Decizia nr. 1000/2018 — ÎCCJ, Secția a II-a civilă — cale de atac împotriva sentinței nr. 645/2016 a Tribunalului Brăila

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Brăila, la data de 19 iulie 2016, reclamanta S.C. A. S.R.L. Brăila, prin lichidator judiciar B., a solicitat în contradictoriu cu pârâta C. anularea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/18.11.2015 de BNP D., pentru viciu de consimțământ constând, în eroarea asupra părților contractului. Obiectul contractului de vânzare-cumpărare, a cărui valoare a fost de 1.323.910 RON, este reprezentat de următoarele bunuri imobile: - imobilele situate în extravilanul comunei Vădeni, Județul Brăila, înregistrate în cartea funciară nr. x, 70114, 70414 a localității Vădeni; - terenul arabil în suprafață de 10.000 mp situat în extravilanul comunei Vădeni, înregistrat în cartea funciară nr. x a localității Vădeni, având număr cadastral x; - cota parte de 124.496/210.800 din terenul - drum în suprafață de 1.054 mp, situat în comuna Vădeni, județul Brăila, înregistrat în cartea funciară nr. x a localității Vădeni. În drept, au fost invocate prevederile art. 1207 C. civ.

Prin sentința civilă nr. 645 din 28 octombrie 2016 pronunțată de Tribunalul Brăila, secția I civilă au fost respinse excepțiile netimbrării și lipsei calității procesuale active a reclamantei S.C. A. S.R.L. Brăila, prin lichidator judiciar B. Filiala Brăila, invocate de pârâta C.. A fost respinsă ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. Brăila, prin lichidator judiciar B. Filiala Brăila și prin asociat coordonator E., împotriva pârâtei C., pentru anularea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/18.11.2015 de BNP D..

Împotriva sentinței civile nr. 645 din 28 octombrie 2016 a Tribunalului Brăila, secția I civilă a declarat apel reclamanta S.C. A. S.R.L. Brăila, prin lichidator judiciar B. Filiala Brăila. Prin decizia nr. 71/A din 15 martie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția I civilă a fost respins ca nefondat apelul declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L. Brăila, prin lichidator judiciar B. Filiala Brăila, împotriva sentinței civile nr. 645 din 28 octombrie 2016 a Tribunalului Brăila, secția I civilă. Apelanta-reclamantă S.C. A. S.R.L. Brăila, prin lichidator judiciar B. Filiala Brăila, a fost obligată să plătească intimatei-pârâte C. suma de 1500 RON cheltuieli de judecată.

Împotriva deciziei nr. 71/A din 15 martie 2017 a Curții de Apel Galați, secția I civilă, reclamanta S.C. A. S.R.L. Brăila, prin lichidator judiciar B. Filiala Brăila, a declarat recurs, care a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, la data de 7 iunie 2017. În motivarea recursului, după prezentarea situației de fapt, s-a arătat că din lecturarea deciziei atacate nu rezultă o motivare clară a situației juridice deduse judecății, aceasta fiind eliptică și sumară, aprecierile instanței având un carcater general și inutil speței. Instanța de apel nu a motivat concis dacă actul juridic din 18 noiembrie 2015 a fost încheiat în mod legal și dacă reclamanta avea sau nu calitatea de vânzător. În final, s-a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei atacate și, în rejudecare, admiterea acțiunii.

În combaterea recursului reclamantei, intimata-pârâtă C. a depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care a invocat excepția nulității recursului, în raport cu dispozițiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ., motivat de faptul că cererea de recurs este identică cu cea de apel, iar motivele învederate de recurenta nu pot fi încadrate în prevederile art. 488 alin. (1) C. proc. civ., situația de fapt expusă nereprezentând motive de nelegalitate ale hotărârii. Pe fondul cauzei, s-a solicitat respingerea recursului și obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1500 RON, conform înscrisurilor doveditoare aflate la dosar. La dosarul cauzei nu a fost depus răspuns la întâmpinare.

Înalta Curte a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ. Prin încheierea din camera de consiliu din 16 ianuarie 2018, a fost analizat raportul întocmit în cauză și s-a dispus comunicarea acestuia potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ. În cauză, nu s-au depus puncte de vedere la raport.

Înalta Curte a luat în examinare, cu prioritate, excepția nulității recursului, în temeiul dispozițiilor art. 248 C. proc. civ. raportat la art. 489 alin. (2) din același cod, reținând următoarele: Potrivit dispozițiilor art. 486 alin. (1) lit. d) și alin. (3) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, iar conform art. 487 alin. (1) din același Cod, "recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs." Dispozițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ. prevăd că, în cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplinește cerințele de formă, că motivele de casare invocate și dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute de art. 488 C. proc. civ., anulează sau respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunțată fără citarea părților, care nu este supusă niciunei căi de atac. Astfel, pentru a se putea considera că recursul este motivat, autorul căii de atac trebuie să arate în ce constă nelegalitatea deciziei pe care a atacat-o, iar dezvoltarea motivelor de nelegalitate presupune încadrarea lor într-unul dintre motivele limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ. Prin urmare, controlul judiciar nu se poate realiza decât dacă recurenta aduce critici de nelegalitate punctuale hotărârii atacate și arată în ce constau greșelile de judecată săvârșite de instanță, cu referire la motivele de nelegalitate expres prevăzute de art. 488 C. proc. civ., aceasta, întrucât recursul nu este o cale de atac devolutivă, astfel că autorul acestuia trebuie să își exprime nemulțumirea în tiparele fixate de lege. În speță, se constată că motivele invocate de către recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L., prin lichidator judiciar B., în susținerea recursului nu se subscriu niciunuia dintre motivele de recurs prevăzute la art. 488 pct. 1- 8 C. proc. civ. În realitate, prin criticile invocate în susținerea recursului se tinde fie la o nouă evaluare a situației de fapt, fie la interpretarea probatoriului, care să conducă la dovedirea îndeplinirii condiției privind viciul de consimțământ constând în eroarea esențială asupra părților din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din 18 noiembrie 2015 de BNP D. și, implicit, la anularea acestuia, aspecte inadmisibile ce nu mai pot fi puse în discuție în această etapă procesuală. Astfel, deși recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L., prin lichidator judiciar B. a exercitat calea de atac a recursului, în cadrul controlului de legalitate a hotărârii atacate, aceasta a reiterat motivele invocate în apel, fără a formula critici cu privire la nelegalitatea deciziei recurate. Prin urmare, în raport de generalitatea criticilor formulate de recurenta- reclamantă S.C. A. S.R.L., prin lichidator judiciar B., prin care se invocă aspecte de netemeinicie, fără a se formula critici cu privire la nelegalitatea deciziei recurate, Înalta Curte urmează să aplice sancțiunea nulității recursului, prevăzută de dispozițiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ. În baza dispozițiilor art. 453 C. proc. civ., recurenta- reclamantă S.C. A. S.R.L., prin lichidator judiciar B., va fi obligată către intimata-pârâtă C. să achite suma de 1500 RON cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat, potrivit facturii Seria x nr. x din 7 iulie 2016 și OP din 7 iulie 2017, înscrisuri aflate la dosar.