ÎCCJ, Secția penală

Deliberând, asupra apelurilor de față, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 12/F din data de 18.03.2019, pronunțată în Dosarul nr. x/2018, Curtea de Apel Brașov, secția penală, în baza art. 396 alin. (3) C. proc. pen. raportat la art. 80 C. pen., a renunțat la aplicarea pedepsei față de inculpatul A., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de complicitate la folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 301 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (8 acte materiale) și art. 396 alin. (10) C. proc. pen.

În baza art. 81 C. pen., a aplicat inculpatului un avertisment.

Pentru a dispune în acest sens, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov cu numărul x/P/2018, înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 10.08.2018, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului A., avocat în Baroul București, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane în formă continuată, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen., raportat la art. 301 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., 8 acte materiale.

În actul de sesizare s-a reținut, în esență, în fapt, că inculpatul A., ce deține calitatea de avocat și este înscris pe Tabloul Avocaților din cadrul Baroului București, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a încheiat cu R.P.L. Ocolul Silvic Pădurile Făgărașului R.A. Voila, al cărei director șef era tatăl său, numitul B., 8 contracte de asistență juridică, având ca obiect asigurarea asistenței juridice pentru Ocolul Silvic, contracte în urma cărora a obținut în mod direct un folos patrimonial constând în contravaloarea facturilor emise de Cabinet de Avocat A. în perioada ianuarie 2010 - ianuarie 2018, în valoare totală de 90.800 RON. S-a arătat că anual erau încheiate contracte de asistență juridică, în cuprinsul cărora era trecut onorariu lunar convenit de părți, inculpatul fiind plătit pe baza facturilor emise de acesta.

Situația de fapt mai sus menționată se susține cu următoarele mijloace de probă administrate în faza de urmărire penală: declarații suspect, contracte de asistență juridică, facturi, ordine de plată, înscrisuri în circumstanțiere, înscrisuri.

A fost parcursă procedura de cameră preliminară, fără a fi invocate cereri și excepții, în faza de judecată inculpatul a solicitat judecata cauzei în procedură simplificată, fiind admisă cererea acestuia. Au fost depuse la dosarul cauzei înscrisuri privind onorariile percepute de inculpat în perioada 2010-2017 pentru alte activități de asistență juridică prestate în cadrul biroului.

Analizând mijloacele de probă administrate în faza de urmărire penală și în faza de judecată în fond, instanța a reținut următoarea situație de fapt:

Regia publică Locală Ocolul Silvic Pădurile Făgărașului R.A. este o instituție publică al cărei director șef a fost în perioada 2008-2017 tatăl inculpatului, numitul B..

În calitate de reprezentant legal al instituției publice, B. a încheiat cu fiul său, inculpatul A., 8 contracte de asistență juridică în perioada 05.01.2010 - 10.01.2017, în baza cărora inculpatul presta activitate de consultanță juridică în interesul Regiei publice Locale Ocolul Silvic Pădurile Făgărașului R.A., în schimbul unui onorariu convenit de părți la momentul încheierii contractului, ce a fost plătit lunar inculpatului.

Astfel, au fost încheiate în această modalitate contractele de asistență juridică nr. x/05.01.2010 (onorariul convenit era de 800 de RON/lunar), nr. x/20.12.2010 (onorariu convenit era de 800 de RON/lunar), seria x nr. x/20.12.2011 (părțile nu au stabilit un onorariu în acest contract, dar facturile emise de inculpat și plățile efectuate de Regia publică Locală Ocolul Silvic Pădurile Făgărașului R.A. au vizat suma de 800 de RON/lunar), seria x nr. x/20.12.2012 (onorariul convenit era de 800 de RON/lunar), seria x nr. x/07.01.2014 (onorariul convenit era de 800 de RON/lunar), seria x nr. x/16.01.2015 (onorariul convenit era de 950 de RON/lunar), seria x nr. x/08.01.2016 (onorariul convenit era de 1050 de RON/lunar, fiind plătit acest onorariu până în luna aprilie 2016, începând cu luna mai 2016 fiind achitat un onorariu de 1250 de RON, ca urmare a indexării onorariului la nivelul cuantumului salariului minim brut pe țară), și seria x nr. x/10.01.2017 (onorariul convenit era de 1250 de RON/lunar, fiind plătit acest onorariu până în luna ianuarie 2017, începând cu luna februarie 2017 fiind achitat un onorariu de 1450 de RON, ca urmare a indexării onorariului la nivelul cuantumului salariului minim brut pe țară).

