ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 22.03.2019

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1084/2019

HOTĂRÂRE
22.03.2019
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1084/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)

Ședința publică din data de 22 martie 2019

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Arad la 28 iunie 2016, inițial pe rolul secției a I-a civilă din cadrul Tribunalului Arad, sub nr. x/2016, și ulterior, ca urmare a declinării competenței, pe rolul secției a II-a civilă, sub nr. x/2016*, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială a Orașului Pecica, a chemat în judecată pârâta S.C. A. S.A. solicitând instanței să dispună:

Prin sentința civilă nr. 336/18.05.2017, pronunțată de Tribunalul Arad, secția a II-a civilă în dosarul nr. x/2016, a fost respinsă acțiunea civilă formulată de reclamanta U.A.T. a Orașului Pecica, în contradictoriu cu pârâta S.C. A. S.A., având ca obiect obligație de a face și pretenții.

Prin decizia nr. 761/A/23.11.2017, Curtea de Apel Timișoara, secția a II-a civilă a admis apelul formulat de apelanta-reclamantă UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ ORAȘUL PECICA în contradictoriu cu intimata-pârâtă S.C. A. S.A. împotriva sentinței civile nr. 336/18.05.2017 pronunțată de Tribunalul Arad, a anulat sentința apelată și a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Arad.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta S.C. A. S.A., solicitând admiterea căii de atac, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre o nouă judecată instanței de apel.

În motivarea recursului, recurenta - pârâtă a solicitat sa se constate incidența motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ. (" când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei"), arătând că instanța de apel a reținut eronat faptul că nu au fost soluționate toate capete de cerere formulate de reclamantă.

În acest sens, recurenta susține că primul și principalul argument al apelantei-reclamante, acela că Tribunalul Arad a soluționat cauza fără a face o cercetare corespunzătoare a fondului cauzei, este absolut neîntemeiat. Cercetarea fondului dreptului constă în administrarea probatoriului și pronunțarea hotărârii în baza probelor administrate, condiție ce a fost îndeplinită, întrucât, după ce alocă un spațiu larg enumerării probelor, judecătorul fondului își argumentează soluția prin analiza principalelor dovezi, arătând că "anterior încheierii contractului de vânzare-cumpărare din 12.12.2005 în baza căruia reclamanta a vândut S.C. B. S.R.L. terenul sub care există conductele de țiței, societatea pârâtă a solicitat reclamantei să nu elibereze autorizații de construire, fără avizul lor, pentru că dețin pe teritoriul acestei localități conducte de transport produse petroliere. Aceste conducte sunt deținute din anul 1979 în baza autorizației de construire".Totodată, prima instanță face trimitere expresă la contractul de închiriere nr. x/17.12.2003, prin care reclamanta "a închiriat pârâtei terenul de 7539 mp din tarlaua x parcela x pentru realizarea unei devieri și reparații conducte petroliere Turnu - Pecica", lucrare autorizată de Consiliul Județean Arad cu Autorizația nr. x/10.09.2004. Aceiași instanță invocă în considerentele sentinței atacate procesele-verbale de punere în funcțiune și de recepție din 24.10.2006, procese-verbale "semnate și de către reclamantă".

In continuarea motivării hotărârii, prima instanță face trimitere expresă la proba cu expertiza în specialitatea instalații petroliere, expert C., administrată în cauza nr. 6517/108/2010* în care actuala apelantă-reclamantă cât și pârâta figurau în calitate de pârâte, arătând că această expertiză este opozabilă părților din actuala cauză. Potrivit acestei expertize, traseul faptic al conductei respectă traseul autorizat, iar pe teren existau plăcuțe care marchează traseul, instalate în temeiul Ordinului nr. 50/2002. Mai arată prima instanță că în hotărârea pronunțată în dosarul nr. x/2010 s-a mai reținut că această expertiză se coroborează și cu opinia expertului D.. la raportul de expertiză topografică în sensul că traseul respectă limitele legale.

Motivarea hotărârii sfârșește prin constatarea că pretenția (reclamantului-nota ns.) privind plata unor sume cu titlu de rentă anuală este neîntemeiată deoarece "această chestiune a fost reglementată în baza contractului de închiriere al părților nr. 50403 din 17.12.2003".

În ceea ce privește criticile formulate de apelanta-reclamantă, însușite de instanța de apel, potrivit cărora instanța de fond a respins cererile reclamantei de privind efectuarea unei expertize tehnice în specialitatea instalații petroliere și în specialitatea topografie și a pronunțat o hotărâre netemeinică întrucât și-a motivat soluția "pe raționamentul judecătorului care a judecat fondul cauzei în dosarul nr. x/2010, a cărui soluție a fost anulată în apel", recurenta arată că hotărârii pronunțate în dosarul menționat este consecința directă a tranzacției încheiate în apel de părțile care au înțeles să stingă litigiul astfel. Din acest motiv, prima instanță din prezenta cauză și - a sprijinit argumentația pe concluziile expertizei în specialitatea instalații petroliere efectuată de expertul E., a cărei forță doveditoare este neîndoielnică (a fost administrată în cadrul unui proces public în care părțile au beneficiat de dreptul Ia apărare și toate celelalte garanții procesuale), expertiză calificată corect de prima instanță din prezenta cauză ca fiind opozabilă celor două părți litigante.

