ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2134/2019

După deliberare, asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a comercială la data de 9 octombrie 2007, sub nr. x/2007, reclamanta SC A. SRL a chemat în judecată pe pârâții B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., solicitând: - 1). să se constate, în contradictoriu cu pârâții B., C., D., E., F., G., că reclamanta este proprietara clădirilor edificate pe terenul situat în comuna Mogoșoaia, jud. Ilfov, tarlaua x, în suprafață de 1.684 mp, identificat cu nr. cadastral x și să se dispună obligarea pârâților să lase reclamantei în deplină proprietate și posesie imobilul de la adresa menționată, compus din teren în suprafață de 1.684 mp și construcții; - 2). să se constate, în contradictoriu cu pârâții F. și G., că reclamanta este proprietara clădirilor edificate pe terenul situat în comuna Mogoșoaia, jud. Ilfov, tarlaua x, în suprafață de 505 mp, identificat cu nr. cadastral x și să se dispună obligarea pârâților să lase reclamantei în deplină proprietate și posesie imobilul de la adresa menționată, compus din teren în suprafață de 505 mp și construcții; - 3). să se constate, în contradictoriu cu pârâții H. și I., că reclamanta este proprietara clădirilor edificate pe terenul situat în comuna Mogoșoaia, jud. Ilfov, tarlaua x, în suprafață de 500 mp, identificat cu nr. cadastral x, precum și pe terenul situat în comuna Mogoșoaia, jud. Ilfov, tarlaua x, în suprafață de 631 mp, identificat cu nr. cadastral x și să se dispună obligarea pârâților să lase reclamantei în deplină proprietate și posesie imobilele menționate, compuse din teren în suprafață de 500 mp și 631 mp și construcții; - 4). să se constate, în contradictoriu cu pârâții J. și K., că reclamanta este proprietara clădirilor edificate pe terenul situat în comuna Mogoșoaia, jud. Ilfov, tarlaua x, în suprafață de 630 mp, identificat cu nr. cadastral x și să se dispună obligarea pârâților să lase reclamantei în deplină proprietate și posesie imobilul de la adresa menționată, compus din teren în suprafață de 630 mp și construcții; - 5). să se constate, în contradictoriu cu pârâții L. și M., că reclamanta este proprietara clădirilor edificate pe terenul situat în comuna Mogoșoaia, jud. Ilfov, tarlaua x, în suprafață de 630 mp, identificat cu nr. cadastral x și să se dispună obligarea pârâților să lase reclamantei în deplină proprietate și posesie imobilul de la adresa menționată, compus din teren în suprafață de 630 mp și construcții; - 6). să se constate, în contradictoriu cu pârâții N. și O., că reclamanta este proprietara clădirilor edificate pe terenul situat în comuna Mogoșoaia, jud. Ilfov, tarlaua x, în suprafață de 900 mp, identificat cu nr. cadastral x și să se dispună obligarea pârâților să lase reclamantei în deplină proprietate și posesie imobilul de la adresa menționată, compus din teren în suprafață de 900 mp și construcții; - 7). să se constate, în contradictoriu cu pârâții P. și Q., că reclamanta este proprietara clădirilor edificate pe terenul situat în comuna Mogoșoaia, jud. Ilfov, tarlaua x, în suprafață de 280 mp, identificat cu nr. cadastral x și să se dispună obligarea pârâților să lase reclamantei în deplină proprietate și posesie imobilul de la adresa menționată, compus din teren în suprafață de 280 mp și construcții; - 8). să se constate, în contradictoriu cu pârâții R. și S., că reclamanta este proprietara clădirilor edificate pe terenul situat în comuna Mogoșoaia, jud. Ilfov, tarlaua x, în suprafață de 411,89 mp, identificat cu nr. cadastral x și să se dispună obligarea pârâților să lase reclamantei în deplină proprietate și posesie imobilul de la adresa menționată, compus din teren în suprafață de 411,89 mp și construcții; - 9). să se constate, în contradictoriu cu pârâții T. și U., că reclamanta este proprietara clădirilor edificate pe terenul situat în comuna Mogoșoaia, jud. Ilfov, tarlaua x, în suprafață de 411,88 mp, identificat cu nr. cadastral x și să se dispună obligarea pârâților să lase reclamantei în deplină proprietate și posesie imobilul de la adresa menționată, compus din teren în suprafață de 411,88 mp și construcții; - 10). să se constate, în contradictoriu cu pârâtul V., că reclamanta este proprietara clădirilor edificate pe terenul situat în comuna Mogoșoaia, jud. Ilfov, tarlaua x, în suprafață de 411,88 mp, identificat cu nr. cadastral x și să se dispună obligarea pârâtului să lase reclamantei în deplină proprietate și posesie imobilul de la adresa menționată, compus din teren în suprafață de 411,88 mp și construcții; - 11). să se constate, în contradictoriu cu pârâtul W., că reclamanta este proprietara clădirilor edificate pe terenul situat în comuna Mogoșoaia, jud. Ilfov, tarlaua x, în suprafață de 411,88 mp, identificat cu nr. cadastral x și să se dispună obligarea pârâtului să lase reclamantei în deplină proprietate și posesie imobilul de la adresa menționată, compus din teren în suprafață de 411,88 mp și construcții; - 12). să se constate, în contradictoriu cu pârâtul X., că reclamanta este proprietara clădirilor edificate pe terenul situat în comuna Mogoșoaia, jud. Ilfov, tarlaua x, în suprafață de 593 mp, identificat cu nr. cadastral x și să se dispună obligarea pârâtului să lase reclamantei în deplină proprietate și posesie imobilul de la adresa menționată, compus din teren în suprafață de 593 mp și construcții; -13). să se dispună obligarea tuturor pârâților să lase reclamantei în deplină proprietate și posesie terenul în suprafață de 1.497 mp, situat în comuna Mogoșoaia, jud. Ilfov, tarlaua x, nr. cadastral x, pe care îl stăpânesc în coproprietate forțată, cu destinația de drum de acces; obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

Prin întâmpinarea formulată la data de 31 octombrie 2007, pârâții J. și K. au invocat necompetența secției comerciale a Tribunalului București, neîndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 720

3

lit. b) și c) și art. 82 și 83 C. proc. civ., iar, pe fond, au solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată. Pe cale reconvențională, au solicitat obligarea reclamantei la oprirea oricărei tulburări a posesiei pârâților asupra terenului, pentru a le permite să-și exercite liber posesia și să se bucure pe deplin de dreptul lor de proprietate.

