fața locului, schița locului accidentului și planșe foto; proces-verbal de constatare că inculpatul a fost la camera de gardă între orele 15:13 - 15:45; proces-verbal de căutare a inculpatului la reședință; proces-verbal de prezentare a inculpatului la sediul Brigăzii rutiere la ora 18:05; rezultat aparat etilotest; cerere de analiză a mostrelor de sânge recoltate de la inculpat, proces-verbal de recoltare probe biologice și examen clinic; buletin analiză toxicologică; sesizare și comunicare despre faptul că inculpatul are calitatea de procuror și se afla la volan prezentând halenă alcoolică; proces-verbal de căutare a inculpatului la spital; fișa medicală UPU; raport de examinare medico-legală privind estimarea retroactivă a alcoolemiei; raport de expertiză medico-legală; declarații suspect/inculpat; declarații martori; procese-verbale de analiză imagini surprinse de camere video montate în locuri publice cu planșe foto; fișa de eveniment.

În drept, s-a arătat că fapta inculpatului A. care la data de 11.01.2018, după producerea accidentului rutier cauzat de încălcarea de către acesta a normelor de circulație rutieră pe fondul faptului că se afla sub influența băuturilor alcoolice, s-a sustras prelevării probelor biologice, prin aceea că, după transportarea sa la spital cu ambulanța SMURD, nefiind internat, a părăsit unitatea medicală fără aviz și nu a revenit la locul accidentului, susținând că a consumat alcool după momentul accidentului, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice, prev. de art. 337 din C. pen. teza a doua, respectiv varianta sustragerii.

Valoarea socială protejată se deduce din rațiunea incriminării faptelor din conținutul art. 337 din C. pen. și anume înfăptuirea justiției în cazul infracțiunilor din domeniul siguranței rutiere, în mod particular al art. 336 din C. pen. ce incriminează conducerea unui vehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge.

Procedura de calculare a alcoolemiei reprezintă un demers științific și indivizibil, orice "refuz" sau "sustragere" de la prelevarea tuturor probelor biologice reprezintă o atingere adusă prevederilor de la art. 337 din C. pen. și se materializează prin imposibilitatea organelor medico-legale de a stabili retroactiv valoarea alcoolemiei conducătorului auto.

Elementul material al laturii obiective se realizează prin două acțiuni diferite: prima acțiune constă în refuzul conducătorului auto de a se supune prelevării de mostre biologice la solicitarea justificată a agentului constatator. Prin termenul de "refuz", în sensul urmărit de legiuitor, se înțelege atitudinea conducătorului auto de a nu accepta ori de a respinge solicitarea unui cadru al poliției rutiere de a i se preleva mostre biologice. În acest sens, pentru realizarea elementului material al laturii obiective, refuzul trebuie manifestat expres și presupune să fie precedat de o solicitare expresă.

Cea de-a doua acțiune prin care se realizează elementul material al laturii obiective constă în sustragerea conducătorului auto de la prelevarea mostrelor biologice. Prin termenul de "sustragere" se înțelege acțiunea subiectului activ al infracțiunii de a evita, de a se eschiva în diferite modalități de la prelevarea mostrelor biologice. O astfel de activitate presupune inexistența unei respingeri exprese la solicitarea organelor de poliție ori chiar imposibilitatea exprimării de către organele de poliție a unei astfel de solicitări.

Cu privire la infracțiunea de "vătămare corporală din culpă", prev. de art. 196 alin. (2) și (3) din C. pen., s-a dispus clasarea cauzei în temeiul art. 16 lit. b) din C. proc. pen., în contextul în care victima accidentului rutier din data de 11.01.2018 a fost chiar inculpatul A., vinovat de producerea accidentului încălcând dispozițiile art. 51 din O.U.G. nr. 195/2002 rep. (nu a păstrat distanța regulamentară între autovehicule). Totodată, acesta a suferit leziuni care nu au necesitat peste 90 zile de îngrijiri medicale, leziunile constatate fiind posibile și pe fondul unor traumatisme anterioare accidentului cu cca 12 - 24 ore.

De asemenea, s-a dispus, în temeiul art. 16 lit. b) din C. proc. pen., clasarea relativ la suspectul A. pentru comiterea infracțiunii de "părăsirea locului accidentului", prev. de art. 338 alin. (1) din C. pen., deoarece acesta a plecat de la locul accidentului a cărui victimă a fost chiar el, fiind preluat de echipajul SMURD care a constatat că A. prezenta leziuni traumatice care necesită investigații (art. 75 din O.U.G. nr. 195/2002 rep. definește noțiunea de accident rutier: "Accidentul de circulație este evenimentul care întrunește cumulativ următoarele condiții:

a) s-a produs pe un drum deschis circulației publice ori și-a avut originea într-un asemenea loc;

b) a avut ca urmare decesul, rănirea uneia sau a mai multor persoane ori avarierea a cel puțin unui vehicul sau alte pagube materiale;

c) în eveniment a fost implicat cel puțin un vehicul în mișcare").