În total, inculpatul a beneficiat de un folos material în cuantum de 90.800 RON în perioada ianuarie 2010 - ianuarie 2018. În schimbul acestui onorariu lunar, inculpatul a prestat servicii juridice pentru Regia publică Locală Ocolul Silvic Pădurile Făgărașului R.A., astfel cum rezultă din înscrisurile aflate în volumele II și III de la urmărire penală.

Starea de fapt descrisă mai sus a fost recunoscută de inculpat, ce a urmat procedura simplificată de judecare a cauzei, declarație ce se coroborează cu înscrisurile constând în contracte de asistență juridică, facturi fiscale și ordine de plată (aflate în volumul I de urmărire penală) și cu declarația dată de tatăl inculpatului, numitul B., aflată la filele x din volumul I de urmărire penală.

În drept, fapta inculpatului de a încheia aceste contracte de asistență juridică, cunoscând că reprezentantul legal al instituției publice cu care a încheiat contractele este tatăl său, director șef al Ocolului Silvic, obținând în acest mod un folos patrimonial pentru sine, întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni de complicitate la folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane, în formă continuată, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen., raportat la art. 301 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Cu privire la calitatea de subiect activ al infracțiunii, Curtea a observat că infracțiunea de folosire a funcției pentru favorizarea unor persoane, prevăzută la art. 301 C. pen., presupune un subiect activ calificat în persoana unui funcționar public care are competența de a îndeplini actul prin care s-a obținut un folos patrimonial.

În speță, subiectul activ al infracțiunii prevăzute de art. 301 C. pen. este tatăl inculpatului, ce a încheiat în numele Regiei publice Locale Ocolul Silvic Pădurile Făgărașului R.A. cele 8 contracte de asistență juridică cu inculpatul.

Infracțiunea de folosire a funcției pentru favorizarea unor persoane este susceptibilă de a fi săvârșită în forma participației penale a instigării și a complicității (spre exemplu, funcționarul public este instigat, sau ajutat, de o altă persoană ce nu are această calitate, să îndeplinească un act prin care se obține un folos patrimonial pentru respectivul funcționar public), astfel că nu se poate exclude forma de participație a complicității în cazul acestei infracțiuni.

Analizând apărarea inculpatului în sensul că beneficiarul folosului patrimonial nu poate fi considerat complice la săvârșirea infracțiunii de folosire a funcției pentru favorizarea unor persoane, instanța a considerat că nu poate fi primită o asemenea apărare, întrucât nu există niciun text de lege care să împiedice o asemenea calificare a faptei beneficiarului folosului patrimonial în cazul acestei infracțiuni.

Aspectele invocate de apărător în sensul unei practici diferite a unității de parchet cu privire la alte cauze în care nu au fost trimiși în judecată beneficiarii folosului patrimonial nu are relevanță în cauză, întrucât nu sunt obligatorii pentru instanța ce judecă prezenta cauză. De asemenea, diferitele articole teoretice publicate de autori nu obligă instanța să-și însușească aceste opinii juridice.

În speță, se observă că relația dintre inculpat și tatăl său, ce are ca obiect prestarea de către inculpat de servicii juridice pentru Regia publică Locală Ocolul Silvic Pădurile Făgărașului R.A., datează încă din anul 2005, astfel cum rezultă din declarațiile celor doi. Astfel, încă din anul 2005 inculpatul a ajutat, fără contraprestație, cu diferite acte și acțiuni juridice, efectuate în interesul Ocolului Silvic, instanța considerând că toată această colaborare ce a existat a fost avută în vedere de tatăl inculpatului, stând la baza adoptării rezoluției de a încheia cu inculpatul contracte de asistență juridică, în momentul în care avocatul anterior al Ocolului Silvic se pensionase (anul 2009).

