ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2775/2012

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Maramureș, în data de 17 ianuarie 2011, reclamanta Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date a solicitat restrângerea exercitării dreptului la libera circulație a pârâtului L.M., în Italia, pentru o perioadă de cel mult 3 ani. În motivarea cererii sale, reclamanta a arătat că pârâtul a fost expulzat din Italia în data de 30 octombrie 2010, din cauza comportamentului său, caracterizat printr-un grad scăzut de integrare și activitate infracțională, aducând atingere ordinii și siguranței publice. Prin sentința civilă nr. 365 din 21 februarie 2011, pronunțată de Tribunalul Maramureș, s-a respins cererea formulată de reclamanta Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, în contradictoriu cu pârâtul L.M., având ca obiect limitarea dreptului la liberă circulație în străinătate.

Împotriva acestei sentințe, a declarat apel reclamanta Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, solicitând admiterea apelului, anularea sentinței apelate și reținerea cauzei spre rejudecare pe fond, în sensul admiterii cererii, astfel cum a fost formulată. Prin decizia civilă nr. 219/ A din 15 aprilie 2011, Curtea de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie, a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamanta Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administrației și Internelor împotriva sentinței civile nr. 365 din 21 februarie 2011 a Tribunalului Maramureș. Împotriva acestei decizii, a declarat recurs reclamanta Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei recurate, și, pe fond, admiterea cererii de chemare în judecată.

În ședința publică din 25 aprilie 2012, instanța a pus în dezbatere, ex officio, tardivitatea declarării recursului de către reclamanta Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date. Deliberând cu prioritate asupra tardivității declarării recursului de către reclamanta Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, Înalta Curte constată următoarele: Conform dispozițiilor art. 301 alin. (1) C. proc. civ., termenul de recurs este de 15 zile de comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel. Potrivit dispozițiilor art. 303 alin. (1) C. proc. civ., recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs. În considerarea art. 103 C. proc.

civ., neexercitarea oricărei căi de atac (…), în termenul legal, atrage decăderea, cu excepția cazului în care legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința sa. În această materie specială, reglementată de Legea nr. 248/2005, actul normativ menționat instituie un termen de recurs special, derogatoriu de la dreptul comun, care este cel de 5 zile de la comunicarea hotărârii curții de apel, conform art. 39 alin. (4) si (5). Verificând dosarul de apel, Înalta Curte constată că decizia civilă nr. 219/ A din 15 aprilie 2011, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția civilă de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie, i s-a comunicat reclamantei Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date la data de 27 mai 2011 (fila 26, dosar apel), la sediul indicat în cererea de chemare în judecată.

Cu toate acestea, reclamanta a declarat recurs la data de 08 iunie 2011, cu depășirea termenului legal, imperativ, de decădere reglementat de art. 39 alin. (4) si (5) din Legea nr. 248/2005, fără să invoce circumstanțe excepționale si insurmontabile de natură să o împiedice să exercite calea de atac, conform legii. Constatând încălcarea normelor legale imperative care reglementează termenul de 5 zile de la comunicarea hotărârii, pentru exercitarea căii de atac a recursului, în această materie specială, dar si împrejurarea că nu există motive de ordine publică, care să poată fi invocate, din oficiu, de instanța de recurs, în sensul art. 306 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc.

civ., va respinge, ca tardiv, recursul declarat de reclamanta Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date împotriva deciziei nr. 219/ A din 15 aprilie 2011 a Curții de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca tardiv, recursul declarat de reclamanta Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date împotriva deciziei nr. 219/ A din 15 aprilie 2011 a Curții de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25 aprilie 2012.