ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 677/2018

Asupra contestației de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I.Circumstanțele cauzei.

I.1. Hotărârile contestate

Prin Hotărârea nr. 839 din 4 iulie 2017 a secției pentru Judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, s-a dispus numirea în funcția de președinte al Judecătoriei Iași a doamnei A., pentru o perioadă de 3 ani, începând cu data de 15 iulie 2017 și eliberarea din funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Iași a doamnei A., ca urmare a numirii în funcția de președinte al acestei instanțe.

Prin Hotărârea nr. 463 din 4 iulie 2017 a secției pentru Procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, a fost numit domnul B., procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda, în funcția de prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda, pentru o perioadă de 5 ani, începând cu data de 15 iulie 2017.

Prin Hotărârea nr. 744 din 4 iulie 2017 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, s-a respins memoriul formulat de către domnii judecători C. (Judecătoria Bacău), D. (Judecătoria Curtea de Argeș) și E. (Curtea de Apel Bacău), prin care au solicitat invalidarea în tot sau în parte a concursului pentru numirea în funcții de conducere a judecătorilor și procurorilor, organizat în perioada 24 martie - 28 iunie 2017 și s-au validat rezultatele concursului sau examenului pentru numirea în funcții de conducere a judecătorilor la curți de apel, tribunale și judecătorii, organizat în perioada 24 martie - 28 iunie 2017, conform tabelului de clasificare anexat la nota direcției de specialitate.

Prin Hotărârea nr. 745 din 4 iulie 2017 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, s-a respins memoriul formulat de doamna procuror F. (Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda), prin care a solicitat invalidarea în tot sau în parte a concursului pentru numirea în funcții de conducere a judecătorilor și procurorilor, organizat în perioada 24 martie - 28 iunie 2017 și s-au validat rezultatele concursului sau examenului pentru numirea în funcții de conducere a judecătorilor la curți de apel, tribunale și judecătorii, organizat în perioada 24 martie - 28 iunie 2017, conform tabelului de clasificare anexat la nota direcției de specialitate, care face parte integrantă din hotărâre.

I.2. Contestația

Împotriva Hotărârilor nr. 744 și 745 din 4 iulie 2017 ale Plenului Consiliului Superior al Magistraturii și împotriva Hotărârilor nr. 839 din 4 iulie 2017 a secției pentru Judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii și nr. 463 din 4 iulie 2017 a secției pentru Procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, au formulat contestație comună C., judecător la Judecătoria Bacău și F., procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda, aceasta fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal la data de 12 iulie 2017.

Prin contestația formulată, au solicitat admiterea memoriului formulat și invalidarea în tot sau cel puțin în parte (în privința funcțiilor de conducere de la Judecătoria Iași și de Ia Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda) a concursului pentru numirea în funcții de conducere a judecătorilor și procurorilor, organizat în perioada 24 martie - 28 iunie 2017, pentru nerespectarea condițiilor prevăzute de lege și de regulament cu privire ia organizarea concursului sau examenului, astfel cum prevede art. 27 alin. (2) din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 320/2006 privind aprobarea Regulamentului de organizare și desfășurare a concursului sau examenului pentru numirea în funcții de conducere a judecătorilor și procurorilor (numit în continuare Regulament); ca și consecință a invalidării totale a concursului, obligarea intimatului CSM să organizeze un nou concurs sau examen, cu respectarea condițiilor legale încălcate, privind numirea comisiilor de evaluare, renunțarea la proba privind susținerea proiectului și întocmirea unor subiecte cu conținut practic la testarea scrisă privind managementul, comunicarea și resursele umane. În subsidiar, în cazul invalidării parțiale a concursului, au solicitat anularea hotărârilor Secțiilor prin care au fost numiți în funcții de conducere candidații menționați (A. și B.) și reevaluarea candidaților în discuție (reclamantele și intimații) de către o comisie constituită legal, pentru proba privind susținerea proiectului, pentru a se reface clasamentul după o evaluare obiectivă.

Totodată, au solicitat să se ia act de dispozițiile art. 29 alin. (8) din Legea nr. 317/2004 și să se constate că prezenta contestație suspendă de drept executarea hotărârilor CSM contestate, ca aplicare a principiului de drept privind nulitatea actelor subsecvente, fiind evident că Hotărârile Secțiilor au fost adoptate în baza Hotărârilor Plenului de validare a examenului.

În motivarea contestației, contestatorii au susținut următoarele:

I.2.1. În primul rând, nu s-au respectat dispozițiile art. 48 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 și art. 9, respectiv art. 29 din Regulament cu privire la membrii comisiei de evaluare. Judecătorii și procurorii care au făcut parte din comisiile de evaluare, numiți prin Hotărârea Plenului CSM nr. 541 din 9 mai 2017, nu au urmat cursuri de management și nici cursuri ținute de Institutul Național al Magistraturii privind metodele și tehnicile de evaluare. Nici specialiștii în management și organizare instituțională nu au cursuri speciale de organizare judiciară, motiv pentru care evaluarea făcută de aceștia a fost criticabilă.

Astfel, în cadrul probelor, au solicitat intimatului CSM să depună lista cursurilor de management și a celor privind metodele și tehnicile de evaluare, urmate de către fiecare membru al comisiilor de examinare, cu precizarea numărului de ore ale cursurilor și a rezultatelor obținute la testele finale, în cazul în care au fost astfel de teste la finalizarea cursurilor; precizări privind funcțiile de conducere avute de către membrii comisiilor de evaluare și durata exercitării acestor funcții; rapoartele inspecției judiciare care au vizat activitatea de management a membrilor comisiilor de evaluare, dacă membrii au fost supuși unei astfel de evaluări.

