ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1980/2019

Ședința publică din data de 6 noiembrie 2019

Asupra contestațiilor în anulare de față;

Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr. x/2019 la data de 24 iunie 2019 contestatorul A. în contradictoriu cu B. și C. a formulat contestație în anulare împotriva deciziei nr. 578 pronunțată la data de 20 martie 2019 de Înalta Curte de Casație și Justiție.

În motivarea contestației în anulare contestatorul a arătat că în mod greșit Înalta Curte a considerat că termenul legal de declarare a recursului s-a împlinit la data de 28 mai 2019. În realitate, termenul de declarare a recursului s-a împlinit la data de 29 mai 2019 întrucât ziua de 28 mai 2018 a fost zi liberă, deoarece în această zi a fost ziua de Rusalii.

Prin urmare, termenul legal de declarare a recursului s-a împlinit la data de 29 mai 2019, data la care a formulat și depus cererea de recurs.

În drept contestatorul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 503 C. proc. civ.

Prin cererea înregistrată sub nr. x/2019 la data de 28 iunie 2019 contestatorul B. în contradictoriu cu intimații A. și C. a formulat contestație în anulare împotriva deciziei nr. 578 din 20 martie 2019 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în dosarul nr. x/2017 solicitând ca prin hotărârea prin care se va pronunța să se dispună în temeiul art. 508 alin. (3) C. proc. civ. admiterea contestației, anularea deciziei civile nr. 578 din 20 martie 2019 și urmare a judecării recursului, admiterea acestuia, casarea în parte în raport de motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., a deciziei nr. 1105 din 3 aprilie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, respingerea apelului cu consecința menținerii sentinței civile nr. 55 din 5 decembrie 2017 pronunțată de Tribunalul Mehedinți.

În motivarea contestației în anulare, contestatorul a arătat că respingerea recursului ca tardiv este rezultatul unei erori materiale evidente, săvârșite de instanța de recurs ca urmare a omiterii/confundării unui element/date materiale importante care, dacă ar fi fost avute în vedere, ar fi atras o altă soluție. Deși, calea de atac a fost depusă la Oficiul poștal înăuntrul termenului legal de recurs (pe data de 29 mai 2018) Înalta Curte de Casație și Justiție a omis în mod involuntar un element material esențial, respectiv faptul că ziua de 28 mai 2018 (a doua zi de Rusalii) a fost potrivit art. 139 alin. (1) din Codul muncii, nelucrătoare, ceea ce înseamnă că termenul de 30 de zile s-a prelungit până în prima zi lucrătoare, în speță, 29 mai 2018.

În drept, contestația în anulare a fost întemeiată pe dispozițiile art. 503-508 C. proc. civ.

Intimata C. a formulat întâmpinare la contestația formulată de B. prin care a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată și obligarea contestatorului la plata cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 10 octombrie 2019 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în temeiul art. 139 C. proc. civ., coroborat cu art. 107 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor s-a dispus conexarea cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2019 la pricina ce formează obiectul dosarului nr. x/2019

Analizând actele și lucrările dosarului Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele:

Potrivit art. 503 alin. (1) C. proc. civ., hotărârile definitive pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat și nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata, iar art. 503 alin. (2) pct. 2 din același act normativ prevede că hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare când dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale.

Din analiza coroborată a dispozițiilor legale evocate rezultă că obiectul contestației în anulare îl formează numai hotărârile judecătorești definitive.

Potrivit art. 493 alin. (5) teza I C. proc. civ., în cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplinește cerințele de formă (…) anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunțată, fără citarea părților, care nu este supusă niciunei căi de atac.

Textul de lege evocat stabilește că nu sunt supuse niciunei căi de atac hotărârile pronunțate de instanța supremă, în completul de filtru, prin care recursul a fost anulat sau respins pentru neîndeplinirea unei cerințe formale sau de admisibilitate.

Așadar, nefiind supusă niciunei căi de atac rezultă că hotărârea instanței de recurs pronunțată în complet de filtru, conform art. 493 alin. (5) C. proc. civ. nu poate forma obiectul căilor de atac de reformare sau de retractare.

Prin raportare la aceste considerații Înalta Curte de Casație și Justiție reține că prin decizia nr. 578 din 20 martie 2019, pronunțată în complet de filtru conform art. 493 alin. (5) C. proc. civ. s-a respins recursul ca tardiv declarat de B. împotriva deciziei civile nr. 1105 din 3 aprilie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Craiova.

Fiind o decizie prin care s-a respins recursul ca tardiv de Înalta Curte de Casație și Justiție în complet de filtru, rezultă că această hotărâre nu este supusă niciunei căi de atac conform art. 493 alin. (5) teza I C. proc. civ.. În consecință, decizia nr. 578 din 20 martie 2019 nu este susceptibilă de a fi atacată pe calea contestației în anulare.

Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege în condițiile și termenele stabilite de acestea, indiferent de menținerile din dispozitivul ei.

Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege, astfel că, recunoașterea unei căi extraordinare de atac în alte situații și pentru alte motive decât cele prevăzute de legea procesual civilă ar constitui o încălcare a principiului legalității căilor de atac prevăzut de art. 457 C. proc. civ.

Având în vedere considerentele arătate în temeiul art. 493 alin. (5) teza I C. proc. civ. Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge contestațiile în anulare ca inadmisibile.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibile contestațiile în anulare formulate de contestatorii A. și B. împotriva deciziei nr. 578 din 20 martie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2017.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședința publică, astăzi 6 noiembrie 2019.