Prin urmare, instanța a reținut că hotărârea de a se încheia aceste contracte de asistență juridică a avut la bază nu numai calitatea de avocat a inculpatului, ci și toată colaborarea juridică dintre inculpat și tatăl său, efectuată în interesul Ocolului Silvic, colaborare ce a fost realizată și de inculpat și prin care i s-a întărit convingerea tatălui inculpatului să încheie aceste contracte. Inculpatul nu a asistat deci pur pasiv la încheierea acestor contracte, ci a asigurat un sprijin anterior încheierii contractelor, sprijin activ și pe care autorul infracțiunii prevăzute de art. 301 C. pen. s-a bazat atunci când a luat hotărârea de a contracta, în numele Ocolului silvic, cu fiul său, în calitate de avocat.

Instanța a considerat deci că problema de drept invocată de apărătorul inculpatului (dacă beneficiarul folosului patrimonial poate fi complice la activitatea autorului de folosire a funcției pentru favorizarea primului) nu poate primi o soluție general valabilă, ci trebuie analizată activitatea beneficiarului folosului patrimonial în fiecare caz în parte, pentru a se observa dacă există acte săvârșite de beneficiar, de ajutor sau de înlesnire a autorului infracțiunii, ce pot fi considerate acte de complicitate în cauză.

În măsura în care beneficiarul a avut o atitudine total pasivă și nicio contribuție la adoptarea actului prin care el a obținut un folos patrimonial, atunci se poate considera că nu există niciun act de înlesnire sau ajutare la săvârșirea infracțiunii de folosire a funcției pentru favorizarea persoanelor. Instanța poate fi deci de acord cu teoria conform căreia simpla acceptare a acestor beneficii patrimoniale, în cazul în care beneficiarul adoptă o poziție total pasivă, de indiferență în raport cu activitatea autorului faptei, nu poate constitui forma participației penale a complicității întrucât lipsește orice act ce poate fi considerat ca un act de ajutor sau de înlesnire, materială sau morală.

În schimb, dacă beneficiarul a efectuat acte ce pot constitui un ajutor pentru acest autor și ce au avut o influență la adoptarea rezoluției infracționale de către autor, acte urmate apoi de acceptul beneficului patrimonial al infracțiunii, atunci se poate considera că beneficiarul a săvârșit acte specifice complicității.

Instanța nu analizează dacă inculpatul a efectuat acte de complicitate anterior semnării primului contract de asistență juridică, întrucât nu a fost trimis în judecată pentru astfel de acte și nici nu ar fi putut să fie trimis, fiind evident că la momentul la care a efectuat astfel de acte voluntare de ajutorare, cu caracter juridic, a Ocolului Silvic, nu putea avea reprezentarea subiectivă că urma să încheie contracte de asistență juridică și să săvârșească o eventuală infracțiune.

Instanța a efectuat deci analiza acestei colaborări anterioare între inculpat și tatăl său pentru a ilustra atitudinea subiectivă a celor doi la momentul la care s-au încheiat contractele de asistență juridică și pentru a dovedi că inculpatul nu a fost un simplu beneficiar a unui folos patrimonial, ci intenția celor doi a fost de a legaliza o colaborare mai veche.

Astfel, instanța a înlăturat apărarea inculpatului în sensul că în mod automat și general valabil beneficiarul folosului patrimonial în cazul infracțiunii de folosire a funcției în scopul favorizării persoanelor nu poate fi considerat niciodată complice la săvârșirea faptei.

A arătat că va trebui analizat, în fiecare speță, dacă sunt îndeplinite cerințele existenței unui act de ajutor sau de înlesnire, ce poate fi considerat act de complicitate, material sau moral, act ce să fi constituit un sprijin pentru autorul infracțiunii la adoptarea rezoluției infracționale de a-și folosi funcția în scopul favorizării unei persoane, urmat apoi de acceptarea, de către complice, a beneficiilor patrimoniale rezultate din săvârșirea faptei de către autor.

În speță, astfel cum s-a arătat mai sus, a existat o colaborare mai veche între inculpat și autorul faptei, colaborare ce a întărit convingerea autorului infracțiunii de a încheia un astfel de contract cu inculpatul, odată pensionat avocatul anterior al Ocolului Silvic și de a legaliza astfel toată această colaborare.

În acest context, acordul, dat anual de către inculpat, pentru încheierea unor contracte de asistență juridică cu Ocolul Silvic reprezentat de tatăl său, reprezintă acte de complicitate concomitentă săvârșirii faptei de către autorul acesteia, acte ce aveau la bază o colaborare și o înțelegere anterioară între cei doi.

