ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 275/2017
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 275/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)
Ședința publică din data de 21 februarie 2017
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 10 martie 2014 pe rolul Tribunalului Arad, secția Civilă sub nr. x/2014, reclamanta S.N.T.F.C.C.F.R. CĂLĂTORI S.A. - Sucursala de Transport Feroviar de Călători Timișoara a solicitat obligarea pârâtei S.C. RC-CF TRANS S.R.L. la plata sumei de 534.236,88 RON, reprezentând dobândă legală în cuantum de 339.230,96 RON și actualizarea cu indicele de inflație în cuantum de 195.005,92 RON a debitului principal, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamanta a arătat că pârâta a fost obligată prin decizia civilă nr. 93/A din 12 aprilie 2012 a Curții de Apel Timișoara, secția a II-a civilă, definitivă și irevocabilă, să îi achite suma de 2.227.529,81 RON reprezentând tarif de utilizare, astfel că, pentru perioada cuprinsă între luna martie 2011 și până la achitarea integrală, pârâta îi datorează actualizarea sumei menționate cu indicele de inflație și dobânda legală aferentă acesteia.
În drept, a invocat dispozițiile art. 1084 și art. 1535 din C. civ. de la 1864, ale O.G. nr. 9/2000, ale O.G. nr. 13/2011 și ale art. 52 alin. (1) din Constituția României.
Prin întâmpinarea depusă, pârâta a invocat excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Arad, în baza dispozițiilor art. 107 C. proc. civ.
Prin sentința civilă nr. 189 din 19 mai 2014, îndreptată prin încheierea din 10 iunie 2014, Tribunalul Arad, secția Civilă a admis excepția propriei necompetențe teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Brașov, cauza fiind înregistrată pe rolul secției a II-a Civile, de contencios administrativ și fiscal al acestei din urmă instanțe sub nr. x/2014 la 18 iulie 2014.
Prin sentința civilă nr. 440/C din 18 iunie 2015, Tribunalul Brașov, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea și, în consecință, a obligat-o pe pârâta S.C. RC-CF TRANS S.R.L. să plătească reclamantei S.N.T.F.C.C.F.R. CĂLĂTORI S.A. - Sucursala de Transport Feroviar de Călători Timișoara suma de 534.236,88 RON, compusă din 339.230,96 RON - dobândă legală și 195.005,92 RON - actualizare cu indicele de inflație (ambele sume calculate prin raportare la debitul principal în cuantum de 2.227.529,81 RON, achitat de pârâtă), aferente perioadei martie 2011- februarie 2014, precum și suma de 8.947,37 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva sentinței sus-menționate, pârâta S.C. RC-CF TRANS S.R.L. a declarat apel, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin încheierea din 26 ianuarie 2015, pronunțată în dosarul nr. x/2014, Curtea de Apel Brașov, secția Civilă a dispus, în temeiul dispozițiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., suspendarea judecății apelului declarat de apelanta-pârâtă S.C. RC - CF TRANS S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 440/C din 18 iunie 2015 a Tribunalului Brașov, secția civilă, de contencios administrativ și fiscal până la soluționarea definitivă a cauzei ce face obiectul dosarului nr. x/2014 al Curții de Apel Brașov, secția Civilă.
Împotriva acestei încheieri, reclamanta S.N.T.F.C.C.F.R. CĂLĂTORI S.A. - Sucursala de Transport Feroviar de Călători Timișoara a declarat recurs, solicitând admiterea căii extraordinare de atac, cu consecința reluării judecății apelului.
În motivare, a susținut că soluția instanței de apel privind suspendarea judecății cauzei este eronată și că cele două litigii au cauze diferite, pretențiile constând în sume reprezentând dobânda legală și actualizarea cu indicele de inflație ale unor debite izvorâte din titluri diferite.
În acest sens, a precizat că în dosarul nr. x/2014 al Curții de Apel Brașov, în calitate de reclamantă, a solicitat obligarea pârâtei S.C. RC - CF TRANS S.R.L. la plata dobânzii legale și a actualizării cu indicele de inflație a sumei de 1.862.834,01 RON, executate în baza titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 1333/C din 06 octombrie 2010 a Tribunalului Brașov, pronunțată în dosarul nr. x/2010, ca urmare a întoarcerii executării silite dispuse de Judecătoria Timișoara prin sentința civilă nr. 15663 din 11 decembrie 2013, dată în dosarul nr. x/2013.
În continuare, a arătat că în litigiul ce formează obiectul dosarului nr. x/2014 al Curții de Apel Brașov, secția Civilă a solicitat obligarea aceleiași pârâte la plata dobânzii legale și a actualizării cu indicele de inflație aferente sumei de 2.227.529.81 RON, la a cărei plată a fost obligată pârâta în favoarea sa prin decizia civilă nr. 93/A din 12 aprilie 2012 a Curții de Apel Timișoara, secția a II-a civilă, definitivă și irevocabilă, dată în dosarul nr. x/2011.