Prin întâmpinările formulate la data de 31 octombrie 2007 și la data de 30 noiembrie 2007, pârâții L., M., R., S., T. și U. au invocat excepția insuficientei timbrări a cererii principale, excepția necompetenței secției comerciale, excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, iar, pe fond, au solicitat respingerea acțiunii în revendicare ca neîntemeiată, titlul de proprietate al pârâților fiind preferabil.

Prin cererile reconvenționale formulate la data de 31 octombrie 2007, în contradictoriu cu reclamanta SC A. SRL și cu Y., Z. și SC AA. SRL, aceeași pârâți au solicitat instanței constatarea nulității absolute a Contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din 19 ianuarie 1995, încheiat între Y., Z. și SC AA. SRL, în calitate de vânzători și reclamanta SC A. SRL, în calitate de cumpărătoare, precum și constatarea nulității absolute a Contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din 22 iulie 1994, încheiat între Y. și SC AA. SRL.

În ceea ce privește nulitatea primului contract, pârâții au invocat nerespectarea cerinței formei autentice, motivat de faptul că mandatul dat pentru încheierea contractului nu a îmbrăcat forma autentică, astfel cum se impune ad validitatem pentru mandatele date în vederea încheierii contractelor pentru care este cerută forma autentică.

Au invocat, de asemenea, încălcarea principiului specialității capacității de folosință a persoanei juridice și frauda la lege, întrucât o societate comercială poate achiziționa un teren dacă această operațiune conexă este îndreptată indirect spre realizarea obiectului său de activitate. Or, în speță, reclamanta nu a desfășurat niciun fel de activități, astfel încât nu se poate invoca accesorialitatea operațiunii de cumpărare a terenului, această operațiune fiind realizată pentru a ocoli incapacitatea specială a cetățenilor străini de a dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor.

Prin cererea de chemare în garanție formulată la data de 31 octombrie 2007, astfel cum a fost precizată la data de 3 decembrie 2007, pârâții L. și M. au solicitat obligarea chematei în garanție BB. la plata următoarelor sume de bani: 10.000 RON, sumă actualizată cu indicele de inflație la data plății efective; sporul de valoare al imobilului teren, între data achiziționării de către pârâți și data hotărârii de evicțiune, evaluat provizoriu la 13.360 RON (reprezentând echivalentul în RON a 4.000 euro); cheltuielile de judecată la care pârâții vor fi obligați către reclamantă; cheltuielile făcute de către pârâți cu autentificarea Contractului de vânzare-cumpărare nr. x din 19 mai 2005, în cuantum de 300 RON; plata cheltuielilor de judecată ocazionate de judecarea prezentei cauze.

Pârâții au arătat că înțeleg să antreneze răspunderea pentru evicțiune a vânzătoarei BB., în conformitate cu dispozițiile art. 60 C. proc. civ. și art. 1341, art. 1344 și art. 998 C. civ.

Prin cererea de chemare în garanție formulată la data de 31 octombrie 2007, astfel cum a fost precizată la data de 3 decembrie 2007, pârâții R. și S. au chemat în garanție pe BB., Comuna Mogoșoaia și Oficiul Județean de Cadastru și Publicitate Imobiliară Ilfov, solicitând obligarea chemaților în garanție la plata următoarelor sume de bani: 16.000 euro la data plății efective, sumă evaluată provizoriu la 53.440 RON (la cursul de schimb din ziua depunerii cererii de chemare în garanție); sporul de valoare al imobilului teren între data achiziționării de către pârâți și data hotărârii de evicțiune, evaluat provizoriu la 13.360 RON (echivalentul a 4.000 euro la cursul de schimb din ziua depunerii cererii de chemare în garanție); cheltuielile de judecată la care pârâții vor fi obligați către reclamantă; cheltuielile făcute de către pârâți cu autentificarea Contractului de vânzare-cumpărare nr. x din 19 mai 2005, în cuantum de 800 RON; plata cheltuielilor de judecată ocazionate de judecarea prezentei cauze.

Pârâții au indicat dispozițiile art. 60 C. proc. civ. și art. 1341, art. 1344 și art. 998 C. civ., care antrenează răspunderea pentru evicțiune a vânzătoarei BB..

În ceea ce privește chemarea în garanție a Comunei Mogoșoaia, au arătat că această parte se face vinovată de crearea unei aparențe de proprietate în favoarea numitei CC. și, ulterior, a succesoarei acesteia BB., ceea ce a făcut posibilă încheierea Contractului de vânzare-cumpărare nr. x din 19 mai 2005 de către pârâți. Astfel, aceasta a eliberat Certificatul nr. x din 4 decembrie 2003 și Adeverința nr. x din 4 noiembrie 2003, care atestau că CC. este proprietara terenului intravilan în suprafață de 9.500 mp și care au stat la baza încheierii Contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din 4 decembrie 2003, încheiat între CC. și BB. Pârâții au invocat răspunderea civilă delictuală a acestei chemate în garanție, întemeiată pe dispozițiile art. 998 C. civ., arătând că fapta ilicită constă în ținerea unor evidențe fiscale necorespunzătoare realității, prin omisiunea radierii proprietarei inițiale CC. și neînscrierii cumpărătorilor ulteriori; că vinovăția constă în faptul că prepușii chematei în garanție au omis operarea cuvenitelor modificări, deși au fost făcute cereri de deschidere a rolului fiscal de către cumpărători; or, condiția vinovăției în materia răspunderii civile delictuale se consideră a fi îndeplinită nu doar în caz de intenție, ci și pentru cea mai mică culpă; prejudiciul cauzat pârâților este pierderea contravalorii terenului dacă vor fi evinși și cheltuielile suportate de către aceștia; legătura de cauzalitate este directă.

Referitor la cererea de chemare în garanție a Oficiului Județean de Cadastru și Publicitate Imobiliară Ilfov, aceasta este întemeiată pe dispozițiile art. 1000 alin. (3) C. civ., întrucât prepușii chematului în garanție aveau îndatorirea de a cerceta, înainte de intabularea în cartea funciară a dreptului autoarei BB., registrele de publicitate imobiliare anterioare. În lipsa acestor demersuri, chematul în garanție a contribuit în egală măsură la crearea unei aparențe de legalitate, ceea ce a determinat încheierea de către pârâți a Contractului de vânzare-cumpărare nr. x din 19 mai 2005.