Apărarea în sensul că avocatul este liber să-și aleagă clienții a fost înlăturată din moment ce orice drept trebuie exercitat cu respectarea legii. Nu se recunosc drepturi a căror exercitare presupune încălcarea legii penale.

Apărarea în sensul că autorul infracțiunii a luat singur decizia încheierii contractelor de asistență juridică cu inculpatul a fost respinsă, având în vedere tocmai ceea ce s-a arătat mai sus, cu privire la colaborarea anterioară între inculpat și autorul infracțiunii, ce a stat la baza adoptării rezoluției infracționale (această colaborare rezultă din declarațiile date de inculpat și de către tatăl său).

Sub aspectul laturii obiective, elementul material a constat deci în acțiunile de completare și semnare a celor 8 contracte de asistență juridică în perioada 2010 - 2017, încheiate cu instituția publică Regia publică Locală Ocolul Silvic Pădurile Făgărașului R.A., al cărei director șef era tatăl său, în urma cărora inculpatul a beneficiat de un folos patrimonial de 90.800 de RON, aceasta fiind contraprestația dată în schimbul serviciilor juridice prestate de inculpat.

S-a înlăturat, deci, apărarea inculpatului în sensul că nu există elementul material al complicității, instanța considerând, pentru motivele arătate mai sus, că încheierea, de către inculpat, a acestor contracte de asistență juridică, reprezintă acte de complicitate la săvârșirea faptei de către autor, iar nu o acceptare simplă a foloaselor, fără nicio contribuție din partea inculpatului, la încheierea acestor contracte.

Urmarea imediată a constat într-o stare de pericol, întrucât infracțiunea este una de pericol. Nu are nicio importanță pentru existența infracțiunii dacă folosul patrimonial a fost sau nu legitim, astfel că nu interesează în cauză, din punctul de vedere al existenței infracțiunii, dacă inculpatul a prestat servicii juridice pentru sumele câștigate în acest interval de timp.

Este îndeplinită și cerința specială a obținerii unui folos patrimonial de către o rudă (inculpatul) prin săvârșirea infracțiunii de către autor. Prin încheierea acestor contracte de asistență juridică s-a realizat un folos patrimonial pentru inculpat în cuantum de 90.800 de RON.

Cu privire la momentul consumării infracțiunii, instanța a considerat că, atâta vreme cât infracțiunea tip este una de pericol, consumarea are loc în momentul îndeplinirii actului prin care se poate obține un folos patrimonial pentru o rudă (cu condiția ca folosul să se fi obținut).

În speță, contrar opiniei apărătorului inculpatului, instanța a considerat că fapta s-a consumat în momentul în care s-a încheiat primul contract de asistență juridică în formă scrisă și s-a obținut primul folos patrimonial (luna ianuarie 2010) și s-a epuizat la momentul obținerii ultimului folos patrimonial de către inculpat (25.01.2018).

Nu are relevanță data la care autorul faptei a adoptat decizia de a încheia contracte de asistență juridică cu inculpatul, din moment ce art. 301 C. pen. vorbește despre "îndeplinirea unui act" ca și element material al infracțiunii, iar instanța a considerat că numai prin obiectivarea fizică a acestui act se dă în vileag rezoluția infracțională. Gândurile interne ale autorului mai înainte de încheierea acestui act nu pot avea valențe penale.

Prin urmare, la momentul la care s-a încheiat primul contract de asistență juridică și s-a obținut primul folos patrimonial s-a consumat infracțiunea și tot atunci trebuie analizate contribuțiile psihice ale autorului și ale complicelui, nu înainte, astfel cum a arătat apărătorul inculpatului.

Astfel, la acel moment, din moment ce contractul de asistență juridică, astfel cum îi spune și denumirea, este un act juridic bilateral, iar nu unilateral, trebuie analizată intenția inculpatului de a contracta cu instituția publică condusă de tatăl său.

Inculpatul este avocat și, în condițiile în care nu acordă asistență juridică în cauze penale, trebuia să întrebe un coleg specialist în materia dreptului penal dacă pot fi încheiate astfel de contracte cu o instituție publică condusă de tatăl său. Nu s-a întâmplat așa, iar inculpatul, cu intenție indirectă, a acceptat să obțină foloase patrimoniale prin încheierea unor contracte cu tatăl său, în calitate de reprezentant al Ocolului Silvic.

