ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2775/2012

Asupra cauzei de față,

constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului

Maramureș, în data de 17 ianuarie 2011, reclamanta Direcția pentru Evidența

Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date a solicitat restrângerea

exercitării dreptului la libera circulație a pârâtului L.M., în Italia, pentru

o perioadă de cel mult 3 ani.

În motivarea cererii

sale, reclamanta a arătat că pârâtul a fost expulzat din Italia în data de 30

octombrie 2010, din cauza comportamentului său, caracterizat printr-un grad

scăzut de integrare și activitate infracțională, aducând atingere ordinii și

siguranței publice.

Prin sentința civilă nr.

365 din 21 februarie 2011, pronunțată de Tribunalul Maramureș, s-a respins

cererea formulată de reclamanta Direcția pentru Evidența Persoanelor și

Administrarea Bazelor de Date, în contradictoriu cu pârâtul L.M., având ca obiect

limitarea dreptului la liberă circulație în străinătate.

Împotriva acestei

sentințe, a declarat apel reclamanta Direcția pentru Evidența Persoanelor și

Administrarea Bazelor de Date, solicitând admiterea apelului, anularea

sentinței apelate și reținerea cauzei spre rejudecare pe fond, în sensul

admiterii cererii, astfel cum a fost formulată.

Prin decizia civilă nr.

219/ A din 15 aprilie 2011, Curtea de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și

asigurări sociale, pentru minori și familie, a respins, ca nefondat, apelul

declarat de reclamanta Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea

Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administrației și Internelor împotriva

sentinței civile nr. 365 din 21 februarie 2011 a Tribunalului Maramureș.

Împotriva acestei

decizii, a declarat recurs reclamanta Direcția pentru Evidența Persoanelor și

Administrarea Bazelor de Date, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei recurate, și, pe fond, admiterea cererii de chemare în judecată.

În ședința publică

din 25 aprilie 2012, instanța a pus în dezbatere, ex officio, tardivitatea

declarării recursului de către reclamanta Direcția pentru Evidența Persoanelor

și Administrarea Bazelor de Date.

Deliberând cu

prioritate asupra tardivității declarării recursului de către reclamanta

Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, Înalta

Curte constată următoarele:

Conform dispozițiilor

art. 301 alin. (1) C. proc. civ., termenul de recurs este de 15 zile de

comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.

Potrivit

dispozițiilor art. 303 alin. (1) C. proc. civ., recursul se va motiva prin

însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs.

În considerarea art. 103

C. proc. civ., neexercitarea oricărei căi de atac (…), în termenul legal,

atrage decăderea, cu excepția cazului în care legea dispune altfel sau când

partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de

voința sa.

În această materie

specială, reglementată de Legea nr. 248/2005, actul normativ menționat

instituie un termen de recurs special, derogatoriu de la dreptul comun, care

este cel de 5 zile de la comunicarea hotărârii curții de apel, conform art. 39 alin.

(4) si (5).

Verificând dosarul de

apel, Înalta Curte constată că decizia civilă nr. 219/ A din 15 aprilie 2011,

pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția civilă de muncă și asigurări sociale

pentru minori și familie, i s-a comunicat reclamantei Direcția pentru Evidența

Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date la data de 27 mai 2011 (fila 26,

dosar apel), la sediul indicat în cererea de chemare în judecată.

Cu toate acestea,

reclamanta a declarat recurs la data de 08 iunie 2011, cu depășirea termenului

legal, imperativ, de decădere reglementat de art. 39 alin. (4) si (5) din Legea

nr. 248/2005, fără să invoce circumstanțe excepționale si insurmontabile de

natură să o împiedice să exercite calea de atac, conform legii.

Constatând încălcarea

normelor legale imperative care reglementează termenul de 5 zile de la

comunicarea hotărârii, pentru exercitarea căii de atac a recursului, în această

materie specială, dar si împrejurarea că nu există motive de ordine publică,

care să poată fi invocate, din oficiu, de instanța de recurs, în sensul art. 306

alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc.

civ., va respinge, ca tardiv, recursul declarat de reclamanta Direcția pentru

Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date împotriva deciziei nr. 219/

A din 15 aprilie 2011 a Curții de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și

asigurări sociale pentru minori și familie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca tardiv,

recursul declarat de reclamanta Direcția pentru Evidența Persoanelor și

Administrarea Bazelor de Date împotriva deciziei nr. 219/ A din 15 aprilie 2011 a Curții de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi, 25 aprilie 2012.