Prin cererea de chemare în garanție formulată la data de 30 noiembrie 2007, astfel cum a fost precizată 28 ianuarie 2008, pârâții T. și U. au solicitat obligarea chematei în garanție BB. la plata următoarelor sume de bani: 16000 euro la data plății efective; sporul de valoare al imobilului teren, între data achiziționării de către pârâți și data hotărârii de evicțiune, evaluat provizoriu la echivalentul în RON a 4.000 euro; cheltuielile de judecată la care pârâții vor fi obligați către reclamantă; cheltuielile făcute de către pârâți cu autentificarea Contractului de vânzare-cumpărare nr. x din 19 mai 2005, în cuantum de 300 RON; plata cheltuielilor de judecată ocazionate de judecarea prezentei cauze.

Pârâții și-au întemeiat pretențiile pe dispozițiile art. 60 C. proc. civ. și art. 1341, art. 1344 și art. 998 C. civ.

Prin întâmpinarea depusă la 27 noiembrie 2007, pârâtul X. a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată. În motivare, a arătat că, la data încheierii Contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din 13 iulie 2004, BB. a prezentat extras de carte funciară și certificat fiscal eliberat de Primăria Mogoșoaia, din care rezulta că aceasta este proprietară a terenului pe care l-a vândut pârâtului. A mai arătat că, de la data cumpărării terenului și până în prezent, l-a stăpânit netulburat, neavând motive să se îndoiască de valabilitatea actelor de proprietate prezentate de vânzătoare. A susținut că este cumpărător de bună credință cu titlu oneros, astfel încât se impune respingerea cererii de contestare a dreptului său astfel dobândit.

A invocat dispozițiile art. 36 - 38 din Legea nr. 7/1996, art. 948, 966, 968 C. civ.

Prin cererea de chemare în garanție formulată la 27 noiembrie 2007, astfel cum a fost precizată la 25 februarie 2008, pârâtul X. a chemat în garanție pe BB., Comuna Mogoșoaia prin Primar, Oficiul Județean de Cadastru și Publicitate Imobiliară Ilfov și Ministerul Justiției, solicitând obligarea în solidar a chemaților în garanție la plata următoarelor sume: 10.000 RON, reprezentând prețul vânzării ce urmează a fi actualizat cu indicele de inflație la data plății efective, sporul de valoare al imobilului teren între data achiziționării de către pârât și data hotărârii de evicțiune; cheltuielile de judecată la care pârâtul va fi obligat către reclamantă; cheltuielile făcute de către pârât cu autentificarea Contractului de vânzare-cumpărare nr. x din 19 mai 2005, în cuantum de 250 RON; plata cheltuielilor de judecată ocazionate de judecarea prezentei cauze.

Prin întâmpinarea formulată la 28 noiembrie 2007, pârâții H. și I. au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, iar, pe fond, au solicitat respingerea acțiunii ca nefondate.

Prin cererea de chemare în garanție formulată la aceeași dată, H. și I. au chemat în judecată pe CC. și BB., solicitând ca, în eventualitatea admiterii cererii principale, să se dispună obligarea în solidar a chematelor în garanție la despăgubirea pârâților, prin restituirea prețului plătit la valoarea actualizată și la plata de daune pentru pierderea dreptului de proprietate asupra imobilelor.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1336, 1337 și următoarele C. civ.

Prin întâmpinarea formulată la 8 decembrie 2007, pârâții F. și G. au invocat excepțiile lipsei calității procesuale pasive și lipsei calității procesuale active, iar, pe fond, au solicitat respingerea acțiunii ca nefondate.

Prin cererea reconvențională formulată la data de 8 decembrie 2007, în contradictoriu cu reclamanta SC A. SRL și cu Y., Z. și SC AA. SRL, pârâții F. și G. au solicitat constatarea nulității absolute a Contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din 19 ianuarie 1995, încheiat între Y., Z. și SC AA. SRL, în calitate de vânzători și reclamanta SC A. SRL, în calitate de cumpărătoare, precum și constatarea nulității absolute a Contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din 22 iulie 1994, încheiat între Y. și SC AA. SRL

Motivele de nulitate invocate sunt în esență aceleași cu ale pârâților L., M., R., S., T., U..

Prin cererea de chemare în garanție formulată la data de 08 decembrie 2007, pârâții F. și G. au solicitat obligarea chematei în garanție BB. la restituirea prețului plătit de aceștia pentru teren în baza Contractelor de vânzare-cumpărare autentificate sub nr. x și y din 13 iulie 2007 de BNP DD., a cheltuielilor pricinuite de cele două vânzări, precum și a cheltuielilor suportate în prezenta judecată .

Pârâții au arătat că înțeleg să antreneze răspunderea pentru evicțiune a vânzătoarei BB., în conformitate cu dispozițiile art. 60 C. proc. civ. și art. 1341, art. 998 C. civ.

Prin întâmpinarea formulată la termenul din 3 decembrie 2007, pârâții W. și V. au solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că au dobândit dreptul de proprietate de la BB., care a făcut dovada dreptului său de proprietate asupra terenului, iar dobânditorii au cumpărat imobilele cu bună credință, de la adevăratul proprietar, astfel cum s-a făcut dovada la momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică.

Prin cererile de chemare în garanție formulate la data de 3 decembrie 2007, pârâții W. și V. au chemat în judecată pe Statul Roman prin Ministerul Economiei și Finanțelor, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Ilfov, Ministerul Justiției, Comuna Mogoșoaia prin Primar, notarul public EE., BB., solicitând ca, în cazul în care se va considera ca acțiunea formulată de reclamanta SC A. SRL ar fi întemeiată, instanța să oblige chemații în garanție ca, în solidar, să îi despăgubească cu o sumă egală cu valoare de piață a imobilului, ce urmează a fi stabilită printr-o expertiză tehnică.

Prin întâmpinarea formulată la termenul din 3 decembrie 2007, pârâții D., E., B. și C. au solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că au dobândit în indiviziune dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 1.648 mp, lotul I, tarlaua x, conform Contractului de vânzare-cumpărare nr. x din 13 iulie 2004 autentificat de BNP DD., de la BB., care a făcut dovada dreptului său de proprietate asupra terenului, iar pârâții dobânditori au cumpărat imobilele cu bună credință, de la adevăratul proprietar, astfel cum s-a făcut probat la momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică.

