ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1297/2019
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1297/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)
Ședința publică din data de 13 iunie 2019
Asupra cererii de revizuire de față, din actele și lucrările dosarului reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale la 29 iunie 2017 și modificată la 4 octombrie 2017, sub nr. x/2017, mai mulți reclamanți, printre care și A., B., C. și D. i-au chemat în judecată pe pârâții SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI, AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI și MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța:
să-i oblige pe pârâți la plata drepturilor salariale ale reclamanților începând cu 28 aprilie 2014, conform grilei de salarizare, aplicabilă personalului încadrat în funcții similare la Secretariatul General al Guvernului;
să-i oblige pe pârâți la plata diferențelor dintre salariile încasate efectiv și cele datorate, actualizate cu dobânda legală și indicele de inflație, începând cu 28 aprilie 2014 și până la 10 aprilie 2017.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 17/2014.
Prin încheierea din 11 decembrie 2017, Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a disjuns cererea formulată de reclamanții C. și D., fiind înregistrată sub nr. x/2017 și cererea formulată de reclamanții A. și B., înregistrată sub nr. x/2017.
Prin sentința civilă nr. 677 din 29 ianuarie 2018, pronunțată în dosarul nr. x/2017, Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj.
Prin sentința civilă nr. 2144 din 12 martie 2018, pronunțată în dosarul nr. x/2017, Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Bihor.
În dosarul nr. x/2017, Tribunalul Bihor, secția I civilă a pronunțat sentința civilă nr. 657/LM/2018 din 18 septembrie 2018, prin care a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI și MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE; a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune și a respins ca prescrisă acțiunea pentru perioada anterioară datei de 29 iunie 2014; a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții C. și D., în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI; a obligat-o pe pârâtă să stabilească drepturile salariale cuvenite reclamanților începând cu 9 aprilie 2015 și până la zi, precum și la plata diferențelor salariale rezultate, actualizate cu indicele de inflație de la data plății și cu dobânda legală calculată începând cu 29 iunie 2017 și până la data plății; a respins restul pretențiilor.
În dosarul nr. x/2017, Tribunalul Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale a pronunțat sentința civilă nr. 3227/2018 din 15 noiembrie 2018, prin care a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada cuprinsă între 28 aprilie 2014 și 28 iunie 2014; a admis în parte cererea formulată de reclamanții B. și A., în contradictoriu cu pârâții SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI, AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI și MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE și i-a obligat pe pârâții SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI și AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI să stabilească și să plătească reclamanților drepturile salariale restante, începând cu 29 iunie 2014 și până la 10 aprilie 2017, reprezentând diferența dintre salariile încasate efectiv și cele datorate, actualizate cu dobânda legală și indicele de inflație, începând cu 29 iunie 2014 și până la 10 aprilie 2017.
Prin decizia civilă nr. 3/2019-A din 10 ianuarie 2019, pronunțată în dosarul nr. x/2017, Curtea de Apel Oradea, secția I civilă a respins ca nefondat apelul declarat de apelanta-pârâtă AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI împotriva sentinței civile nr. 657/LM/2018 din 18 septembrie 2018, pronunțată de Tribunalul Bihor, secția I civilă.
Prin decizia civilă nr. 476/A/2019 din 28 martie 2019, pronunțată în dosarul nr. x/2017, Curtea de Apel Cluj, secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale a admis apelurile declarate de apelanții-pârâți AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI și SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI împotriva sentinței civile nr. 3227/2018 din 15 noiembrie 2018, pronunțată de Tribunalul Cluj, pe care a modificat-o în parte, în sensul că: a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI și a respins în tot cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții B. și A., în contradictoriu cu pârâții AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI, SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI și MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE; a păstrat dispoziția de admitere a excepției prescripției extinctive și de respingere a restului pretențiilor și a înlăturat orice dispoziție contrară acestei decizii.
Împotriva deciziei civile nr. 476/A/2019 din 28 martie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale în dosarul nr. x/2017, A. și B. a formulat cerere de revizuire, prin care a solicitat anularea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași curți de apel, cu obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, revizuenții au evocat dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., după care au susținut, în esență, că decizia atacată încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 3/2019-A din 10 ianuarie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția I civilă în dosarul nr. x/2017.