Aceeași soluție s-a dispus, în temeiul art. 16 lit. c) din C. proc. pen., relativ la infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prev. de art. 336 alin. (1) din C. pen. întrucât textul incriminator prevede o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge. Între finalizarea activității de conducere a autovehiculului pe drum public și prelevarea sângelui de la conducătorul auto a trecut un interval mare de timp, în care alcoolemia putea crește sau descrește, în funcție de momentul consumării alcoolului. Acest aspect, invocat fiind, a făcut posibilă pronunțarea în practica organelor judiciare a unor decizii favorabile conducătorilor auto care au contestat alcoolemia constatată. Au fost astfel înlăturate din probatoriu expertize de acest fel, cu motivarea că inculpatul a fost oscilant în declarațiile sale, de fiecare dată declarând un alt consum de băuturi alcoolice, ceea ce denotă că un calcul retroactiv al alcoolemiei reprezintă un rezultat ce are un caracter strict teoretic și nu poate fi considerat ca având valoare certă din punct de vedere medico-legal. Cu toate că dispozițiile art. 78 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002 rep. sunt în sensul că se consideră că rezultatele testului sau ale analizei probelor biologice recoltate reflectă starea conducătorului auto în momentul producerii accidentului, în cazul conducătorilor auto care au consumat alcool după accident, nu poate fi reținut rezultatul alcoolemiei în sângele inculpatului A. și astfel comiterea infracțiunii pe fondul faptului că răspunderea penală trebuie atrasă pe certitudini și nu doar pe considerente.

Cauza a fost înregistrată pe rolul secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 23 noiembrie 2018, sub nr. x/2018.

În cauză nu s-au formulat cereri și excepții în termenul stabilit conform art. 344 alin. (2) și (3) din C. proc. pen.

Prin Încheierea nr. 12 din data de 9 ianuarie 2019, judecătorul de cameră preliminară, în baza art. 346 alin. (1) din C. proc. pen., a constatat legalitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție prin rechizitoriul nr. x/2018 emis la data de 22 noiembrie 2018 de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății în cauza privind pe inculpatul A. trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice, prevăzută de art. 337 teza a II-a din C. pen.

Încheierea a rămas definitivă, prin necontestare, la data de 09.02.2019. A fost fixat termen aleatoriu pentru judecarea cauzei pe fond la data de 01.03.2019.

În cursul cercetării judecătorești au fost audiați martorii solicitați de reprezentantul Ministerului Public, H., I. și J., la termenul din 27 martie 2019, L., M. și N., la termenul din 12 aprilie 2019, precum și martorii citați din oficiu de instanță, G., K. și F., la termenul din 29 mai 2019.

Inculpatul A. a arătat, la termenul de judecată din data de 1 martie 2019, fiind asistat de apărător ales, că nu dorește să beneficieze de procedura simplificată, apreciind că este nevinovat, nu dorește să dea declarații în cauză, menținându-și tot ceea ce a declarat în cursul urmăririi penale, nu contestă probele administrate în cauză și nu solicită administrarea de probe în fața instanței de judecată.

Prin Sentința penală nr. 258 din data de 21 iunie 2019, în baza art. 396 alin. (5) rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., a fost achitat inculpatul A., pentru săvârșirea infracțiunii de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice, prev. de art. 337 teza a II-a din C. pen.

Totodată, conform art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:

La data de 11 ianuarie 2018, în jurul orei 1440, inculpatul A. a condus autoturismul marca x cu numărul de înmatriculare x pe șoseaua Kiseleff din municipiul București, în direcția Arcului de Triumf, iar când a ajuns la intersecția cu strada x a intrat în coliziune cu un alt autovehicul care se afla oprit, în coloană, la semafor. Autovehiculul tamponat marca x, cu număr de înmatriculare x, condus de numitul B. a fost proiectat în autoturismul marca x cu număr de înmatriculare x, condus de numitul C., care, la rândul său, a fost proiectat în autoturismul marca x cu număr de înmatriculare x, condus de numitul D., care se afla oprit în aceeași coloană la semafor. În urma tamponării, a rezultat vătămarea corporală a inculpatului A..