Prin cererile de chemare în garanție formulate la data de 3 decembrie 2007, pârâții D., E., B. și C. au solicitat, în contradictoriu cu vânzătoarea BB., obligarea chematei în garanție să îi despăgubească, prin restituirea prețului actualizat la zi, aferent terenului în suprafață de 1.684 mp, lotul I, situat în intravilanul comunei Mogoșoaia, jud. Ilfov, tarla x, cu cheltuielile de judecată.

Prin întâmpinarea formulată la termenul din 25 ianuarie 2008, pârâții O. și N. au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, iar, pe fond, au solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.

Prin întâmpinarea formulată la data de 24 ianuarie 2008, chematul în garanție EE. a solicitat respingerea cererilor formulate împotriva sa ca neîntemeiate.

Prin întâmpinarea formulată la termenul din 25 februarie 2008, chemata în garanție BB. a solicitat respingerea acțiunii formulată de reclamantă ca neîntemeiată și, în consecință, respingerea cererilor de chemare în garanție formulate de pârâți împotriva sa ca neîntemeiate.

Prin întâmpinarea formulată la data de 25 februarie 2008, chematul în garanție Ministerul Justiției a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive și a solicitat respingerea cererilor de chemare în garanție formulate de pârâți împotriva sa în raport de dispozițiile art. 60 C. proc. civ., întrucât între acesta și părțile din proces nu există o obligație de garanție.

Prin încheierea de ședință de la termenul din 24.03.2008, Tribunalul București, secția a VI-a comercială a admis excepția lipsei capacității de folosință a pârâtei SC AA. SRL, iar, prin încheierea de ședință de la termenul din 17 noiembrie 2008, aceeași instanță a admis excepția necompetenței funcționale și a trimis cauza spre repartizare unei secții civile.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a V-a civilă la data de 19 decembrie 2008, sub nr. x/2008.

Prin întâmpinarea formulată la data de 19 martie 2010, chemată în garanție Comuna Mogoșoaia a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive și a solicitat respingerea cererilor formulate de pârâți împotriva sa în raport de dispozițiile art. 60 C. proc. civ., întrucât între acesta și părțile din proces nu există o obligație de garanție, această obligație revenind, conform art. 1337 C. civ., vânzătorului, ținut să răspundă pentru evicțiune.

Prin încheierea de ședință de la termenul din 20 septembrie 2009, tribunalul a dispus unirea excepției lipsei calității procesuale active și excepției lipsei calității procesuale pasive cu fondul cauzei. Ulterior, la termenul din 19 martie 2012, a respins excepția inadmisibilității cererii reconvenționale, invocată de reclamantă prin cererile formulate la data de 21 noiembrie 2011 și, respectiv, 17 ianuarie 2012, precum și excepția lipsei capacității de folosință a reclamantei, invocată de pârâți la termenul din 23 ianuarie 2012.

Prin Sentința civilă nr. 963 din 27 aprilie 2012, Tribunalul București, secția a V-a civilă a respins, ca neîntemeiate, excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților H., I., F. și G., pe cererea principală; a respins, ca neîntemeiată, acțiunea; a respins, ca lipsite de interes, cererile reconvenționale formulate de J., K., L., M., R., S., T., U., F. și G., în contradictoriu cu pârâții Y., Z. și SC AA. SRL; a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a chemaților în garanție Comuna Mogoșoaia prin Primar și Oficiul Județean de Cadastru și Publicitate Imobiliară Ilfov, pe cererea de chemare în garanție, formulată de pârâții R. și S. și a respins cererea de chemare în garanție, ca fiind îndreptată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă; a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a chemaților în garanție Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, Oficiul Județean de Cadastru și Publicitate Imobiliară Ilfov, Comuna Mogoșoaia prin Primar, notar public EE. și Ministerul Justiției și a respins, ca rămase fără obiect, cererile de chemare în garanție formulate de pârâții L., M., R., S., X., U., X., F., G., W., V., B., C., D. și E. împotriva chematei în garanție BB..

Pentru a statua astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin Titlul de proprietate nr. x din 22 iunie 1992 emis de Comisia Municipiului București și a S.A.I., proprietarei CC. i-a fost reconstituit, în baza Legii nr. 18/1991, dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 1 ha și 5.300 mp situat în comuna Mogoșoaia, jud. Ilfov, din care suprafața de 5.500 mp situată în extravilan, tarlaua x, suprafața de 5.000 mp situată în extravilan, tarlaua x, suprafața de 4.000 și 600 mp intravilan arabil situată în tarlaua Z 330 și 200 mp curți construcții.

Prin Contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din 26 octombrie 1992 de Notariatul de Stat S.A.I., CC. a vândut terenul în suprafață de 4.600 mp intravilan situat în tarlaua Z 330 lui FF.. Actul a fost transcris în Registrul de Transcripțiuni Inscripțiuni sub nr. x din 26 octombrie 1992.

FF. a dobândit și dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 500 mp, situat în comuna Mogoșoaia, jud. Ilfov, intravilan, situat în tarlaua Z 330, prin cumpărare de la GG., conform Contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din 26 octombrie 1992 de Notariatul de Stat S.A.I. Actul a fost transcris în Registrul de Transcripțiuni Inscripțiuni sub nr. x din 26 octombrie 1992 .

La rândul său, FF. a vândut întregul teren în suprafață de 5.100 mp, dobândit prin cele două acte de vânzare-cumpărare, către Y., prin Contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din 4 august 1993 de Notariatul de Stat S.A.I., actul fiind transcris sub nr. x din 4 august 1993.

Prin Contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din 22 iulie 1994 de Notariatul de Stat S.A.I., Y. și Z. au vândut terenul în suprafață de 5.100 mp, dobândit de la FF., către SC AA. SRL. Actul a fost transcris în Registrul de Transcripțiuni Inscripțiuni sub nr. x din 22 iulie 1992.

Prin Contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din 19 ianuarie 1995 de Notariatul de Stat S.A.I., vânzătoarea SC AA. SRL a vândut reclamantei SC A. SRL terenul în suprafață de 5.100 mp, situat în parcela x Mogoșoaia, cu următoarele vecinătăți: la Nord, HH.; la Sud, II.; la Est, Y. și Z.

