ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 02.11.2017

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 404/2019

HOTĂRÂRE
02.11.2017
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 404/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)

Asupra recursului de față, constată următoarele:

În ședința publică din 02.11.2017 apelantele-pârâte B. SRL și C. SA prin administrator special D. au formulat cerere de recuzare a completului de judecată C17A compus din - președinte - E. și judecător - F., în raport de Decizia civilă nr. 1214/29.06.2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, în Dosarul nr. x/2016.

Prin încheierea din 10.11.2017 a fost respinsă cererea de recuzare formulată de apelantele-pârâte B. SRL și C. SA prin administrator special D., în cauza având ca obiect cererile de apel formulate de apelantele pârâte B. SRL și C. SA prin administrator special D. împotriva Sentinței civile nr. 2894/16.05.2017, pronunțate de Tribunalul București, secția a VII-a civilă, în Dosarul nr. x/2016, în contradictoriu cu intimata reclamantă G. SPRL, administrator judiciar al C. SA, ca neîntemeiată.

Împotriva încheierii din 10.11.2017, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, a formulat recurs C. SA prin administrator special D..

Recurenta susține că, deși diferența dintre Dosarul nr. x/2016 și prezentul dosar o reprezintă faptul că beneficiarul plății efectuate de C. SA este o altă societate față de H., obiectul dosarului și temeiul plăților efectuate sunt identice cu cele ale prezentului dosar, mai mult, atât H. cât și societatea I. fac parte din același grup de societăți având persoane comune în organele de conducere și reprezentare. Astfel, arată recurenta că judecătorii au soluționat anterior alte cauze care îi privesc pe reclamant și pe pârât, exprimându-și părerea cu privire la soluția ce se va pronunța în cauză.

În drept a fost invocat motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, acesta fiind redactat și comunicat părților.

Analizând recursul, Înalta Curte, constituită în completul de filtru, reține următoarele:

Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalității căilor de atac și el presupune că părțile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor și intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege și astfel nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.

Principiul enunțat este consacrat la nivel constituțional în art. 129 din Constituția României, iar în noul C. proc. civ., în art. 457.

Prezentul recurs are ca obiect încheierea din 10.11.2017, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, prin care a fost respinsă o cerere de recuzare.

Conform art. 53 alin. (1) C. proc. civ. încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată numai de părți, odată cu hotărârea prin care s-a soluționat cauza. Când această hotărâre este definitivă, încheierea va putea fi atacată cu recurs la instanța superioară, în termen de 5 zile de la comunicarea acestei hotărâri.

Așadar, din dispozițiile legale evocate se constată că art. 53 alin. (1) C. proc. civ..prevede în mod explicit exercitarea căii de atac doar odată cu hotărârea prin care s-a soluționat cauza, în speță apelurile împotriva Sentinței nr. 2894/16.05.2017 pronunțate de Tribunalul București, secția a VII-a civilă.

Astfel cum rezultă din datele dosarului, apelurile au fost soluționate de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, prin Decizia nr. 99/17.01.2019, ulterior formulării recursului împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de recuzare.

Întrucât recurenta a exercitat calea de atac a recursului împotriva încheierii prin care a fost respinsă cererea de recuzare înainte de a fi soluționate apelurile, cererea de recurs este formulată prematur.

În consecință, pentru considerentele ce preced, Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., va respinge recursul ca prematur.

Respinge ca prematur recursul declarat de recurenta-pârâtă C. SA prin administrator special D. împotriva încheierii din 10 noiembrie 2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 27 februarie 2019.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2019-03-22
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 640/2019
iulie 2018. Prin decizia nr. 2179/2018 din 1 noiembrie 2018, Curtea de Apel București, secția a V-a civilă a respins, ca nefondat, apelul formulat de apelanta - creditoare A. S.A. împotriva sentinței civile nr. 1357/05.03.2018, pronunțată d
ÎCCJ 2020-10-13
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1921/2020
B. S-a luat act de faptul că pârâta nu a solicitat cheltuieli de judecată. Prin decizia civilă nr. 367 din 25 februarie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția V civilă s-a admis apelul declarat de apelanta-reclamantă A. S.A. p
ÎCCJ 2020-03-03
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 519/2020
Ședința publică din data de 3 martie 2020 Asupra recursului de față; Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Tribunalul București, secția a VII-a civilă la da
ÎCCJ 2020-07-30
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1535/2020
sentinței civile atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe. Curtea de Apel București, secția a V-a Civilă prin decizia civilă nr. 1024 din 05 iunie 2019 a admis apelul formulat de apelanta reclamantă A. S.A. prin administ
ÎCCJ 2019-02-26
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 343/2019
temeiată și cererea de chemare în garanție ca rămasă fără obiect. 10. Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, prin Decizia civilă nr. 498 din 27 martie 2015, a anulat ca netimbrat apelul declarat de pârâta SC C. SA împotriva încheier
Sursă