La scurt timp, respectiv la ora 1444, au fost sesizate organele de cercetare penală ale Brigăzii Rutiere care s-au deplasat la locul accidentului, unde ajunsese și un echipaj SMURD, care a hotărât la ora 1450 transportarea inculpatului A. la Spitalul de Urgență "Elias" pentru acordarea de îngrijiri medicale.

La ora 1530 a sosit echipa complexă de cercetare la fața locului, moment la care inculpatul A. nu se mai afla în zonă, fiind transportat la spital, iar șoferii autovehiculelor implicate în evenimentul rutier au fost testați cu aparatul alcooltest, la orele 1546, 1548, respectiv 1551, rezultatul testării indicând că aceștia nu consumaseră băuturi alcoolice.

Inculpatul A. a fost condus de echipajul SMURD la departamentul U.P.U. al Spitalului Universitar de Urgență "Elias", la ora 1513, conform mențiunilor din fișa medicală, fiind stabilit diagnosticul la prezentare, respectiv "politraumatism piramidă nazală accident vechi de 24 ore cu plagă contuză piramidă nazală redeschisă în urma accidentului rutier. Halenă etanolică prezentă". De asemenea, potrivit fișei întocmită de Unitatea de primiri urgență, inculpatul A. prezenta "sângerare de la nivelul unei plăgi de piramidă nazală".

Ulterior, după efectuarea unor investigații medicale, la ora 1545 inculpatul A. a părăsit unitatea medicală fără a avea avizul medicului de gardă, aspect ce este consemnat în fișa medicală a inculpatului, iar la ora 1602 acesta este surprins de camerele de supraveghere montate în curtea Spitalului Universitar de Urgență "Elias".

La orele 1620, s-a constatat de către agentul de poliție din echipa de cercetare la fața locului, care s-a deplasat la spital, că inculpatul A. plecase din unitatea spitalicească. Pentru acest motiv, inculpatul a fost căutat la locuința unde avea reședința declarată constatându-se că nu locuiește efectiv la adresă. Au fost efectuate demersuri de identificare a inculpatului, reușindu-se contactarea telefonică a acestuia la ora 1755 cu solicitarea de a se prezenta la sediul Brigăzii Rutiere.

Inculpatul A. s-a prezentat la sediul poliției rutiere însoțit de către martora E. la ora 1805. Inculpatul a fost testat cu aparatul alcooltest, iar alcoolemia acestuia, în aerul expirat, a fost de 1,60 mg/l.

În continuare, inculpatul a fost condus la unitatea medicală unde a fost examinat și i-au fost recoltate probe de sânge. Din buletinul de analiză toxicologică nr. x emis de Institutul Național de Medicină Legală "Mina Minovici", a reieșit că la ora 1905, A. avea în sânge o alcoolemie de 3,35 gr. ‰ (în descreștere, la ora 2005 fiind de 3,05 gr. ‰).

Situația de fapt reținută de instanța de fond a fost identică cu cea stabilită de organele de urmărire penală prin rechizitoriu și nu a fost contestată de inculpatul A..

Prin rechizitoriu, s-a arătat că fapta inculpatului A., care la data de 11.01.2018, după producerea accidentului rutier cauzat de încălcarea de către acesta a normelor de circulație rutieră pe fondul faptului că se afla sub influența băuturilor alcoolice, s-a sustras prelevării probelor biologice, prin aceea că, după transportarea sa la spital cu ambulanța SMURD, nefiind internat, a părăsit unitatea medicală fără aviz și nu a revenit la locul accidentului, susținând că a consumat alcool după momentul accidentului, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice, prev. de art. 337 din C. pen. teza a doua, respectiv varianta sustragerii.

Potrivit art. 337 din C. pen., constituie infracțiunea de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice, refuzul sau sustragerea conducătorului unui vehicul (...) de a se supune prelevării de mostre biologice necesare în vederea stabilirii alcoolemiei (...).

Prima instanță a reținut că anterior infracțiunea prevăzută de art. 337 din C. pen. era reglementată în art. 87 alin. (5) din O.U.G. nr. 195/2002 și consta în refuzul, împotrivirea ori sustragerea conducătorului unui autovehicul (...) de a se supune prelevării de mostre biologice ori testării aerului expirat, în vederea stabilirii alcoolemiei (...).

Din compararea celor două texte de lege, a rezultat că art. 337 din C. pen. se referă numai la "prelevarea de mostre biologice", legiuitorul renunțând la formularea din vechea reglementare, care făcea distincție între "prelevarea de mostre biologice" și "testarea aerului expirat".

Pe cale de consecință