Prin același contract, vânzătorii Y. și Z. au vândut reclamantei SC A. SRL terenul în suprafață de 5.500 mp situat în comuna Mogoșoaia, jud. Ilfov, având ca vecini: la Nord, HH.; la Sud, II.; la Est, Drum; la Vest, SC AA. SRL. Actul a fost transcris în Registrul de Transcripțiuni Inscripțiuni sub nr. x din 19 ianuarie 1995. Și terenul de 5.500 mp face parte din terenul reconstituit lui CC. prin Titlul de proprietate nr. x din 22 iunie 1992, care l-a înstrăinat către JJ., prin Contractul de vânzare-cumpărare nr. x din 24 august 1993 transcris în Registrul de transcripțiuni imobiliare sub nr. x din 24 august 1993. Aceasta, la rândul său, l-a înstrăinat către Z. și Y., prin Contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din 2 septembrie 1994, transcris în Registrul de transcripțiuni imobiliare sub nr. x din 20 septembrie 1994, care l-au vândut către reclamantă, prin Contractul de vânzare-cumpărare nr. x din 19 ianuarie 1995.

Ulterior, într-o altă succesiune de acte juridice, fosta proprietară CC. a vândut a doua oară o parte semnificativă, de 9.500 mp, din terenul descris mai sus.

Astfel, prin Contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din 4 decembrie 2003, KK. a vândut către cumpărătoarea BB., prin mandatar LL., terenul în suprafață de 9.500 mp, situat în tarlaua x, compus din suprafața de 5.500 mp, care, între timp, a fost trecută în intravilan, prin PUG, aprobat prin H.C.L. nr. 34/1999, precum și din suprafața de 4.000 mp intravilan, conform Titlului de proprietate nr. x din 22 iunie 1992.

Pentru terenul în suprafață de 9.500 mp, ce a format obiectul Contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din 4 decembrie 2003, la data de 27 noiembrie 2003 s-a avizat documentația cadastrală nr. x și, prin Încheierea de carte funciară nr. x din 22 decembrie 2003, s-a dispus înscrierea în Cartea Funciară x a localității Mogoșoaia, în favoarea cumpărătoarei BB.

Prin actul de dezmembrare autentificat cu nr. x din 25 martie 2004 de BNP "MM.", cumpărătoarea BB. a dezmembrat terenul în suprafață de 9.500 mp, dobândit prin Contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din 4 decembrie 2003, în 11 loturi, pe care le-a vândut pârâților.

Tribunalul a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, ca neîntemeiată, reținând că aceasta a învestit instanța de judecată cu o acțiune în revendicare împotriva pârâților. Or, reclamanta se bucură, până la anularea titlului său de proprietate, de prezumția de validitate a acestuia și de mijloacele juridice puse la îndemână pentru apărarea dreptului de proprietate dobândit, între care se regăsește și dreptul de a formula o acțiune în revendicare pentru dobândirea posesiei. Astfel cum rezultă din succesiunea actelor juridice încheiate, atât reclamanta, cât și pârâții invocă un drept de proprietate asupra aceluiași teren, situat în localitatea Mogoșoaia.

Cum același argument a fost invocat și în susținerea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâților F. și G., dar și a pârâților H. și I., tribunalul a înlăturat apărările lor, în sensul inexistenței unei suprapuneri între terenul reclamantei și terenurile pe care aceștia le-au dobândit de la BB. și a respins atât excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, pe cererea principală, cât și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților H., I., F. și G., pe cererea principală, ca neîntemeiate.

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a chemaților în garanție Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, Oficiul Județean de Cadastru și Publicitate Imobiliară Ilfov, Comuna Mogoșoaia prin Primar, notar public EE., Ministerul Justiției, tribunalul a constatat că este întemeiată și a admis-o, în raport de dispozițiile art. 30, 31 și 36 din Legea nr. 7/1996 (fostele art. 33 și 34 din lege), respectiv art. 33 alin. (1) din același act normativ (în forma inițială aplicabilă la data înscrierii drepturilor pârâților):

În același sens s-a reținut că reclamanta prin actele sale ulterioare a lăsat posibilitatea creării unei alte aparențe de drept, aceea care opera în favoarea proprietarei inițiale CC. și, ulterior, în favoarea autoarei pârâților, BB., iar această inacțiune a făcut posibilă menținerea în evidențele cadastrale și fiscale ale Primăriei comuna Mogoșoaia, ca titulară a dreptului de proprietate asupra terenului, a proprietarei inițiale CC., astfel cum reiese din Adeverința nr. x din 4 noiembrie 2003 eliberată de Primăria comunei Mogoșoaia.

Prin urmare, tribunalul a apreciat că pârâții sunt de bună credință.

Referitor la afirmațiile reclamantei, conform cărora titlul pârâților nu este preferabil, întrucât aceștia nu puteau dobândi valabil de la un non dominus, tribunalul le-a apreciat ca nerelevante, reținând că, în cauză, nu este aplicabil principiul nemo plus iuris ad alium transfere potest quam ipse habet, pentru considerentele expuse mai sus.

Prin Decizia civilă nr. 315A din 9 decembrie 2013, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și familie a anulat, ca netimbrate, cererile de intervenție în interes propriu formulate de JJ. și NN.. A respins, ca nefondat, apelul declarat de apelanta reclamanta SC A. S.R.L împotriva Sentinței civile nr. 963 din 27 aprilie 2012, pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a civilă, în contradictoriu cu intimații pârâți B., C., D., E., F., G., J., K., L., M., T., U., R., S., N., O., P., Q., Z., Y., SC AA. SRL și cu intimații-chemați în garanție BB., Comuna Mogoșoaia prin Primar, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Ilfov, Ministerul Justiției, EE., Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor. A respins, ca nefondate, și apelurile declarate de apelanții aderenți W., V., X., H. și I.. A obligat pe apelanta reclamantă la 636 RON cheltuieli de judecată către apelanții pârâți H. și I.; la 2.305 RON către apelantul pârât W.; la 5.865 RON către apelantul pârât V.; la 2.500 RON către apelantul pârât L. și la 850 RON către intimații pârâți N. și O.