I.2.2. În al doilea rând, în cadrul probei privind susținerea proiectului, prevăzută la art. 15 din Regulament, se notează 4 criterii și 25 de subcriterii într-un interval de 30 de minute, prin acordarea unor punctaje pentru fiecare din cele 4 criterii.

a) Cu privire la această probă, contestatorii au susținut că, în mod evident, examinarea este una pur formală, aleatorie și lipsită de rigoare, întrucât este imposibil să se pună întrebări și să se puncteze fiecare subcriteriu într-un timp limitat. În plus, și dacă timpul de examinare ar fi mai mare, tot ar fi dificil să se puncteze subcriteriile, acestea însele fiind nemăsurabile. Un specialist în management și organizare instituțională ar fi remarcat acest lucru încă din momentul în care ar fi fost numit în comisie.

b) Această probă se suprapune cel puțin parțial peste proba privind testarea psihologică, evaluarea capacității candidatului de a lua decizii și de a-și asuma răspunderea, precum și verificarea rezistenței la stres. Dacă în cadrul primei probe, psihologice, nu se acordă notă, ci calificative, care pot fi contestate, la susținerea proiectului se pun note care nu pot fi contestate, deoarece calitățile verificate nu sunt măsurabile. Contestatoarele au precizat că au obținut calificativul "recomandabil" la testarea psihologică, unde au fost verificate aptitudini manageriale, rezistența la stres, capacitatea de a lua decizii și de a-și asuma răspunderea, ceea ce nu mai făcea necesară o nouă evaluare, în cadrul probei privind susținerea proiectului.

c) Proba privind susținerea proiectului nu a fost una previzibilă și echitabilă, întrucât întrebările adresate unor candidați nu au fost de natură a verifica îndeplinirea criteriilor menționate la art. 15 alin. (2) din Regulament, ci au fost întrebări de natură a verifica alte aspecte, precum motivația (deja verificată la proba psihologică - în cazul contestatoarei C., candidat pentru funcțiile de președinte la judecătoriile Iași și Vaslui), evaluarea activității anterioare de conducere (în cazul contestatoarei F.) sau chiar comparație între funcția de polițist, procuror și judecător (în cazul unui candidat care deținuse aceste funcții înainte - judecător D., judecător la Judecătoria Curtea de Argeș).

d) De observat este și faptul că unor candidați li se pun întrebări comode, referitoare la proiectul deja întocmit, iar altor candidați li se cere să răspundă la întrebări fără legătură cu atribuțiile pentru a căror îndeplinire s-au pregătit. În aceste condiții, se poate spune că această probă este discriminatorie, pentru că dificultatea probei este diferită de la un candidat la altul, iar întrebările sunt diferite, deși rezultatele (notele) sunt comparate. Prin urmare, proba însăși trebuie anulată în întregime.

e) Au mai arătat contestatoarele că la acest examen au fost cele mai multe note sub 7 (șapte) la proba privind susținerea proiectului de până acum, note greu de explicat în condițiile în care aceiași candidați, în fața altei comisii, prezentând proiecte asemănătoare, au luat note mult mai mari. Aceasta înseamnă că s-au aplicat standarde diferite de notare și de la o comisie la alta, nu doar de la un candidat la altul.

În cadrul probatorului, contestatoarele arată că au depus tabelele de clasificare a candidaților judecători de la concursul martie - iunie 2017, respectiv septembrie - decembrie 2016, pentru probarea notelor obținute de către C., la proba privind susținerea proiectului și tabelul de clasificare a candidaților procurori la examenul din martie - iunie 2017, respectiv tabelul cu candidații admiși la examenul din martie 2014, pentru probarea notelor de la aceeași probă, obținute pe proiecte similare, de către F.

De asemenea, au solicitat să se pună în vedere intimatului CSM să depună: proiectele depuse de către contestatoarea C., la examenul din martie - iunie 2017 pentru Judecătoria Iași (notat cu 5) și pentru Judecătoria Vaslui (notat cu 4) și la examenul din septembrie - decembrie 2016 pentru Judecătoria Iași (notat cu 8,13); proiectele depuse de către contracandidata A., la examenul din martie - iunie 2017 pentru Judecătoria Iași - președinte și la examenul din septembrie - decembrie 2016 pentru Judecătoria Iași - vicepreședinte; proiectele depuse de către contestatoarea F. la examenul din martie - iunie 2017 pentru Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda (notat cu 7,92) și de la examenul din martie 2014 (notat cu 9,39); proiectul depus de către B., prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Turda, la examenul din martie - iunie 2017: fișele de notare întocmite de către comisiile de evaluare pentru candidații în discuție, reclamantele și contracandidați, la examenul din martie - iunie 2017; fișele de notare întocmite de către comisiile de evaluare pentru examenele anterioare; înregistrările audio ale probei cu susținerea proiectului, pentru examenele în discuție.

I.2.3. Cu privire la proba scrisă privind managementul, comunicarea și resursele umane, s-a susținut că aceasta nu face decât să testeze memoria candidaților și nu abilitățile concrete de management și de comunicare. În plus, tematica și bibliografia nu sunt aduse la zi, materialele folosite sunt vechi, depășite și nu țin seama de nevoile actuale ale sistemului judiciar.