Latura subiectivă a constat, deci, în forma de vinovăție a intenției indirecte și a existat atât la momentul încheierii primului contract de asistență juridică, precum și la fiecare încheiere ulterioară a contractelor de asistență juridică.

La individualizarea instituției de drept ce trebuie aplicată pentru fapta săvârșită cu vinovăție de către inculpat, instanța a avut în considerare mai multe aspecte.

În primul rând, s-a observat că intenția inculpatului și a tatălui său a fost aceea de a se obține serviciile unui avocat pentru problemele juridice ale Ocolului Silvic la un preț cât mai mic pentru această instituție. Onorariul convenit de cele 2 părți contractante în fiecare contract încheiat a fost salariul minim pe economie, ceea ce ilustrează buna credință a celor două persoane și faptul că intenția reală a fost nu de a se produce îmbogățirea inculpatului, ci de a se obține serviciile unui avocat cu un preț minim pentru instituție.

Că un avocat nu a prestat servicii juridice și nici nu va presta vreodată pe un onorariu lunar echivalent cu salariul minim pe economie este o evidență, dată fiind specializarea acestei profesii, importanța sa pentru viața socială și câștigurile mari ce pot rezulta din prestarea acestei activități. Inculpatul a depus la judecată înscrisuri din care rezultă că percepea, în aceeași perioadă în care avea încheiate aceste contracte cu Ocolul Silvic, onorarii mai mari pentru diversele cereri pe care le formula în instanță, sau pentru reprezentarea ori asistarea părților în fața instanțelor de judecată.

În aceeași ordine de idei, volumele II și III de urmărire penală sunt formate în întregime din înscrisuri ce atestă prestarea de activități juridice de către inculpat, în temeiul acestor contracte de asistență juridică încheiate cu Ocolul Silvic, ceea ce ilustrează că inculpatul a acordat consultanță juridică efectivă, a formulat cereri și a reprezentat Ocolul Silvic la mai multe instanțe de judecată în procesele în care acesta era parte. Tot important este și faptul că inculpatul, pe parcursul derulării contractelor de asistență juridică nu a solicitat de la Ocolul Silvic decontarea altor cheltuieli (acestea erau evident făcute de inculpat constând în cheltuieli cu deplasarea și cazarea în diverse localități unde aveau loc procesele), precum și că Ocolul Silvic nu a avut angajat un consilier juridic sau un alt avocat în toată această perioadă, deci de toate problemele juridice ale instituției s-a ocupat inculpatul.

Analizând coroborat toate aceste fapte, instanța a arătat că poate trage concluzia că inculpatul a primit pentru toată activitatea desfășurată în baza acestor contracte o sumă de bani cel puțin echivalentă cu serviciile prestate, dacă nu chiar mai puțin decât contravaloarea serviciilor. Dacă ar fi fost angajat un avocat pentru fiecare problemă juridică, cu siguranță se plătea mai mult, iar dacă ar fi fost angajat un consilier juridic cu siguranță nu i s-ar fi plătit acestuia pe lună salariu minim pe economie (acest nivel de salariu era cel cu care era plătită femeia de serviciu a Ocolului Silvic pentru un program de 4 ore pe zi).

Astfel, instanța a considerat că prin scopul urmărit de inculpat, prin întinderea urmărilor faptei (ce au constat exclusiv într-o stare de pericol), prin modul și împrejurările în care a fost săvârșită, infracțiunea prezintă o gravitate redusă.

În al doilea rând, analizând circumstanțele personale ale inculpatului, s-a observat că este integrat deplin social și profesional, este avocat, membru în Baroul București, unde își desfășoară activitatea cu profesionalism (în acest sens au fost depuse două caracterizări la judecata cauzei), având o conduită foarte bună, atât înainte de săvârșirea faptei, cât și după.

Instanța a observat un inculpat, prezent la judecată, care a prezentat o sinceră părere de rău pentru cele întâmplate și un regret că s-a ajuns într-o asemenea situație, considerând, pe bună dreptate, că nu a dorit altceva decât să-l ajute pe tatăl său care conducea acea instituție.