Prin Decizia nr. 3035 din 5 noiembrie 2014, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a admis recursul declarat de reclamanta SC A. SRL împotriva deciziei Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a casat parțial decizia recurată și a trimis cauza, spre rejudecare, aceleiași instanțe de apel; a fost menținută soluția privind anularea, ca netimbrată, a cererilor de intervenție formulate de intervenienții JJ. și NN..

Pentru a pronunța această decizie, instanța supremă a reținut că instanța de apel nu a tranșat în mod coerent care sunt regulile aplicabile în cauză, expunând un raționament în care argumentele a fortiori se amestecă în diverse planuri, fiind contradictorii, nu răspunde argumentelor esențiale ale reclamantei, determinante pentru soluționarea cauzei, neputându-se decela care sunt argumentele decisive care au determinat deznodământul judiciar criticat de către recurentă, ceea ce determină imposibilitatea exercitării controlului judiciar, din perspectiva art. 304 pct. 9 C. proc. civ., devenind incident motivul de recurs reglementat de art. 304 pct. 7 C. proc. civ.

În acest cadru, instanța de recurs a apreciat că, numai după ce se va stabili care este situația juridică a titularului unui drept real transcris în registrul de transcripțiuni și inscripțiuni imobiliare, dar neînscris în cartea funciară, dacă acțiunea în revendicare mai poate fi un mijloc de apărare a dreptului de proprietate transcris într-un astfel de registru, vătămat prin înscrierea sa ulterioară în cartea funciară și dacă se poate aplica principiul publicității materiale în cazul revendicării unui imobil dobândit sub imperiul vechiului sistem de publicitate imobiliară și pentru care, ulterior, s-a deschis carte funciară pe numele altor persoane, deci, în cazul concursului între persoane care și-au dobândit drepturile de proprietate în sisteme de publicitate imobiliară diferite, se va putea trece la analiza atitudinii subiective a subdobânditorilor cu titlu oneros, în raport de dispozițiile Legii nr. 7/1996, cu privire la care se va stabili acțiunea lor în timp, precum și la analiza incidenței în cauză a prescripției invocată de intimați.

În ceea ce privește buna credință, s-a arătat că aceasta trebuie cercetată prin raportare la elementele concrete ale speței, iar nu printr-o interpretare generală și abstractă, elemente relative la obligațiile ce incumbau părților interesate, dar și autorităților implicate, cu privire specială asupra titularului obligației legale de verificare sau conversie a datelor din Registrul de transcripțiuni și inscripțiuni, după înființarea cărților funciare, asupra păstrării a două roluri fiscale pentru același imobil, eliberării de certificate fiscale neconforme cu realitatea, se va evalua atitudinea intimatei BB. și în ce măsură renunțarea expresă a acesteia la cercetarea registrului de transcripțiuni și inscripțiuni poate avea vreo influență asupra titlului său și asupra bunei-credințe a terților subdobânditori, aceasta după ce se va tranșa dacă este aplicabil în cauză principiul publicității materiale sau cel al priorității înscrierilor, cu distincțiile deja expuse sub aspectul condițiilor de aplicare și al efectelor juridice pe care acestea le presupun.

În același sens, s-a statuat că trebuie distins între buna credință și teoria validității aparenței în drept (error communis facit ius) în regimul de carte funciară, în măsura în care s-ar putea considera că terțul dobânditor de bună credință și cu titlu oneros s-ar fi aflat într-o eroare comună și invincibilă cu privire la titlu juridic al autorului său.

De asemenea, s-a constatat că din examinarea considerentelor deciziei recurate, nu rezultă că instanța de apel s-ar fi pronunțat asupra criticii ce viza situația juridică particulară a suprafeței de teren de 500 mp, inclusă în lotul x, în prezent, proprietatea lui D. și E., despre care recurenta afirmă că nu a fost niciodată cumpărată de intimata BB., și nici parcelată sau vândută pârâților.

Înalta Curte a mai statuat, totodată, că, în raport de soluția pronunțată asupra apelului reclamantei, în rejudecare, se vor repune sau nu în discuție cererile reconvenționale și cererile de chemare în garanție formulate de pârâți, cu respectarea tuturor garanțiilor impuse de un proces echitabil, reținând că soluția privind anularea, ca netimbrată, a cererilor de intervenție formulate de intervenienții JJ. și NN. nu a fost criticată, nefiind supusă cenzurii instanței de recurs, astfel că aceasta a fost menținută.