Lipsește profilul managerului de instanță și de parchet (există doar profilul magistratului și al inspectorului judiciar), lipsesc manualele actualizate de management judiciar (cel care există pe inm-lex e din 2004 și are vulnerabilitățile sale), lipsesc specialiștii în management, lipsesc cursurile care ar trebui ținute de specialiștii din management, specialiști care să facă și evaluarea apoi, lipsesc subiectele diferențiate în funcție de gradul instanței sau parchetului și în funcție de funcția pentru care se candidează-președinte/vicepreședinte sau prim-procuror/prim-procuror adjunct etc.

Unele dintre neajunsurile acestei probe au fost subliniate de către Inspecția Judiciară, într-o Notă privind propuneri de modificare pentru numirea în funcții de conducere (Anexa 6), în care s-a menționat, la pagina 2: "Experiența anilor care s-au scurs de la data implementării modului actual de selecție a magistraților cu funcții de conducere a demonstrat că modul de selecție a conducătorilor de instanțe, axat în principal pe verificarea cunoștințelor teoretice privind managementul, precum și pe baza unui test psihologic, a scăpat din vedere elemente esențiale pentru un management de calitate, respectiv modul în care pot fi transpuse în realitate cunoștințele teoretice acumulate în vederea susținerii unui examen de acest fel.

... Rezultatul verificărilor efectuate de Inspecția Judiciară cu ocazia controalelor privind eficiența managerială a relevat că au fost numeroase situațiile în care s-au constatat sincope semnificative de comunicare sau lipsa totală a înzestrării pentru desfășurarea activităților manageriale specifice, cu un rezultat negative atât în ceea ce privește performanțele instanței/parchetului, dar și în ceea ce privește atmosfera de lucru sau starea emoțională a personalului."

Comisiile de evaluare nu au ținut seama de aceste recomandări din anul 2015. testarea scrisă făcându-se în aceeași manieră pur teoretică practicată în ultimii 10 - 12 ani. Pentru dovedirea caracterului pur teoretic al subiectelor, depun contestatoarele subiectele de la examenul din martie - iunie 2017, pentru judecători și pentru procurori, din care ilustrative sunt întrebările nr. 38 și 42 de la judecători, în care se verifică dacă judecătorii candidați cunosc cât la sută din timp ocupă activitățile de comunicare pentru un manager de succes (55 - 95 %) sau cât din mesaj se transmite pe cale nonverbală (aproape 90 %).

I.2.4. Cu toate că au solicitat CSM, prin memoriul formulat, să analizeze utilitatea probei cu susținerea proiectului, dat fiind că există deja o testare psihologică și un proiect scris depus după înscrierea la examen, CSM a respins solicitarea, cu o vădită discriminare față de situația probei cu interviul de la concursul pentru promovarea în funcția de judecător la înalta Curte de Casație și Justiție, memoriul formulat de un candidat la concursul din iunie 2017 urmând a fi analizat de CSM (ordinea de zi din 4 iulie 2017, punctul 29). Faptul că proba interviului prezintă probleme, discriminări și alte neajunsuri a fost recunoscut în mod implicit de către CSM, care, în cadrul secției de judecători, a hotărât în data de 15 iunie 2017, la punctul 18, consultarea instanțelor cu privire la propuneri referitoare la transparența decizională a CSM și transparența interviurilor în cadrul concursurilor de promovare la Înalta Curte de Casație și Justiție, în funcții de conducere și admitere în magistratură.

Drept urmare, s-a solicitat de către contestatoare anularea Hotărârilor Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, invalidarea în tot sau în parte a concursului și, drept consecință, anularea și a Hotărârilor Secțiilor din 4 iulie 2017 privind numirea în funcții de conducere a candidaților cu rezultatele cele mai bune de la concursul din martie - iunie 2017 și obligarea intimatului Consiliului Superior al Magistraturii să organizeze un nou concurs, în condiții legale, de transparență și nediscriminare, pentru toate funcțiile scoase la concursul din martie - iunie 2017, iar în subsidiar, pentru funcțiile de președinte la Judecătoria Iași și prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda.

În alt subsidiar, contestatoarea C. a solicitat obligarea intimatului să o numească în funcția de președinte la Judecătoria Vaslui, în situația în care instanța ar anula doar proba privind susținerea proiectului.

De asemenea, contestatoarele au solicitat, în măsura în care instanța apreciază ca fiind necesară introducerea în proces a candidaților care au fost numiți în funcțiile de conducere prin Hotărârile Secțiilor CSM contestate, respectiv A., președinte al Judecătoriei Iași, și B., prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Turda, introducerea acestora în proces.

Contestatoarele au solicitat judecarea cauzei în lipsa lor.

I.3. Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației, susținând, în esență, că aceasta este neîntemeiată, nefiind răsturnată prezumția de legalitate a actelor atacate.

Argumentele Consiliului Superior al Magistraturii în combaterea susținerilor contestatoarelor sunt următoarele:

a) Contrar susținerilor contestatoarelor, se poate observa că au fost respectate normele legale și regulamentare aplicabile în ceea ce privește organizarea și desfășurarea concursului sau examenului pentru numirea în funcții de conducere a judecătorilor și procurorilor.

Din dispozițiile art. 48 alin. (5) și art. 49 alin. (5) din Legea nr. 303/2004, reiese că legiuitorul nu a instituit obligația ca membrii comisiilor de examinare să fie desemnați exclusiv dintre magistrații care au urmat cursuri de management. Din contră, din cuprinsul textelor legale anterior menționate, rezultă că membrii sunt desemnați în principal dintre judecătorii și procurorii care au urmat cursuri de management, în lipsa unor astfel de magistrați interesați să facă parte din comisiile de examinare, putând fi numiți și judecători și procurori care nu întrunesc respectiva cerință.