Un alt motiv de contradictorialitate a hotărârii este evidențiat de considerentul prin care se reține că "probele administrate în dosarul nr. x/2010 al Tribunalului Arad nu erau concordante, iar în prezentul litigiu este esențial să se stabilească în ce măsură conducta de petrol a fost realizată în concordanță cu prevederile legale și respectă traseul autorizat". Or, concluziile expertizei judiciare în specialitatea instalații petroliere efectuată în cadrul dosarului nr. x/2010 arată fără echivoc că traseul faptic al conductei respectă traseul autorizat, iar pe teren existau plăcuțe care marchează traseul, instalate în temeiul Ordinului nr. 50/2002. Mai mult, această expertiză se coroborează și cu opinia expertului D.. la raportul de expertiză topografică, în sensul că traseul respectă limitele legale, acesta din urmă reținând și că reclamantei îi revenea, în temeiul Ordinului nr. 47/203/509/2003, obligația de a transmite pârâtei planurile cadastrale, de urbanism și amenajarea teritoriului și că nu s-a emis un certificat de urbanism prin care să se ceară avizul pârâtei, conform Legii nr. 50/1991și ordinului menționat.

Recurenta - pârâtă face referire și la confuzia care se face între lipsa motivării unei hotărâri și nepronunțarea asupra unor capete de cerere. Prin exonerarea S.C. A. S.A. de orice culpă, prima instanță de fond s-a pronunțat implicit cu privire la toate capetele de cerere întemeiate în viziunea apelantei-reclamante pe pretinsa culpă a societății pârâte.

De asemenea, referitor la critica reținută de instanța de apel (pagina nr. 14) privind omisiunea pronunțării de către judecătorul fondului cu privire la capătul de cerere prin care se solicitau despăgubiri ca urmare a limitării atributelor dreptului de proprietate a celor 22 de parcele de teren intravilan precum și cu privire la respingerea ca neîntemeiat a capătului de cerere privind obligarea S.C. A. S.A. la plata unei rente anuale, recurenta - pârâtă arată că prima instanță de fond a respins motivat și corect cele două capete de cerere, cu argumentul potrivit căruia toate aspectele legate de amplasarea conductei pe teren au fost reglementate în baza contractului de închiriere nr. x/17.12.2003, din care rezultă că pârâta chiriașă va achita chiria de 3015,6 RON pe durata folosinței terenului, această convenție constituind legea părților.

Intimata - reclamantă UAT ORAȘUL PECICA a formulat întâmpinare la cererea de recurs, solicitând respingerea acesteia și menținerea hotărârii atacate, ca fiind temeinică și legală.

Intimata - reclamantă invocă faptul că în cuprinsul recursului pârâta a criticat motivele de apel, iar nu decizia civilă nr. 761/A din 23 noiembrie 2017, fără a fi dezvoltat motivul de casare invocat prin recurs.

Totodată, intimata - reclamantă arată că hotărârea instanței de apel este motivată și nu cuprinde motive contradictorii sau străine de natura cauzei, așa cum susține recurenta.

În cauză s-a procedat la întocmirea raportului cu privire la admisibilitatea în principiu a recursului formulat de recurenta - pârâtă S.C. A. S.A.

La data de 10.10.2018, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis, în principiu, recursul declarat de recurenta - pârâtă S.C. A. S.A. împotriva deciziei civile nr. 761/A din 23 noiembrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția a II-a civilă.

În recurs nu s-au administrat probe noi.

Examinând criticile formulate, cu referire la dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Conform art. 488 alin. (1) C. proc. civ., "Casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru următoarele motive de nelegalitate: … 6. când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei;".

Critica de nelegalitate invocată de recurentul - reclamant, subsumată motivului de casare reglementat de textul legal mai - sus redat, vizează caracterul contradictoriu al considerentelor hotărârii atacate, din perspectiva reținerii privitoare la faptul că prima instanță nu s-ar fi pronunțat asupra tuturor capetelor de cerere deduse judecății de reclamantă și a considerentelor referitoare la lipsa puterii de lucru judecat a sentinței civile nr. 863/28.02.2013 a Tribunalului Arad, care a fost anulată prin decizia civilă nr. 1007/04.12.2014 a Curții de Apel Timișoara, luându-se act de tranzacția părților.