Prin Decizia nr. 484A din 16 octombrie 2015, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a admis apelul principal declarat de apelanta reclamantă SC A. SRL și apelurile incidente declarate de apelanții pârâți W., V., X., H. și I., împotriva Sentinței civile nr. 963 din 27 aprilie 2012, pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a civilă, a schimbat în parte sentința apelată și, pe fond, a admis în parte acțiunea formulată de reclamantă și a obligat pârâții să lase reclamantei în deplină proprietate și posesie imobilul în suprafață de 9.500 mp situat în comuna Mogoșoaia, jud. Ilfov, tarlaua x, astfel: pârâții B., C., D., E., F., G. să lase reclamantei în deplină proprietate și posesie imobilul situat în comuna Mogoșoaia, jud. Ilfov, tarlaua x, format din teren în suprafață de 1.684 mp, identificat cu nr. cadastral x, respectiv B., C. - 353,46 mp, D., E. - 1.155,21 mp și F., G. - 176,71 mp; pârâții F. și G. să lase reclamantei în deplină proprietate și posesie imobilul situat în comuna Mogoșoaia, jud. Ilfov, tarlaua x, format din teren în suprafață de 505 mp identificat cu nr. cadastral x; pârâții H. și I. să lase reclamantei în deplină proprietate și posesie imobilul situat în comuna Mogoșoaia, jud. Ilfov, tarlaua x, format din teren în suprafață de 500 mp identificat cu nr. cadastral x, precum și terenul situat în comuna Mogoșoaia, jud. Ilfov, tarlaua x, în suprafață de 631 mp, identificat cu nr. cadastral x. Totodată, s-a constatat că reclamanta este proprietara în baza accesiunii imobiliare a construcțiilor edificate de pârâții Alecu pe terenul în suprafață de 500 mp; pârâții J. și K. să lase reclamantei în deplină proprietate și posesie imobilul situat în comuna Mogoșoaia, jud. Ilfov, tarlaua x, format din teren în suprafață de 630 mp, identificat cu nr. cadastral x; a constatat că reclamanta este proprietară în baza accesiunii imobiliare a construcțiilor edificate de pârâții Radu pe teren; pârâții L. și M. să lase reclamantei în deplină proprietate și posesie imobilul situat în comuna Mogoșoaia, jud. Ilfov, tarlaua x, format din teren în suprafață de 630 mp, identificat cu nr. cadastral x; pârâții N. și O. să lase reclamantei în deplină proprietate și posesie imobilul situat în comuna Mogoșoaia, jud. Ilfov, tarlaua x, format din teren în suprafață de 900 mp, identificat cu nr. cadastral x; pârâții P. și Q. să lase reclamantei în deplină proprietate și posesie imobilul situat în comuna Mogoșoaia, jud. Ilfov, tarlaua x, format din teren în suprafață de 280 mp, identificat cu nr. cadastral x; pârâții R. și S. să lase reclamantei în deplină proprietate și posesie imobilul situat în comuna Mogoșoaia, jud. Ilfov, tarlaua x, format din teren în suprafață de 411,89 mp, identificat cu nr. cadastral x; pârâții T. și U. să lase reclamantei în deplină proprietate și posesie imobilul situat în comuna Mogoșoaia, jud. Ilfov, tarlaua x, format din teren în suprafață de 411,88 mp, identificat cu nr. cadastral x; pârâtul V. să lase reclamantei în deplină proprietate și posesie imobilul situat în comuna Mogoșoaia, jud. Ilfov, tarlaua x, format din teren în suprafață de 411,88 mp, identificat cu nr. cadastral x; pârâtul W. să lase reclamantei în deplină proprietate și posesie imobilul situat în comuna Mogoșoaia, jud. Ilfov, tarlaua x, format din teren în suprafață de 411,88 mp, identificat cu nr. cadastral x; pârâtul X. să lase reclamantei în deplină proprietate și posesie imobilul situat în comuna Mogoșoaia, jud. Ilfov, tarlaua x, format din teren în suprafață de 593 mp, identificat cu nr. cadastral x. A obligat toți pârâții să lase reclamantei în deplină proprietate și posesie terenul în suprafață de 1.497 mp situat în comuna Mogoșoaia, jud. Ilfov, tarlaua x, nr. cadastral x, pe care-l stăpânesc în coproprietate forțată cu destinația de drum de acces.

A respins capătul de cerere privitor la constatarea calității de proprietar prin accesiune al reclamantei cu privire pretinsele construcții edificate de B., C., D., E., F., G., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., ca neîntemeiat. A admis cererile de chemare în garanție formulate de B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., P., Q., R., S., T., U., V., W., X. și a obligat chemata în garanție BB. să restituie contravaloarea imobilelor constând în prețul actualizat și sporul de valoare, exprimate în euro, plătibilă în RON la cursul BNR la data plății, astfel: pârâților B., C. - 23.745,4 euro; pârâților D. și E. - 77.607 euro; pârâților F., G. - 45.797,4 euro; pârâților H., I. - 75.981 euro; pârâților J., K. - 42.323,4 euro; pârâților L., M. - 42.323,4 euro; pârâților P., Q. - 18.810,4; pârâților R., S. - 27.677 euro; pârâților T., U. - 27.677 euro; pârâtului V. - 27.677 euro; pârâtului W. - 27.677 euro; pârâtului X. - 39.838 euro, conform raportul de expertiză efectuat de expert OO., pe care l-a omologat. A respins cererile reconvenționale, ca neîntemeiate. A menținut modul de soluționare al excepțiilor: lipsei calității procesuale active a reclamantei SC A. SRL pe cererea principală; lipsei calității procesuale pasive a pârâților H., I., F. și G. pe cererea principală; lipsei calității procesuale pasive a chemaților în garanție Comuna Mogoșoaia prin Primar și Oficiul Județean de Cadastru și Publicitate Imobiliară Ilfov pe cererea de chemare în garanție formulată de pârâții R. și S.; lipsei calității procesuale pasive a chemaților în garanție Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, Oficiul Județean de Cadastru și Publicitate Imobiliară Ilfov, Comuna Mogoșoaia prin Primar, notar public EE. și Ministerul Justiției pe cererile de chemare în garanție formulate de pârâții W. și V..

De asemenea, a obligat intimata BB. la plata cheltuielilor de judecată, astfel: reclamantei 18.190,72 RON (reprezentând taxe de timbru achitate la judecarea fondului și în apel și 501,7 RON onorariu de expert); apelanților aderenți pârâți PP. 637 RON (reprezentând taxa de timbru); apelantului aderent pârât V. 2.305 RON (reprezentând taxa de timbru) și 1.000 RON (onorariu de avocat, redus în condițiile art. 274 alin. (3) C. proc. civ.); apelantului aderent pârât X. 410 RON (reprezentând taxa de timbru); apelantului aderent pârât W. - 2.305 RON (reprezentând taxa de timbru) și 500 RON (onorariu de expertiză); intimaților QQ. 1.000 RON (onorariu de avocat, redus în condițiile art. 274 alin. (3) C. proc. civ.); intimaților RR. 1.000 RON (onorariu de avocat, redus în condițiile art. 274 alin. (3) C. proc. civ.) și a respins cererea intimaților SS. la obligarea la plata cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată.

Prin încheierea din 4 decembrie 2015, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a respins, ca nefondată, cererea de îndreptare eroare materială formulată de petentul W. privind Decizia nr. 484 din 16 octombrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. x/2008.

Prin Încheierea din 18 decembrie 2015, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a respins, ca nefondată, cererea de îndreptare eroare materială formulată de petentul V. privind Decizia nr. 484 din 16 octombrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. x/2008, având în vedere aceleași considerente ca cele reținute prin încheierea din 4 decembrie 2015, din același dosar.

Prin Decizia civilă nr. 1459 din 30 iunie 2016, Înalta Curte a admis recursurile declarate de recurenții-pârâți D., E., F., G., H., I., L., M., N., O., R., S., U., T., V., W., X., J. și K. și de recurenta - chemată în garanție BB. împotriva deciziei nr. 484A din 16 octombrie 2015, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și recursurile formulate de recurentul - pârât W. împotriva încheierii de ședință din data de 4 decembrie 2015 și de recurentul-pârât V. împotriva încheierii de ședință din 18 decembrie 2015, s-a dispus casarea deciziei și încheierilor recurate și trimiterea cauzei, spre rejudecare, aceleiași instanțe.