Intimatul a precizat că, în ceea ce privește concursul sau examenul vizat unii membri ai comisiilor de examinare au urmat cursuri de management și anume domnul judecător G.. domnul procuror H. și domnul procuror I., aspect ce reiese din adresa nr. 3776 din 26 iulie 2017 a Institutului Național al Magistraturii.

Se mai arată și faptul că cel puțin o parte dintre persoanele numite în comisiile de examinare, prin Hotărârea Plenului nr. 541/2017, a deținut sau deține funcții de conducere în cadrul instanțelor și parchetelor (spre exemplu, domnul judecător G. deține funcția de președinte al Curții de Apel Ploiești, doamna procuror J. deține funcția de procuror șef al Serviciului judiciar civil din cadrul secției judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, doamna procuror K. a deținut funcția de procuror șef al Serviciului Judiciar civil din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, domnul procuror H. deține funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov, iar domnul procuror L. deține funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași). În aceste condiții, independent de participarea anterioară la cursuri de management, judecătorii și procurorii care au deținut sau dețin funcții de conducere în cadrul instanțelor sau parchetelor au experiența și abilitățile necesare pentru fi desemnați membri în comisiile de examinare.

Considerentele mai sus expuse sunt aplicabile și în ceea ce privește condiția ca magistrații desemnați să fi urmat cursurile Institutului Național al Magistraturii privind metodele și tehnicile de evaluare, legiuitorul folosind, în art. 9 alin. (1) și art. 29 alin. (1) din Regulament, aceeași sintagmă dispozitivă, iar nu imperativă.

Pe de altă parte, din aceeași adresă nr. 3776 din 26 iulie 2017, rezultă că domnul judecător G., doamna procuror J. și domnul procuror H. au participat la cursuri de formare în domeniul evaluării activității profesionale a judecătorilor și procurorilor.

În plus, referitor la cerința participării la cursuri privind metodele și tehnicile de evaluare, aceasta nu mai este prevăzută pentru membrii comisiilor de evaluare constituite la nivelul instanțelor și parchetelor în scopul evaluării activității profesionale a judecătorilor și procurorilor, art. 30 alin. (5) din Hotărârea Plenului nr. 676/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind evaluarea activității profesionale a judecătorilor și procurorilor, republicată, stipulând că instruirea ca evaluatori se realizează de către unul dintre ceilalți membri ai comisiei de evaluare ori, după caz, de către unul dintre membrii comisiei de evaluare constituite la nivelul instanței sau parchetului ierarhic superior.

b) În ceea ce privește proba constând în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuțiilor specifice funcției pentru care candidează, criticile contestatoarelor vizează în fapt modalitatea de reglementare secundară a acestei probe, iar nu eventuale neregularități săvârșite cu ocazia desfășurării concursului sau examenului. O, în lipsa unei cereri de anulare parțială a normelor regulamentare în materie, cu respectarea prevederilor Legii nr. 554/2004, argumentele părților nu pot conduce la constatarea nelegalității actelor administrative atacate și invalidarea totală sau parțială a concursului sau examenului, cum se solicită prin prezentul demers judiciar.

În speță, proba constând în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuțiilor specifice funcției pentru care candidează s-a desfășurat în acord cu dispozițiile regulamentare mai sus citate. Astfel, toți candidații au susținut proba orală în fața comisiei de examinare, în aprecierea susținerii proiectului de către toți candidații fiind avute în vedere criteriile regulamentare și acordate notele corespunzătoare. Totodată, susținerea probei a fost înregistrată cu mijloace audio.

În legătură cu modalitatea de formulare a întrebărilor și de evaluare a răspunsurilor cu ocazia intervievării candidaților, astfel cum s-a reținut prin hotărârile contestate. Plenul nu se poate substitui comisiei de examinare. Așa cum s-a statuat, în mod constant, în practica instanței supreme, comisia de concurs este o structură administrativă de specialitate care are drept exclusiv de apreciere pe disciplina sa de specialitate.

În acest sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (Decizia din 28 februarie 2002 San Juan împotriva Franței), instanța de contencios european statuând că deciziile comisiilor de confirmare sau de atestare a unor aptitudini, însușiri sau calități profesionale nu pot face obiectul controlului judecătoresc. evaluarea apropiindu-se de o testare a cunoștințelor și a experienței necesare pentru exercitarea unei profesii ce iese din sfera garanțiilor instituite de art. 6 pct. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Desigur, puterea de apreciere a administrației nu este absolută, instanța supremă arătând că ea poate fi cenzurată de judecătorul de contencios administrativ în ipoteza în care exercitarea acesteia se face cu exces de putere, în condițiile descrise în art. 2 lit. n) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.

În raport de practica constantă a instanței supreme, de faptul că argumentele contestatoarelor vizează nelegalitatea normelor regulamentare care guvernează proba constând în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuțiilor specifice funcției pentru care candidează, fără ca instanța de judecată să fie învestită cu un astfel de petit, și ținând cont că în speță nu se regăsesc elementele excesului de putere, consideră intimatul că nu există nici un motiv de nelegalitate a hotărârilor contestate, care să conducă la invalidarea totală sau parțială a concursului sau examenului pentru numirea în funcții de conducere a judecătorilor și procurorilor organizat în perioada 24 martie - 28 iunie 2017.

c) Intimatul a arătat că și argumentele referitoare la suprapunerea parțială a probei constând în susținerea proiectului peste proba privind testarea psihologică, evaluarea capacității candidatului de a lua decizii și de a-și asuma răspunderea, precum și verificarea rezistenței la stres, pun în discuție modalitatea de reglementare a probelor menționate, astfel că nu pot fi analizate în prezentul cadru procesual.