Dată fiind profesia inculpatului, maturitatea și experiența sa ce conduce la concluzia că a conștientizat pe deplin gravitatea acestei infracțiuni de serviciu, instanța a considerat că întreg procesul penal desfășurat împotriva inculpatului a reprezentat prin sine însuși un puternic semnal de alarmă pentru inculpat, astfel încât, pe viitor, să fie mult mai atent cu privire la contractele de asistență juridică pe care le încheie, astfel încât să nu mai săvârșească alte infracțiuni.

Date fiind toate aceste aspecte de natură personală, instanța a considerat că aplicarea unei pedepse este inoportună din cauza consecințelor pe care le-ar avea asupra profesiei și a persoanei inculpatului.

Prin urmare, instanța a considerat că sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 80 alin. (1) lit. a) și b) pentru a se dispune renunțarea la aplicarea pedepsei pentru inculpat.

Cu privire la îndeplinirea condițiilor obiective ale alin. (2) ale articolului sus menționat, s-a observat că inculpatul nu este recidivist, nu a mai beneficiat anterior de instituția renunțării la aplicarea pedepsei, nu s-a sustras de la judecata cauzei, iar pedeapsa prevăzută de art. 301 C. pen. nu este mai mare de 5 ani închisoare.

Astfel, constatând că sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de art. 80 C. pen., instanța a renunțat la aplicarea pedepsei față de inculpatul A. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de complicitate la folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen., raportat la art. 301 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (8 acte materiale) și art. 396 alin. (10) C. proc. pen.

În baza art. 81 C. pen., a aplicat inculpatului un avertisment, constând în atenționarea acestuia cu privire la conduita sa viitoare în calitate de avocat, în sensul de a manifesta mai multă diligență în exercitarea profesiei, astfel încât să nu mai săvârșească infracțiuni.

S-a arătat că infracțiunea nu comportă latură civilă, fiind o infracțiune de pericol, iar folosul patrimonial nu poate fi confiscat, întrucât nu reprezintă un folos necuvenit (cum este, spre exemplu, cel obținut în urma săvârșirii infracțiunii de luare de mită). Art. 301 C. pen. stabilește, ca și cerință esențială, existența unui folos patrimonial, astfel că este suficientă, pentru existența infracțiunii, dovada existenței unui folos patrimonial obținut, fără a fi condiționată infracțiunea de producerea unei pagube în patrimoniul instituției publice.

Împotriva Sentinței penale nr. 12/F din data de 18.03.2019, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția penală, în Dosarul nr. x/2018, au declarat apel Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov și intimatul inculpat A., motivele fiind expuse în încheierea de dezbateri și amânarea pronunțării deciziei.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, fiind stabilit termen la data de 01.10.2019 pentru examinarea cauzei pe fond, dată la care cauza a fost amânată la cererea inculpatului, pentru angajare apărător.

La termenul din data de 12.11.2019, inculpatul a susținut că nu dorește să dea declarație în fața instanței de apel și că-și menține declarațiile anterioare, poziția procesuală a acestuia fiind consemnată într-o declarație, care a fost semnată și atașată la dosarul cauzei. Totodată, a arătat că nu înțelege să solicite alte probe pe situația de fapt, astfel că Înalta Curte, constatând că nu sunt probe de administrat, cereri sau excepții de invocat, a declarat terminată cercetarea judecătorească și, în conformitate cu dispozițiile art. 420 alin. (6) și (11) C. proc. pen. raportat la art. 388 C. proc. pen., a acordat cuvântul în dezbaterea apelurilor, susținerile fiind în detaliu consemnate în încheierea de ședință de la acel termen, care face parte integrantă din prezenta decizie, pronunțarea deciziei fiind stabilită la data de 26.11.2019.

Înalta Curte, examinând hotărârea instanței de fond, atât prin prisma motivelor de apel invocate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov și de apelantul intimat inculpat A., cât și din oficiu, conform prevederilor art. 417 C. proc. pen., constată, în urma examinării și coroborării întregului probatoriu administrat în cauză, că hotărârea pronunțată de Curtea de apel Brașov este netemeinică și nelegală, apelul declarat de intimatul inculpat A. fiind fondat, pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.