Pentru a pronunța această decizie, instanța supremă a reținut, în esență, că rejudecarea pricinii în fața instanței de apel s-a realizat fără respectarea obligatorie a îndrumărilor dispuse de instanța de casare prin Decizia nr. 3035 din 5 noiembrie 2014 și a dispozițiilor art. 261 pct. 5 C. proc. civ., ci în condiții care nu au asigurat garanțiile dreptului la un proces echitabil, guvernat de art. 21 alin. (3) din Constituție și art. 6 parag. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Tot astfel, s-a reținut că instanța de apel, examinând incidența în cauză a prevederilor art. 58 din Legea nr. 7/1996, s-a limitat doar la a nota că transcrierea Contractului de vânzare-cumpărare nr. x/1995 s-a făcut în conformitate cu actele normative în vigoare în registrul de transcripțiuni și inscripțiuni, omițând atât apărările formulate în speță, prin care s-a contestat faptul că acest contract de vânzare-cumpărare a fost transcris în registrul de transcripțiuni și inscripțiuni și analiza probelor avute în vedere în analiza acestei situații de fapt și de drept.

Cu referire la art. 59 din Legea nr. 7/1996, Înalta Curte a reținut că instanța de apel deși a apreciat contradictoriu, reținând că, la momentul înscrierii imobilului în cartea funciară, cumpărătoarea BB. și autoritățile responsabile cu întocmirea evidențelor nu au respectat procedurile legale a considerat că titlul chematei în garanție BB. este afectat de clauza inserată în cuprinsul convenției, privind scutirea de cercetarea sarcinilor și a situației juridice a imobilului achiziționat, aceste vicii fiind transmise și contractelor de vânzare-cumpărare încheiate ulterior de această parte cu pârâții în cauză.

De asemenea, s-a constatat că instanța de apel a analizat atitudinea subiectivă a subdobânditorilor cu titlu oneros printr-o interpretare generală și abstractă, iar nu cu referire la elemente concrete din speță prin raportare la fiecare parte în cauză, raportându-se la premisa greșită că actele juridice respective sunt nelegale, deși acestea se bucură de prezumția de valabilitate.

Înalta Curte a constatat, în privința modului de soluționare a cererilor reconvenționale formulate de pârâții J., K., H. și I., că raționamentul expus nu s-a axat pe o situație de fapt concret expusă cu privire la construcțiile în litigiu și că analiza realizată nu s-a preocupat să lămurească un aspect esențial al judecății, privind identificarea și evaluarea eventualelor construcțiilor edificate de pârâții în cauză pe terenul revendicat de reclamantă.

În legătură cu soluția dată cererilor de chemare în garanție formulate în contradictoriu cu Comuna Mogoșoaia prin Primar, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Ilfov și Ministerul Justiției, Înalta Curte a observat că instanța de apel, în condițiile în care se invocase faptul că aceste părți au calitate procesual pasivă în cauză, a conchis succint, raportat la concluziile raportului de expertiză omologat, că în mod corect s-au soluționat excepțiile invocate fără a răspunde apărărilor formulate de apelantul X. în condițiile art. 261 pct. 5 C. proc. civ.

Cât privește soluționarea cererilor privind constatarea nulității contractelor de vânzare-cumpărare nr. x/1995 și nr. y/1994, Înalta Curte a constatat că motivarea instanței de apel trebuia să se raporteze strict la motivele de fapt și de drept expuse prin cererile formulate, în sensul de a se verifica dacă sunt aplicabile cauzele de nulitate susținute de pârâți la situația de fapt dedusă judecății, or, instanța de apel a analizat doar parțial argumentele invocate de pârâții și s-a raportat la o situație de fapt greșită, respectiv că în speță, instanța de apel a reținut că au fost admise toate cererile de chemare în garanție, fără însă a motiva în vreun fel care sunt considerentele care au condus la formarea convingerii cum că pârâții au fost evinși, prin raportare la situația particulară a fiecărui pârât, respectiv că instanța de apel trebuia să stabilească partea din hotărârea de prima instanță ce se impune a fi conservată, pe temeiul puterii de lucru judecat, întrucât nu a fost criticată în apel și să aibă în vedere limitele casării.

Cauza a fost înregistrată la data de 6 februarie 2017 pe rolul Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie sub nr. x/2008**.

Prin decizia civilă nr. 393 A din 17 aprilie 2018, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a luat act de renunțarea la drept a reclamantului, a admis formal apelul principal declarat de apelantul - reclamant SC A. SRL împotriva Sentinței civile nr. 963 din data de 27 aprilie 2012, pronunțate de către Tribunalul București, secția a V-a civilă, în Dosarul nr. x/2008, a anulat, în parte, sentința atacată în sensul că a respins pe fond cele două capete de cerere vizând constatarea dobândirii dreptului de proprietate asupra clădirilor edificate de pârâții H., I., J. și K. și revendicarea acestor clădiri.

Totodată, s-a dispus respingerea, ca nefondate, a apelurilor incidentale formulate de apelanții-incidentali W. și V. împotriva aceleiași sentințe, au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței atacate, fiind respinsă, ca nefondată, cererea reclamantului de acordare a cheltuielilor de judecată, fiind obligat reclamantul la plata cheltuielilor de judecată astfel: suma de 636 RON către apelanții-pârâți H. și I., suma de 7.529 RON către apelantul-pârât V., suma de 4.329 RON către apelantul-pârât W.; suma de 2.559 RON către apelantul-pârât X., suma de 9.700 RON către intimații-pârâți L. și M., suma de 3.400 RON către intimații-pârâți N. și Vasile; 3.024 RON către intimații-pârâți R. și S., suma de 2.023 RON către intimații-pârâți T. și U.; 5.168 RON către intimații-pârâți J. și K., respectiv, suma de 2.700 RON către chemata în garanție BB..

S-a luat act că intimații-pârâți D. și TT. au solicitat cheltuieli de judecată pe cale separată, respectiv că intimații-pârâți N. și O., R. și S., T. și U. și L. și M. și-au rezervat dreptul de a solicita cheltuieli de judecată, constând în onorariul de avocat pe cale separată.

Pentru a dispune astfel, instanța de rejudecare a reținut, în esență, următoarele:

În ceea ce privește lanțul de transmisiuni imobiliare succesive, finalizat cu Contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 286/1995 ce constituie titlul d