Referitor la criticile vizând tematica și bibliografia stabilite, acestea nu mai pot influența rezultatele concursului sau examenului finalizai deja, astfel încât eventualele propuneri pot fi avute în vedere de Consiliu la o viitoare sesiune de concurs.

Soluția secției pentru judecători din data de 15 iunie 2017 referitoare la consultarea instanțelor judecătorești cu privire la propuneri vizând inclusiv transparența interviurilor în cadrul concursurilor de promovare la Înalta Curte de Casație și Justiție în funcții de conducere și admitere în magistratură nu probează nelegalitatea desfășurării probei constând în susținerea proiectului din cadrul concursului analizat, în condițiile în care atât proba menționată, cât și întregul concurs sau examen s-au desfășurat cu respectarea prevederilor legale și regulamentare în materie.

d) Contrar susținerilor contestatoarelor, memoriile formulate de acestea au fost efectiv analizate de Plen, fiind soluționate prin Hotărârile nr. 744/2017 și nr. 745/2017, argumentele avute în vedere la adoptarea soluției de respingere regăsindu-se în actele administrative menționate.

Este lipsită de relevanță trimiterea pe care părțile au făcut-o la memoriul formulat de un candidat la concursul pentru promovarea în funcția de judecător la înalta Curte de Casație și Justiție, în condițiile în care, pe de o parte, respectivul memoriu se referă la un alt concurs decât cel supus analizei în cauză și, pe de altă parte, în ședința din 4 iulie 2017, Plenul a dispus amânarea analizării memoriului pe aspectele ce țin de competența Consiliului Superior al Magistraturii.

În ceea ce privește cererea de constatare a intervenirii suspendării de drept a hotărârilor atacate, în temeiul art. 29 alin. (8) din Legea nr. 317/2004, intimatul a arătat că efectul suspensiv de executare a actelor administrative contestate nu a intervenit.

Referitor la Hotărârile Plenului nr. 744 din 4 iulie 2017 și nr. 745 din 4 iulie 2017, se poate observa că acestea vizează, pe de o parte, respingerea memoriilor formulate de unii candidați (printre care și contestatoarele) la concursul sau examenul pentru numirea în funcții de conducere a judecătorilor și procurorilor, organizat în perioada 24 martie - 28 iunie 2017, astfel că din această perspectivă hotărârile menționate nu conțin dispoziții susceptibile de a fi aduse la îndeplinire prin executare. În aceste condiții, art. 29 alin. (8) din Legea nr. 317/2004 care instituie efectul suspensiv de executare a hotărârilor menționate, în situația formulării contestației, nu este incident.

Pe de altă parte, nici în ceea ce privește soluția de validare a rezultatelor concursului sau examenului pentru numirea în funcții de conducere a judecătorilor și procurorilor, organizat în perioada 24 martie - 28 iunie 2017, efectul suspensiv de executare nu se produce, deoarece aceste acte administrative au fost deja puse în executare. Astfel, consecința validării rezultatelor concursului organizat în perioada 24 martie - 28 iunie 2017 este reprezentată de numirea în funcțiile de conducere a judecătorilor și procurorilor care au obținut rezultatul cel mai bun la respectivul concurs.

Or, în cauză, prin Hotărârea secției pentru judecători nr. 839 din 4 iulie 2017, s-a dispus numirea doamnei judecător A. în funcția de președinte al Judecătoriei lași, începând cu data de 15 iulie 2017, iar prin Hotărârea secției pentru procurori nr. 463 din 4 iulie 2017, s-a dispus numirea domnului procuror B. în funcția de prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Turda. Aceste hotărâri au fost emise anterior formulării contestației de către părți, aspect ce reiese din fișa Ecris cu privire la Dosarul nr. x/2017, potrivit căreia data înregistrării contestației la instanța supremă este 12 iulie 2017.

Intimatul a arătat că nu este relevant faptul că începerea efectivă a activității de către magistrații numiți în funcții de conducere se realizează de la data de 15 iulie 2017, având în vedere că stabilirea unei date ulterioare este justificată exclusiv de aspecte organizatorice referitoare la activitatea desfășurată de magistrați la instanțele sau parchetele de la care provin. În niciun caz, respectiva dată nu conduce la amânarea momentului la care hotărârea de validare este pusă în executare, în condițiile în care punerea în executare s-a realizat deja prin emiterea hotărârilor de numire.

Referitor la Hotărârea secției pentru judecători nr. 839 din 4 iulie 2017 și la Hotărârea secției pentru procurori nr. 463 din 4 iulie 2017, consideră că acestea nu intră în sfera de incidență a prevederilor art. 29 alin. (5), (7) și (8) din Legea nr. 317/2004. Astfel, normele în discuție sunt de strictă interpretare, neputând fi extinse prin analogie și la alte hotărâri decât cele pronunțate de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii și care privesc cariera și drepturile magistraților.

În acest sens, este și practica Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal (Decizia nr. 1180 din 13 aprilie 2016), instanța supremă reținând că beneficiul suspendării de drept a hotărârilor emise de Consiliul Superior al Magistraturii se aplică doar hotărârilor Plenului, arătate la art. 29 alin. (5) din Legea nr. 317/2004, astfel că o hotărâre pronunțată de secția corespunzătoare nu poate forma obiect al măsurii de temporizare a aplicării dispozițiilor sale referitoare la cariera și drepturile magistraților.