În urma prezentării condițiilor de admisibilitate a motivului de revizuire privind contrarietatea de hotărâri, autorii căii de retractare au susținut că pretențiile lor fac parte din dosarul nr. x/2017 al Tribunalului București, soluționat definitiv în sensul admiterii cererii de chemare în judecată, fiind astfel îndeplinită cerința identității de obiect și cauză.
Cu privire la cerința identității de părți, revizuenții au susținut că trebuie avut în vedere cadrul procesual de la momentul înregistrării acțiunii, iar după disjungere, calitatea tuturor reclamanților de angajați ai intimaților, care au solicitat aceleași drepturi și sporuri salariale.
În drept, cererea de revizuire a fost întemeiată pe motivul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție sub nr. x/2019.
Intimata MINISTERULUI AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE a depus întâmpinare la 23 mai 2019, prin care a invocat excepțiile inadmisibilității, nulității și tardivității cererii de revizuirii, precum și decăderea revizuenților din dreptul de a completa motivele de revizuire.
Intimata AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI a depus întâmpinare la 29 mai 2019, prin care a solicitat respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă și, în subsidiar, ca nefondată.
Revizuenții au depus răspuns la întâmpinare la 11 iunie 2019, prin care au solicitat respingerea excepțiilor invocate în cauză.
Examinând cererea de revizuire formulată în cauză, prin prisma motivului de revizuire și a argumentelor invocate de revizuenți, Înalta Curte reține următoarele:
Potrivit art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., "revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri", iar conform art. 509 alin. (2) din același act normativ, "pentru motivele de revizuire prevăzute la alin. (1) pct. 3, dar numai în ipoteza judecătorului, pct. 4, pct. 7-10 sunt supuse revizuirii și hotărârile care nu evocă fondul".
Motivul de revizuire reglementat de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. are ca finalitate protejarea autorității de lucru judecat decurgând din hotărâri judecătorești rămase definitive.
Pentru incidența acestui motiv de revizuire este necesar ca, în dosare diferite, între care există tripla identitate de părți, obiect și cauză, să fi fost pronunțate hotărâri definitive potrivnice, iar în al doilea dosar să nu se fi invocat excepția autorității de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, instanța de judecată să fi omis să se pronunțe asupra ei.
Astfel, pentru a se dispune anularea ultimei hotărâri care încalcă autoritatea de lucru judecat decurgând dintr-o hotărâre pronunțată anterior este necesară îndeplinirea cumulativă a condițiilor anterior evocate.
Pornind de la aceste texte de lege, instanța supremă constată că decizia civilă nr. 3/2019-A din 10 ianuarie 2019 a fost pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția I civilă în dosarul nr. x/2017, iar decizia civilă nr. 476/A/2019 din 28 martie 2019 a fost pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale în dosarul nr. x/2017. Astfel, hotărârile pretins contradictorii au fost pronunțate în dosare diferite.
Cu privire la cerința triplei identități de părți, obiect și cauză între cele două dosare, instanța supremă constată că părțile din dosarul nr. x/2017 au fost reclamanții C. și D. și pârâții MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE, SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI și AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI.
Pe de altă parte, părțile din dosarul nr. x/2017 au fost reclamanții A. și B. și pârâții MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE, SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI și AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI.
Așadar, deși intimații din revizuire au figurat ca părți în ambele dosare, revizuenții A. și B. au figurat ca părți doar în dosarul nr. x/2017.
În aceste condiții, instanța supremă reține că nu este îndeplinită cerința identității de părți între dosarele în care au fost pronunțate hotărârile pretins contradictorii, întrucât revizuenții A. și B. nu au figurat ca părți în dosarul nr. x/2017.
Nefiind îndeplinită cerința identității de părți, devine inutilă verificarea celorlalte cerințe, dat fiind că motivul de revizuire privind contrarietatea de hotărâri presupune întrunirea cumulativă a acestor cerințe pentru a se dispune anularea ultimei hotărâri.
Prin urmare, instanța supremă apreciază că decizia civilă nr. 476/A/2019 din 28 martie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale în dosarul nr. x/2017 nu încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 3/2019-A din 10 ianuarie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția I civilă în dosarul nr. x/2017.
Pentru aceste motive, constatând că nu este incident motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 513 din același act normativ, va respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuenții A. și B..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuenții A. și B. împotriva deciziei civile nr. 476/A/2019 din 28 martie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale în dosarul nr. x/2017, în contradictoriu cu intimații MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE, SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI și AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI.
Cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare.
Recursul se depune la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 iunie 2019.