Este adevărat faptul că recurenta își formulează criticile făcând trimitere și la motivele de apel pe care reclamanta le invocase, însă această împrejurare nu poate constitui un impediment în cercetarea motivului de nelegalitate invocat, în condițiile în care aceste motive de apel au fost apreciate ca fondate de instanța de apel, iar prin motivele de recurs se critică punctual și neechivoc considerentele hotărârii recurate.

Analizând argumentația pe baza căreia s-a apreciat că se impune anularea sentinței civilă nr. 336/18.05.2017 a Tribunalului Arad și trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță de fond, Înalta Curte constată că instanța de apel reține, în mod contradictoriu, faptul că nu au fost soluționate toate capetele de cerere deduse judecății de reclamantă (solicitarea privind obligarea pârâtei la plata contravalorii casei situate în parcela nr. x, înscrisă în CF nr. x, la plata despăgubirilor pretinse ca urmare a limitării dreptului de proprietate asupra acestora, respectiv la plata unei rente anuale, pe durata existenței conductei, ca urmare a grevării suprafețelor arătate de dreptul de servitute exercitat de S.C. A. S.A.) și, într-un alt considerent, că prima instanță "nu a analizat corespunzător nici această pretenție", apreciind totodată că se impune administrarea probelor necesare pentru stabilirea situației de fapt, și că probele administrate în dosarul nr. x/2010, al Tribunalului Arad, nu erau concordante, fiind esențial a se stabili în ce măsură conducta de petrol a fost realizată în concordanță cu prevederile legale și respectă traseul autorizat.

Așa cum corect sesizează și recurenta - pârâtă, lipsa motivării ori insuficienta motivare a unei hotărâri nu se confundă cu nepronunțarea asupra unor capete de cerere, respectiv cu necercetarea fondului procesului, pe care o are în vedere art. 480 alin. (3) din C. proc. civ.

Prin sentința civilă nr. 336/18.05.2017, pronunțată de Tribunalul Arad, secția a II-a civilă în dosarul nr. x/2016, a fost respinsă în integralitate acțiunea civilă formulată de reclamanta U.A.T. a Orașului Pecica, în contradictoriu cu pârâta S.C. A. S.A., având ca obiect obligație de a face și pretenții.

Împrejurarea că instanța de apel socotește drept necorespunzătoare motivarea sentinței primei instanțe, ori probele administrate la judecata în fond, permite acesteia, având în vedere efectul devolutiv al căii de atac a apelului, să procedeze la o nouă judecată asupra fondului și să ordone administrarea altor probe, putând fi readuse în fața instanței de control judiciar toate problemele de fapt și de drept ce au făcut obiectul dezbaterilor la prima instanță, evident cu respectarea limitelor legale ale devoluțiunii, însă nu poate fundamenta dispoziția de admitere a apelului, cu anularea hotărârii de fond și trimiterea cauzei spre rejudecare.

Înalta Curte apreciază că cele anterior arătate sunt de natură să atragă aplicarea prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., respectiv casarea hotărârii atacate, ceea ce face de prisos examinarea celorlalte critici invocate de recurenta -pârâtă.

În temeiul în temeiul art. 496 și următoarele din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa decizia recurată și va trimite cauza spre o nouă judecată instanței de apel.

Admite recursul declarat de recurenta-pârâtă A. S.A. împotriva deciziei civile nr. 761/A din 23 noiembrie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția a II-a civilă.

Casează decizia recurată și trimite cauza spre o nouă judecată aceleiași instanțe de apel.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 martie 2019.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2023-03-15
0,97
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 614/2023
Ședința publică din data de 15 martie 2023 Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Arad, la data de 28 iunie 2016, sub nr. x/2016, inițial pe rolul secției a I-a civilă și u
ÎCCJ 2024-01-23
0,92
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 121/2024
re de renunțare parțială la judecată, prin care a arătat că înțelege să renunțe la solicitarea privind obligarea pârâților B. și C. la plata sumei de 2.786.761,80 RON (echivalentul a 601.295 Euro), respectiv la petitul 3 din modificare de a
ÎCCJ 2021-02-04
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 204/2021
Ședința publică din data de 4 februarie 2021 Asupra recursului dedus judecății, reține următoarele: 1. Obiectul cauzei Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Tribunalului Arad, secția I civilă la 26 februarie 2019, sub n
ÎCCJ 2019-02-28
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 468/2019
de 3/378 mp teren (2 mp), proprietatea Statului Român (anexele 1.37 și 1.38D); ap. 2 cu suprafață utilă de 47 mp, cota parte indiviză din părțile comune ale construcției C1 de 22/93 mp, și cota de teren aferentă acestuia de 75/378 mp (60/37
ÎCCJ 2023-11-09
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2056/2023
și următoarele C. civ. precum și art. 2.386 C. civ. Prin sentința civilă nr. 568/11.02.2020 pronunțată în dosarul nr. x/2019, Judecătoria Arad a admis excepția de necompetență materială a Judecătoriei Arad și a declinat competența de soluți
Sursă