În dovedire, intimatul a solicitat încuviințarea probei cu următoarele înscrisuri: memoriul înregistrat sub nr. 4502/2017, notele Direcției resurse umane și organizare nr. 713/4502/2017 și nr. 709/4502/2017, Hotărârile Plenului nr. 744/2017, nr. 541/2017 și nr. 745/2017, anexele la Hotărârea Plenului nr. 541/2017, tabel rezultate concurs. Hotărârea secției pentru judecători nr. 839/2017, Hotărârea secției pentru procurori nr. 463/2017, ordinea de zi soluționată a Plenului din 04 iulie 2017, ordinea de zi soluționată a secției pentru judecători din data de 15 iunie 2017, Deciziile nr. 1180 din 13 aprilie 2016, nr. 2100 din 20 mai 2015 și nr. 861 din 21 februarie 2012 ale instanței supreme, adresa nr. 3776/26 iulie 2017 a Institutului Național al Magistraturii și fișele de formare profesională.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 205 - 208 din C. proc. civ., republicat, cu modificările și completările ulterioare.

II.Aspecte procesuale

La termenul din 10 octombrie 2017, s-a luat act de solicitarea intimatului Consiliul Superior al Magistraturii de introducere în cauză în calitate de intimați a numiților A. și B., ca destinatari ai deciziilor atacate, aceștia fiind citați cu mențiunea de a formula întâmpinare.

Intimatul B. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației formulate de contestatoarea F., ca neîntemeiată.

Sub aspect probatoriu, instanța a încuviințat proba cu înscrisurile depuse la dosar de părți și a apreciat că nu se impune administrarea unor probe suplimentare în raport de cererea formulată de contestatoare.

III. Considerentele și soluția Înaltei Curți asupra contestației

III.1. Situația de fapt

Contestatoarele au participat la concursul sau examenul pentru numirea în funcții de conducere a judecătorilor și procurorilor organizat în perioada 24 martie - 28 iunie 2017, candidând pentru funcțiile de președinte al Judecătoriei Iași și al Judecătoriei Vaslui (doamna judecător C.) și de prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda (doamna procuror F.).

Doamna judecător C. a obținut nota 5 la proba constând în susținerea proiectului și nota 8.60 la proba scrisă, având media finală 6,80 și clasându-se pe poziția a doua în clasamentul candidaților la funcția de președinte al Judecătoriei Iași. Pentru funcția de președinte al Judecătoriei Vaslui, notele obținute de contestatoare au fost 4 la proba constând în susținerea proiectului și 8,60 la proba scrisă, având media finală 6.30.

Doamna procuror F. a obținut nota 7.92 la proba constând în susținerea proiectului și nota 8,60 la proba scrisă, având media finală 8,26 și clasându-se pe poziția a doua în clasamentul candidaților Ia funcția de prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Turda.

Prin Hotărârea nr. 744 din 4 iulie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a dispus respingerea memoriului formulat de către domnii judecători C. (Judecătoria Bacău), D. (Judecătoria Curtea de Argeș) și E. (Curtea de Apel Bacău), prin care solicită invalidarea în tot sau în parte a concursului pentru numirea în funcții de conducere a judecătorilor și procurorilor, organizat în perioada 24 martie - 28 iunie 2017. Un memoriu similar formulat de doamna procuror F. (Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda) a fost respins prin Hotărârea Plenului nr. 745 din 4 iulie 2017.

Totodată, prin hotărârile menționate, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât validarea rezultatelor concursului sau examenului pentru numirea în funcții de conducere a judecătorilor la Curți de apel, tribunale și judecătorii, și a procurorilor la parchetele de pe lângă curțile de apel, tribunale și judecătorii, concurs organizat în perioada 24 martie - 28 iunie 2017, conform tabelelor de clasificare anexate la nota direcției de specialitate.

Prin Hotărârea secției pentru judecători nr. 839 din 4 iulie 2017, s-a dispus numirea doamnei judecător A. în funcția de președinte al Judecătoriei Iași, începând cu data de 15 iulie 2017.

Prin Hotărârea secției pentru procurori nr. 463 din 4 iulie 2017, s-a dispus numirea domnului procuror B. în funcția de prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Turda.

III.2. Analiza motivelor de nulitate invocate de contestatoare

III.2.1. În ceea ce privește motivul referitor la încălcarea prev. art. 48 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 și art. 9, respectiv art. 29 din Regulament de concurs cu privire la membrii comisiei de evaluare.

Contestatoarele au invocat faptul că judecătorii și procurorii care au făcut parte din comisiile de evaluare nu au urmat cursuri de management și nici cursuri ținute de Institutul Național al Magistraturii privind metodele și tehnicile de evaluare.

Dispozițiile legale relevante pentru soluționarea acestei critici sunt art. 48 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 (comisia de examinare este formată din 2 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, 2 judecători de la curțile de apel și 3 specialiști în management și organizare instituțională; la constituirea comisiilor vor fi avuți în vedere, în principal, judecătorii care au urmat cursuri de management); art. 49 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 (comisia de examinare este formată din 2 procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, 2 procurori de la parchetele de pe lângă curțile de apel și 3 specialiști în management și organizare instituțională; la constituirea comisiilor vor fi avuți în vedere, în principal, procurorii care au urmat cursuri de management); art. 9 din Hotărârea nr. 320/2006 din 27 aprilie 2006 privind aprobarea Regulamentului de organizare și desfășurare a concursului sau examenului pentru numirea în funcții de conducere a judecătorilor și procurorilor (la constituirea comisiilor vor fi avuți în vedere, în principal, judecătorii care au urmat cursuri de management, au fost înscriși în baza de date a Institutului Național al Magistraturii și au urmat cursurile acestuia privind metodele și tehnicile de evaluare), art. 29 din același Regulament (la constituirea comisiilor vor fi avuți în vedere, în principal, procurorii care au urmat cursuri de management, au fost înscriși în baza de date a Institutului Național al Magistraturii și au urmat cursurile acestuia privind metodele și tehnicile de evaluare).

