ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 335/2018
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 335/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)
Ședința publică din data de 14 februarie 2018
Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub număr de dosar x/2015 pe rolul Tribunalului Vâlcea, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâții S.C. B. S.R.L. prin reprezentant C. și Oficiul Registrului Comerțului Vâlcea solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța în cauză să declare nulitatea societății pârâte, S.C. B. S.R.L., și să încuviințeze ca reclamanta să-și recupereze valoarea prejudiciului de la Oficiul Registrului Comerțului Vâlcea.
La data de 21 octombrie 2015 reclamanta și-a completat acțiunea solicitând instanței anularea actului constitutiv nr. 1362 din 12 februarie 2009, chemarea în judecată a pârâtului C. precum și citarea lichidatorului judiciar D. SPRL în calitate de reprezentant al pârâtei B. S.R.L..
Prin sentința nr. 413 din 14 martie 2016, Tribunalul Vâlcea a respins excepțiile lipsei calității procesuale pasive și lipsei de interes și a respins acțiunea ca neîntemeiată, obligând reclamanta la plata sumei de 500 RON cheltuieli de judecată către pârâtul C..
Împotriva acestei sentințe, reclamanta A. a declarat apel, care, prin decizia civilă nr. 742/A-COM din 13 decembrie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a fost respins ca nefondat.
Fără a-și încadra susținerile în motivele de nelegalitate reglementate de art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ., reclamanta A. a declarat recurs împotriva deciziei civile nr. 742/A-COM din 13 decembrie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Intimatul-pârât C. a depus întâmpinare prin care a solicitat, în esență, respingerea recursului, ca inadmisibil.
Intimatul-pârât OFICIUL NAȚIONAL AL REGISTRULUI COMEȚULUI a formulat întâmpinare prin care a solicitat, în esență, respingerea recursului.
Recurenta-reclamantă A. a depus răspuns la întâmpinările formulate de intimații-pârâți C. și OFICIUL NAȚIONAL AL REGISTRULUI COMEȚULUI.
Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului.
Prin încheierea din camera de consiliu de la data de 14 iunie 2017, potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ., s-a dispus comunicarea către părți a raportului asupra admisibilității în principiu a recursului.
Părțile nu au formulat puncte de vedere la raportul întocmit.
Analizând recursul formulat, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că acesta este inadmisibil, pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 483 alin. (2) teza finală C. proc. civ., nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile în primă instanță sunt supuse numai apelului.
Prezentul litigiu are ca obiect o acțiune prin care s-a solicitat declararea nulității S.C. B. S.R.L..
Potrivit dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., "sunt hotărâri definitive … orice alte hotărâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs", iar conform alin. (2) al aceluiași articol "hotărârile prevăzute de alin. (1) devin definitive la data expirării termenului de exercitare a apelului ori recursului sau, după caz, la data pronunțării".
Se rețin dispozițiile art. 56 cu referire la cele ale art. 227 și ale art. 237 din Legea nr. 31/1990 privind societățile și prevederile art. 18 din Legea nr. 76/2012 din cuprinsul cărora reiese că în materia societăților, litigiile având ca obiect constatare nulitate societate sunt soluționate în primă instanță de către tribunal, aspect ce rezultă și din cuprinsul art. 58 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 privind societățile, singura cale de atac prevăzută de legiuitor fiind apelul.
În raport cu dispozițiile legale enunțate, se constată că decizia ce formează obiectul prezentului recurs are caracter definitiv de la pronunțarea sa, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, întrucât hotărârea recurată nu se înscrie în ipoteza legală reglementată de art. 483 alin. (1) C. proc. civ., în speță fiind operant principiul legalității căilor de atac consacrat de art. 129 din Constituția României și de art. 457 C. proc. civ.
Pentru rațiunile înfățișate, în condițiile în care recursul declarat în cauză nu îndeplinește condițiile de admisibilitate în principiu, la care se referă art. 493 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție, în raport de prevederile art. 493 alin. (5) cu trimitere la art. 499 teza a II-a C. proc. civ., va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva deciziei civile nr. 742/A-COM din 13 decembrie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva deciziei civile nr. 742/A-COM din 13 decembrie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Fără nicio cale de atac.
Pronunțată în ședință publică astăzi 14 februarie 2018.