ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1518/2019
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1518/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)
Ședința publică din data de 26 septembrie 2019
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr. x/2016, reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., și W., toți reprezentați de Sindicatul Solidaritatea Sanitară Prahova, au chemat în judecată pe pârâtul Spitalul Județean de Urgență Ploiești, solicitând că prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului la plata diferențelor salariale rezultate dintre contravaloarea gărzilor încasate (calculate eronat prin raportarea la salariul de încadrare) și contravaloarea gărzilor legal calculate prin raportarea la salariul de baza individual, din luna mai a anului 2013 și până la pronunțarea prezentei hotărâri; plata diferențelor salariale rezultate din contravaloarea sporurilor de 50%, 15% și 5% încasate (calculate eronat prin raportare la salariul de încadrare) și contravaloarea acestor sporuri calculate legal prin raportare la salariul de baza individual, din mai a anului 2013 și până la pronunțarea hotărârii; plata sporului pentru condiții deosebit de periculoase de 75% proporțional și cu timpul efectiv lucrat în timpul gărzilor în blocul operator, începând cu luna mai a anului 2013 și până la pronunțarea prezentei hotărâri; obligarea pârâtului la plata drepturilor salariale corespunzătoare orelor de munca lucrate peste norma de munca de maxim 40 de ore pe săptămână, începând cu mai 2013 și până la data pronunțării hotărârii judecătorești, respectiv: Un beneficiu suplimentar față de salariu, de 75%, pentru depășirea normei legale de muncă (echivalentul sporului pentru ore suplimentare de minim 75% prevăzut la art. 123 alin. (2) Codul muncii - prin asimilare conform art. 1 alin. (2) teza a II-a C. civ.); Spor de 25% pentru orele de gardă efectuate între orele 22 și 6 (sporul pentru muncă de noapte).Toate celelalte sporuri aferente locului de muncă; dreptul la sporul de noapte de cel puțin 25% pentru orele de gardă lucrate în timpul nopții în afără a ceea ce se considera program normal de lucru; dreptul la toate sporurile aferente locului de muncă pentru toate orele de gardă efectuate; acordarea tichetelor de masă pentru orele lucrate până la ora 14 (pentru zilele în care medicii sunt de gardă nu primesc tichete de masă); plata actualizării cu indicele de inflație a tuturor acestor drepturi salariale rezultate mai sus și plata dobânzii legale aferente acestor sume de la data scadenței, la data plații efective și plata cheltuielilor de judecată.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile Codului Muncii, Directiva 2003/88/EC așa cum este interpretată de Curtea de Justiție a UE în ceea ce privește considerarea orelor de gardă ale medicilor că timp de lucru și celelalte acte normative menționate în cererea de chemare în judecată.
Prin sentința civilă nr. 965 din 9.03.2018, Tribunalul Prahova a admis în parte acțiunea formulate de reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V. și W., toți reprezentați de Sindicatul Solidaritatea Sanitară Prahova, în contradictoriu cu pârâții Spitalul Județean de Urgență Ploiești și Serviciul de Ambulanță Județean Prahova.
A obligat pârâtul la plata către reclamanți a drepturilor salariale cuvenite și neachitate conform expertizei X. -Anexa 2, sume actualizate cu indicele de inflație de la data scadenței la data plății efective.
A respins capătul de cerere privind obligarea pârâtei la acordarea tichetelor de masă pentru orele lucrate până la ora 14, că neîntemeiat.
Împotriva acestei sentințe, au declarat apel reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V. și W., toți reprezentați de Sindicatul Solidaritatea Sanitară Prahova și pârâtul Spitalul Județean de Urgență Ploiești, criticând-o pentru motive de nelegalitate.
Curtea de Apel Ploiești, secția I Civilă prin decizia nr. 2143 din 11 octombrie 2018 a admis apelul declarat de pârâtul Spitalul Județean de Urgență Ploiești, împotriva sentinței civile nr. 965 din 9.03.2018 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., și W. și cu pârâtul Serviciul de ambulanță Județean Prahova.
A schimbat în tot sentința în sensul că a respins în tot acțiunea ca neîntemeiată.
A respins apelul declarat de intimații reclamanți A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V. și W., împotriva aceleiași sentințe, în contradictoriu cu pârâții Spitalul Județean de Urgență Ploiești și Serviciul de Ambulanță Județean Prahova, ca nefondat.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs recurenții-reclamanți A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V. și W..
A fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, în sensul că recursul este inadmisibil.
Completul de filtru, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ. a dispus, prin încheierea din data de 14 martie 2019, comunicarea acestuia părților, pentru ca acestea să depună puncte de vedere.
Analizând recursul formulat, Înalta Curte constată ca este inadmisibil, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Față de natura pretenției deduse judecății, respectiv litigiu de muncă, se reține incidența în speță a dispozițiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind noul C. proc. civ., care stipulează că, în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a acestui act normativ, respectiv 15 februarie 2013, nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile privitoare la conflictele de muncă și de asigurări sociale.
Referitor la aceste litigii, nu sunt supuse recursului deciziile pronunțate de instanțele de apel, acestea fiind hotărâri definitive, așa cum prevăd dispozițiile art. 274 Codul muncii.
Coroborând dispozițiile art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., care stipulează că sunt hotărâri definitive cele date în apel, fără drept de recurs, precum și cele ale art. 483 alin. (2) C. proc. civ., modificat prin Legea nr. 2/2013, conform cărora nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile având ca obiect conflictele de muncă și asigurări sociale, rezultă că decizia nr. 2143 din 11 octombrie 2019 2018 a Curții de Apel Ploiești, secția I Civilă este definitivă, nefiind supusă căii de atac a recursului.
Legalitatea căilor de atac prevăzută expres de dispozițiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ. presupune faptul că o hotărâre judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta.
În afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.
Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție reținând că împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii.
Așa fiind, decizia ce formează obiectul prezentului recurs are caracter definitiv de la pronunțarea sa, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speță fiind operant principiul legalității căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ., motiv pentru care urmează ca recursul declarat de recurenții-reclamanți B., F., J., N., R., V., C., G., K., O., S., W., A., E., I., M., Q., U., D., H., L., P. și T. împotriva deciziei nr. 2143 din 11 octombrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, să fie respins ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenții-reclamanți B., F., J., N., R., V., C., G., K., O., S., W., A., E., I., M., Q., U., D., H., L., P. și T. împotriva deciziei nr. 2143 din 11 octombrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, în contradictoriu cu intimații-pârâți SPITALUL JUDEȚEAN DE URGENȚĂ PLOIEȘTI și SERVICIUL DE AMBULANȚĂ JUDEȚEAN PRAHOVA.
Fără nicio cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 septembrie 2019.