Astfel, așa cum în mod corect a invocat intimata, legiuitorul nu a instituit obligația ca membrii comisiilor de examinare să fie desemnați exclusiv dintre magistrații care au urmat cursuri de management, ci membrii sunt desemnați în principal dintre judecătorii și procurorii care au urmat cursuri de management, în lipsa unor astfel de magistrați interesați să facă parte din comisiile de examinare, putând fi numiți și judecători și procurori care nu întrunesc respectiva cerință. O astfel de prevedere legală este pertinentă, ținând cont de faptul că imposibilitatea constituirii comisiilor în lipsa magistraților care au urmat cursuri de management (urmarea acestor cursuri nefiind o obligație) ar duce la imposibilitatea desfășurării examinărilor și derulării concursului.

De altfel, o parte din membrii comisiilor au urmat cursuri de management, astfel cum rezultă din adresa nr. 3776 din 26 iulie 2017 a Institutului Național al Magistraturii sau a deținut sau deține funcții de conducere în cadrul instanțelor și parchetelor, ceea ce reprezintă o garanție a deținerii experienței practice necesare și a abilităților necesare pentru fi desemnați membri în comisiile de examinare.

Considerentele de mai sus sunt aplicabile și în ceea ce privește condiția ca magistrații desemnați să fi urmat cursurile Institutului Național al Magistraturii privind metodele și tehnicile de evaluare, legiuitorul folosind, în art. 9 alin. (1) și art. 29 alin. (1) din Regulament, aceeași sintagmă dispozitivă, iar nu imperativă ("în principal").

Pe de altă parte, din aceeași adresă nr. 3776 din 26 iulie 2017, rezultă că o parte din membrii comisiilor au participat la cursuri de formare în domeniul evaluării activității profesionale a judecătorilor și procurorilor;

dincolo de acest aspect, urmarea de asemenea cursuri nu mai reprezintă o obligație, art. 30 alin. (5) din Hotărârea Plenului nr. 676/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind evaluarea activității profesionale a judecătorilor și procurorilor, republicată, stipulând că instruirea ca evaluatori se realizează de către unul dintre ceilalți membri ai comisiei de evaluare ori, după caz, de către unul dintre membrii comisiei de evaluare constituite la nivelul instanței sau parchetului ierarhic superior.

În ceea ce privește susținerea că nici specialiștii în management și organizare instituțională nu au cursuri speciale de organizare judiciară, instanța constată că o asemenea cerință nu este prevăzută în textele legale, experiența de management specifică instanțelor sau parchetelor fiind verificată de membrii comisiei ce provin din cadrul instanțelor/parchetelor.

Ca urmare, acest prim motiv de nulitate referitor la încălcarea prev. art. 48 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 și art. 9, respectiv art. 29 din Regulament de concurs cu privire la membrii comisiei de evaluare, este nefondat, fiind respectate normele legale și regulamentare aplicabile în ceea ce privește organizarea și desfășurarea concursului sau examenului pentru numirea în funcții de conducere a judecătorilor și procurorilor.

III.2.2. În ceea ce privește criticile legate de proba privind susținerea proiectului

În esență, contestatoarele au criticat modul de formulare a întrebărilor la testarea orală (examinarea este una pur formală, aleatorie și lipsită de rigoare; întrebările nu au fost previzibile și echitabile, fiind chiar discriminatorii), precum și modul de notare, comparativ cu activitatea altor comisii de evaluare.

Or, comisia de concurs este o structură administrativă de specialitate care are drept exclusiv de apreciere pe disciplina sa de specialitate; puterea de apreciere a administrației nu este absolută, ci poate fi cenzurată de judecătorul de contencios administrativ în ipoteza în care exercitarea acesteia se face cu exces de putere, în condițiile descrise în art. 2 lit. n) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Or, în cauza de față, nu a fost dovedită manifestarea unui asemenea exces de putere, fiind respectate regulile procedurale referitoare la desfășurarea probei cu interviul referitor la susținerea proiectului, toți candidații au susținut proba oral în fața comisiei de examinare, în aprecierea susținerii proiectului de către toți candidații fiind avute în vedere criteriile regulamentare și acordate notele corespunzătoare; totodată, susținerea probei a fost înregistrată cu mijloace audio.

Dincolo de acest aspect, orice control al instanței de contencios administrativ se oprește; așa cum a statuat și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (Decizia din 28 februarie 2002 în cauza San Juan împotriva Franței), deciziile comisiilor de confirmare sau de atestare a unor aptitudini, însușiri sau calități profesionale nu pot face obiectul controlului judecătoresc, evaluarea apropiindu-se de o testare a cunoștințelor și a experienței necesare pentru exercitarea unei profesii ce iese din sfera garanțiilor instituite de art. 6 pct. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

În cadrul controlului de legalitate pe care îl exercită, instanța de contencios administrativ nu poate verifica decât respectarea prevederilor legale referitoare la procedura de evaluare și la atribuțiile comisiei de evaluare, iar nu aspectele privind punctajul acordat persoanei evaluate. Altfel spus, instanța de contencios administrativ nu se poate substitui comisiei de evaluare, respectiv nu poate realiza evaluarea proiectului candidatului. Această abordare se regăsește și în jurisprudența CEDO, care a decis că în situația când litigiul privește verificarea legalității procedurii în fața comisiei de admitere, precum și examinarea îndeplinirii de către candidați a condițiilor prevăzute de lege pentru o activitate profesională, pot fi cenzurate pe cale jurisdicțională doar viciile de procedura și deturnarea de putere.