În raport cu cele anterior expuse, recurenta a susținut că pretențiile deduse judecății în cele două dosare poartă asupra unor sume diferite, datorate pentru perioade distincte și care izvorăsc din titluri deosebite, astfel că dezlegarea pricinii a cărei judecată a fost suspendată nu atârnă în tot sau în parte de soluția ce se va da în dosarul nr. x/2014 al Curții de Apel Brașov.
În considerarea celor mai sus arătate, fără să încadreze criticile în vreunul dintre cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., autoarea a solicitat admiterea căii de atac exercitate și repunerea pe rol a dosarului nr. x/2014
Prin întâmpinarea depusă la 14 aprilie 2016, intimata a solicitat respingerea recursului ca fiind vădit nefondat.
La 05 mai 2016, recurenta a depus răspuns la întâmpinare, aflat la filele x ale dosarului.
Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, care a fost redactat și comunicat părților.
La 8 iulie 2016, recurenta a depus punct de vedere la raport, însușindu-și concluziile acestuia și solicitând admiterea recursului.
Prin încheierea din 11 octombrie 2016, instanța supremă, constituită în completul de filtru, a admis în principiu recursul și a fixat termen în ședință publică pentru soluționarea acestuia la 21 februarie 2017, când cauza a fost reținută în pronunțare.
Înalta Curte constată că susținerile recurentei vizând motivarea eronată a încheierii atacate, cu referire la art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., pot fi examinate prin prisma motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.
Totodată, se reține că, potrivit art. 489 alin. (3) C. proc. civ., motivele de casare de ordine publică pot fi ridicate din oficiu de instanță, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului, fie în procedura de filtrare, fie în ședință publică.
În speță, Înalta Curte, constituită în completul de filtru, a invocat din oficiu motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 teza I C. proc. civ., pe care îl va examina cu prioritate.
Verificând în cadrul controlului de legalitate decizia atacată, în raport cu motivele de nelegalitate invocate, Înalta Curte reține următoarele:
Potrivit art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., instanța poate suspenda judecata când dezlegarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existența ori inexistența unui drept care face obiectul unei alte judecăți, iar potrivit art. 414 alin. (1) din Cod asupra suspendării judecării procesului instanța se va pronunța prin încheiere, care poate fi atacată cu recurs, în mod separat, la instanța ierarhic superioară.
În speță, prin încheierea atacată curtea de apel a admis cererea formulată de apelanta-pârâtă S.C. RC - CF TRANS S.R.L., și a dispus, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., suspendarea judecării apelului declarat de aceasta împotriva sentinței civile nr. 440/C din 18 iunie 2015, pronunțată de Tribunalul Brașov, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal până la soluționarea dosarului nr. x/2014 al Curții de Apel Brașov.
Recurenta a solicitat admiterea căii de atac exercitate, susținând că în speță nu sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea cererii de suspendare.
Conform art. 233 alin. (1) lit. j) C. proc. civ., încheierea va cuprinde soluția dată și măsurile luate de instanță, cu arătarea motivelor, în fapt și în drept.
Înalta Curte constată că încheierea recurată nu îndeplinește aceste cerințe, întrucât nu cuprinde motivele pe care instanța de apel și-a fundamentat soluția de suspendare a judecății.
Examinarea încheierii atacate relevă faptul că instanța de apel nu a prezentat niciun argument care să conducă în mod logic la soluția pronunțată și să permită realizarea controlului judiciar.
Astfel, încheierea atacată nu cuprinde nicio referire cu privire la măsura în care soluția ce se va da în cauza ce face obiectul dosarului nr. x/2014 al Curții de Apel Brașov ar avea o înrâurire hotărâtoare în soluționarea apelului.
De asemenea, curtea de apel nu a analizat și nu a înlăturat motivat susținerile intimatei, în sensul că dezlegarea apelului nu depinde de soluționarea dosarului nr. x/2014 al Curții de Apel Brașov.
Considerentele expuse mai sus impun concluzia că este fondat motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 teza I C. proc. civ.
De aceea, în temeiul art. 497 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa încheierea atacată și va trimite cauza aceleiași curți de apel, spre o nouă judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de recurenta-reclamantă S.N.T.F.C.C.F.R. CĂLĂTORI S.A. - Sucursala de Transport Feroviar de Călători Timișoara împotriva încheierii din 26 ianuarie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția Civilă în dosarul nr. x/2014.
Casează încheierea atacată și trimite cauza spre o nouă judecată aceleiași instanțe.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 21 februarie 2017.