S-a reținut de către instanța de fond, în fapt, că inculpatul A. a încheiat cu tatăl său, B., în calitate de reprezentant legal al Regiei Publice Locale Ocolul Silvic Pădurile Făgărașului R.A., 8 contracte de asistență juridică în perioada 05.01.2010- 10.01.2017, în baza cărora inculpatul presta activitate de consultanță juridică în interesul Regiei Publice Locale Ocolul Silvic Pădurile Făgărașului R.A., în schimbul unui onorariu convenit de părți la momentul încheierii contractului, ce a fost plătit lunar inculpatului. În total, inculpatul a beneficiat de un folos material în cuantum de 90.800 RON în perioada ianuarie 2010- ianuarie 2018. În schimbul acestui onorariu lunar, inculpatul a prestat servicii juridice pentru Regia publică Locală Ocolul Silvic Pădurile Făgărașului R.A., astfel cum a rezultat din înscrisurile aflate în volumele II și III de la urmărire penală.

Starea de fapt descrisă mai sus a fost recunoscută de inculpat, care a urmat procedura simplificată de judecare a cauzei, declarație ce se coroborează cu înscrisurile constând în contracte de asistență juridică, facturi fiscale și ordine de plată (aflate în volumul I de urmărire penală) și cu declarația dată de tatăl inculpatului, numitul B., aflată la filele x din volumul I de urmărire penală.

În drept, s-a reținut de către instanța de fond că, fapta inculpatului de a încheia aceste contracte de asistență juridică, cunoscând că reprezentantul legal al instituției publice cu care a încheiat contractele este tatăl său, director șef al Ocolului Silvic, obținând în acest mod un folos patrimonial pentru sine, întrunește elementele constitutive ale complicității la comiterea infracțiunii de folosire a funcției pentru favorizarea unor persoane, în formă continuată, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 301 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Înalta Curte reține că dispozițiile art. 301 alin. (1) C. pen. prevăd următoarele: "Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act prin care s-a obținut un folos patrimonial pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică pe o perioadă de 3 ani."

De asemenea, reține că dispozițiile art. 48 alin. (1) C. pen. prevăd că este complice "persoana care, cu intenție, înlesnește sau ajută, în orice mod, la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală".

Instanța de fond a reținut că "sub aspectul laturii obiective, elementul material a constat deci în acțiunile de completare și semnare a celor 8 contracte de asistență juridică în perioada 2010-2017, încheiate cu instituția publică Regia publică Locală Ocolul Silvic Pădurile Făgărașului R.A., al cărei director șef era tatăl său, în urma cărora inculpatul a beneficiat de un folos patrimonial de 90.800 de RON, aceasta fiind contraprestația dată în schimbul serviciilor juridice prestate de inculpat."

Înalta Curte, contrar opiniei instanței de fond, constată că simpla completare și semnare a celor 8 contracte de asistență juridică în perioada 2010 - 2017, pe care inculpatul le-a încheiat cu instituția al cărei director șef era tatăl sau, care a și semnat în numele acestei instituții, nu poate constitui acte de complicitate sub forma ajutorului, pe care inculpatul le-ar fi dat autorului infracțiunii, în condițiile în care aceste acțiuni reprezintă normala exercitare a atribuțiilor care decurg din exercitarea profesiei de avocat, profesie pe care inculpatul și-a exercitat-o cu respectarea prevederilor legale, atâta timp cât niciun text de lege nu-i interzice acestuia să încheie contracte de asistență juridică cu vreo persoană fizică sau juridică (evident, care să îndeplinească condițiile legale pentru încheierea unor astfel de contracte).

Infracțiunea de folosire a funcției pentru favorizarea unor persoane este susceptibilă de a fi săvârșită în forma participației penale a complicității (dacă funcționarul public este ajutat de o altă persoană, care nu are această calitate, să îndeplinească un act prin care se obține un folos patrimonial pentru respectivul funcționar public, soțul, o rudă sau un afin până la gradul II inclusiv), nefiind exclusă, deci, forma de participație a complicității în cazul acestei infracțiuni; însă, beneficiarul folosului nu poate fi complice, atâta timp cât acesta participă la îndeplinirea actului pe care-l face autorul în vederea obținerii folosului (semnarea contractelor în speța de față), în exercitarea atribuțiilor profesiei pe care o desfășoară.