Evaluarea cunoștințelor și a experienței profesionale sunt, însă, elemente similare unui examen de tip școlar sau universitar, ce se îndepărtează atât de mult de la sarcina unui judecător, încât garanțiile prevăzute de art. 6 din CEDO nu ar putea viza litigii într-o asemenea materie (cauza Van Marle și alții c. Olandei, Hotărârea din 26 iunie 1986).

În ceea ce privește susținerea că proba cu susținerea orală a proiectului se suprapune cel puțin parțial peste proba privind testarea psihologică, criticile contestatoarelor vizează în fapt modalitatea de reglementare a acestei probe, iar nu eventuale neregularități săvârșite cu ocazia desfășurării concursului sau examenului. O, în lipsa unei cereri de anulare parțială a normelor regulamentare în materie, cu respectarea prevederilor Legii nr. 554/2004, argumentele părților nu pot conduce la constatarea nelegalității actelor administrative atacate și invalidarea totală sau parțială a concursului sau examenului, cum se solicită prin prezentul demers judiciar. În concluzie, nici acest motiv de critică nu poate fi considerat fondat.

III.2.3. În ceea ce privește criticile referitoare la proba scrisă privind managementul, comunicarea și resursele umane

În ceea ce privește argumentele referitoare la suprapunerea parțială a probei constând în susținerea proiectului peste proba privind testarea psihologică, evaluarea capacității candidatului de a lua decizii și de a-și asuma răspunderea, precum și verificarea rezistenței la stres, Înalta Curte a reținut deja că acestea pun în discuție modalitatea de reglementare a probelor menționate, astfel că nu pot fi analizate în prezentul cadru procesual.

Referitor la criticile vizând tematica și bibliografia stabilite, acestea nu mai pot influența rezultatele concursului sau examenului finalizat deja, astfel încât eventualele propuneri pot fi avute în vedere de Consiliu la o viitoare sesiune de concurs.

Aspectele legate de Nota Inspecției Judiciare privind propuneri de modificare pentru numirea în funcții de conducere reprezintă argumente de lege ferenda, care nu pot afecta validitatea unui concurs deja finalizat. Pe de altă parte, criticile contestatoarelor sunt generice și nu pot fi analizate în concret de instanță. Pe de altă parte, modul de concepere a subiectelor la proba scrisă nu poate fi supus cenzurii instanței de contencios administrativ, din aceleași rațiuni pentru care nici modul de evaluare efectuat de comisie nu poate intra sub cenzura instanței, reprezentând aspecte ce ies din sfera de control a judecătorului.

III.2.4. Cu privire la respingerea de către intimată a solicitării contestatoarelor de a analiza utilitatea probei cu susținerea proiectului, dat fiind că există deja o testare psihologică și un proiect scris depus după înscrierea la examen

Contrar susținerilor contestatoarelor, memoriile formulate de acestea au fost efectiv analizate de Plen, fiind soluționate prin Hotărârile nr. 744/2017 și nr. 745/2017, argumentele avute în vedere la adoptarea soluției de respingere regăsindu-se în actele administrative menționate.

Contestatoarele au susținut că intimata a respins solicitarea cu o vădită discriminare față de situația probei cu interviul de la concursul pentru promovarea în funcția de judecător la înalta Curte de Casație și Justiție, memoriul formulat de un candidat la concursul din iunie 2017 urmând a fi analizat de CSM (ordinea de zi din 4 iulie 2017, punctul 29). Faptul că proba interviului prezintă probleme, discriminări și alte neajunsuri a fost recunoscut în mod implicit de către CSM, care, în cadrul secției de judecători, a hotărât în data de 15 iunie 2017, la punctul 18, consultarea instanțelor cu privire la propuneri referitoare la transparența decizională a CSM și transparența interviurilor în cadrul concursurilor de promovare la Înalta Curte de Casație și Justiție, în funcții de conducere și admitere în magistratură.

Înalta Curte reține că soluția secției pentru judecători din data de 15 iunie 2017 referitoare la consultarea instanțelor judecătorești cu privire la propuneri vizând inclusiv transparența interviurilor în cadrul concursurilor de promovare la Înalta Curte de Casație și Justiție în funcții de conducere și admitere în magistratură nu probează nelegalitatea desfășurării probei constând în susținerea proiectului din cadrul concursului analizat, în condițiile în care atât proba menționată, cât și întregul concurs sau examen s-au desfășurat cu respectarea prevederilor legale și regulamentare în materie.

III.3. Temeiul procesual al soluției adoptate

În temeiul art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, Înalta Curte va respinge contestația ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația formulată de contestatoarele C. și F. împotriva Hotărârii nr. 744 din 4 iulie 2017, a Hotărârii nr. 745 din 4 iulie 2017 ale Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, a Hotărârii nr. 839 din 4 iulie 2017 a secției pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii și a Hotărârii nr. 463 din 4 iulie 2017 a secției pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii în contradictoriu cu intimații Consiliul Superior al Magistraturii, A. și B., ca nefondată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20 februarie 2018.

Procesat de GGC - LM