ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1148/2019

Ședința publică din data de 23 mai 2019

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Caraș-Severin la data de 25.04.2017 sub nr. x/2017, reclamanta S.C. A. S.R.L. prin lichidator judiciar B., în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Timișoara - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Caraș-Severin a solicitat instanței obligarea pârâtei la compensarea sumei de 141.020 RON cu creanța înscrisă în masa credală a debitoarei în faliment S.C. A. S.R.L. și întoarcerea sumei de 741.636 RON în contul de lichidare al debitoarei S.C. A. S.R.L., cu titlul de pretenții.

Prin sentința civilă nr. 1768 din 6 noiembrie 2017 pronunțată în dosarul nr. x/2017, judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Caraș-Severin a respins cererea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. prin lichidator judiciar B., în contradictoriu cu pârâta Direcția Generala Regională a Finanțelor Publice Timișoara - Administrația Județeana a Finanțelor Publice Caraș-Severin.

Împotriva acestei sentințe, S.C. A. S.R.L. prin lichidator judiciar B. a declarat apel, care, prin decizia civilă nr. 227 din

Prin decizia civilă nr. 227 din 11 aprilie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția a II-a civilă a fost respins ca tardiv apelul declarat de B., în calitate de lichidator judiciar al debitoarei S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta intimată Direcția Generala Regională a Finanțelor Publice Timișoara - Administrația Județeana a Finanțelor Publice Caraș-Severin împotriva sentinței civile nr. 1768 din 6 noiembrie 2017, pronunțată de Tribunalul Caraș-Severin în dosarul nr. x/2017, având ca obiect compensare și restituire sume.

SC A. S.R.L. prin lichidator judiciar B. a declarat recurs împotriva deciziei civile nr. 227 din 11 aprilie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția a II-a civilă, invocând în drept dispozițiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

Solicită admiterea recursului, casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare Curții de Apel Timișoara.

Intimata Direcția Generala Regională a Finanțelor Publice Timișoara a formulat întâmpinare prin care a solicitat, în principal respingerea recursului, ca inadmisibil, iar în subsidiar, respingerea acestuia, ca nefondat.

Înalta Curte, a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ.

Prin încheierea din camera de consiliu de la data de 7 noiembrie 2018, potrivit dispozițiilor art. 494 alin. (4) C. proc. civ., în unanimitate, s-a dispus comunicarea către părți a raportului asupra admisibilității în principiu a recursului și s-a dispus comunicarea acestuia.

Potrivit dovezilor de comunicare raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost comunicat părților la data de 20 noiembrie 2018, părțile nedepunând punct de vedere.

La termenul din 23 mai 2019, în temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora instanța se va pronunța cu prioritate asupra excepțiilor de fond sau de procedură, care fac de prisos în tot sau în parte cercetarea fondului pricinii, Înalta Curte a luat în examinare excepția inadmisibilității recursului invocată din oficiu și, analizând actele dosarului din perspectiva normelor legale incidente, urmează să respingă ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. prin lichidator judiciar B., în considerarea următoarelor:

Prezentul recurs are ca obiect o decizie, cu caracter definitiv, prin care instanța de apel a respins ca tardiv apelul declarat de B., în calitate de lichidator judiciar al debitoarei S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta intimată Direcția Generala Regională a Finanțelor Publice Timișoara - Administrația Județeana a Finanțelor Publice Caraș-Severin împotriva sentinței civile nr. 1768 din 6 noiembrie 2017, pronunțată de Tribunalul Caraș-Severin în dosarul nr. x/2017, având ca obiect compensare și restituire sume.

Cererea de deschidere a procedurii insolvenței este un act de procedură specific procedurii insolvenței, iar verificarea legalității revine doar judecătorului sindic învestit cu deschiderea procedurii insolvenței.

Potrivit art. 8 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței Curtea de apel va fi instanța de apel pentru hotărârile pronunțate de judecătorul-sindic iar, potrivit tezei a doua a aceluiași articol hotărârile curții de apel sunt definitive.

În accepțiunea conferită de legiuitor, hotărârile definitive enumerate în art. 634 C. proc. civ. sunt cele care nu mai pot fi atacate cu apel, respectiv recurs pentru care legea nu prevede posibilitatea atacării lor, ipoteză în care hotărârile devin definitive la data pronunțării lor.

Decizia ce formează obiectul prezentului recurs are caracter definitiv de la pronunțarea sa, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speță fiind operant principiul legalității căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ.

Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ. "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei."

Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.

Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție arătând că mijloacele procesuale prin care a fost atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii.

Este știut că recunoașterea unei căii de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală ori extinderea limitelor competenței atribuite prin lege, constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii.

Caracterul definitiv conferit acestei decizii, prin reglementarea legală, exclude posibilitatea declarării căii de atac a recursului.

Așadar, decizia ce formează obiectul prezentului recurs nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, hotărârea atacată neînscriindu-se în ipoteza legală reglementată de art. 483 alin. (1) C. proc. civ., în speță fiind operant principiul legalității căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ., raportat la obiectul acțiunii.

În consecință, decizia pronunțată de instanța de apel fiind definitivă nu mai este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, iar pentru aceste considerente, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. prin lichidator judiciar B. împotriva deciziei nr. 227 din 11 aprilie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția a II-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. prin lichidator judiciar B. împotriva deciziei nr. 227 din 11 aprilie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția a II-a civilă, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Timișoara - prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Caraș-Severin.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 mai 2019.