Instanța de fond a reținut în considerentele hotărârii atacate următoarele: "În speță, se observă că relația dintre inculpat și tatăl său, ce are ca obiect prestarea de către inculpat de servicii juridice pentru Regia publică Locală Ocolul Silvic Pădurile Făgărașului R.A., datează încă din anul 2005, astfel cum rezultă din declarațiile celor doi. Astfel, încă din anul 2005 inculpatul a ajutat, fără contraprestație, cu diferite acte și acțiuni juridice, efectuate în interesul Ocolului Silvic, instanța considerând că toată această colaborare ce a existat a fost avută în vedere de tatăl inculpatului, stând la baza adoptării rezoluției de a încheia cu inculpatul contracte de asistență juridică, în momentul în care avocatul anterior al Ocolului Silvic se pensionase (anul 2009).

Prin urmare, instanța reține că hotărârea de a se încheia aceste contracte de asistență juridică a avut la bază nu numai calitatea de avocat a inculpatului, ci și toată colaborarea juridică dintre inculpat și tatăl său, efectuată în interesul Ocolului Silvic, colaborare ce a fost realizată și de inculpat și prin care i s-a întărit convingerea tatălui inculpatului să încheie aceste contracte. Inculpatul nu a asistat deci pur pasiv la încheierea acestor contracte, ci a asigurat un sprijin anterior încheierii contractelor, sprijin activ și pe care autorul infracțiunii prevăzute de art. 301 C. pen. s-a bazat atunci când a luat hotărârea de a contracta, în numele Ocolului silvic, cu fiul său, în calitate de avocat."

Înalta Curte costată ca fiind incorect raționamentul instanței de fond, având în vedere că inculpatului nu i se poate "reproșa" că, cu ani în urmă, prin atitudinea pe care a manifestat-o, ajutându-și tatăl, pro bono, nu ar fi asistat pur pasiv, câțiva ani mai târziu, la încheierea contractelor, ci a acordat un sprijin activ pe care autorul infracțiunii s-ar fi bazat atunci când a luat hotărârea de a contracta, întrucât este absurd a se considera că ajutorul pe care inculpatul, în calitate de fiu, l-a acordat tatălui său, dezinteresat (acesta neputând avea reprezentarea subiectivă că peste câțiva ani avocatul care lucra pentru instituție se va pensiona, iar acesta va încheia contracte de asistență juridică cu această instituție), reprezintă un sprijin activ și este o dovadă că acesta nu a asistat pur pasiv la încheierea acelor contracte.

Așadar, Înalta Curte constată că inculpatul nu a întreprins acte de complicitate la comiterea infracțiunii prevăzute de art. 301 C. pen., astfel că, lipsind elementul material al laturii obiective și, deci, nefiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii, fapta comisă de către inculpat nu este prevăzută de legea penală, astfel că devine incident cazul de achitare prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.

Având în vedere că inculpatul a beneficiat de procedura simplificată a recunoașterii învinuirii, se constată că sunt respectate și dispozițiile Deciziei nr. 4/2019, pronunțată în RIL de către Înalta Curte de Casație și Justiție, care a decis că "în ipoteza în care instanța a admis cererea inculpatului de judecare în procedura simplificată a recunoașterii învinuirii, iar cauza a fost judecată potrivit acestei proceduri, nu este posibilă pronunțarea unei hotărâri de achitare întemeiate pe dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a și lit. c) din C. proc. pen.".

În ceea ce privește apelul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov, având în vedere soluția de achitare a inculpatului care va fi pronunțată în prezenta cauză, se constată că acesta este nefondat.

Având în vedere aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., va admite apelul declarat de intimatul inculpat A. împotriva Sentinței penale nr. 12/F din data de 18.03.2019, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția penală, în Dosarul nr. x/2018.

Va desființa sentința penală atacată și rejudecând:

În baza art. 17 alin. (2) C. proc. pen. combinat cu art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., va achita pe apelantul inculpat A. pentru complicitate la infracțiunea de folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 301 C. pen.

În temeiul art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge apelul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov.

În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea cauzei la fond și în apel vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite apelul declarat de intimatul inculpat A. împotriva Sentinței penale nr. 12/F din data de 18.03.2019, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția penală, în Dosarul nr. x/2018.

Desființează sentința penală atacată și rejudecând:

În baza art. 17 alin. (2) C. proc. pen. combinat cu art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., achită pe apelantul inculpat A. pentru complicitate la infracțiunea de folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 301 C. pen.

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov.

Cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea cauzei la fond și în apel rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 26 noiembrie 2019.

GGC - GV