KULIKOVSKIY v. UKRAINE
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Struck out of the list
KULIKOVSKIY v. UKRAINE (CtEDO, 2008)
A cincea secțiune DECIZIE nr. 50063/07 de Andrey Yuryevich KULIKOVSKIY împotriva Ucrainei Curții Europene a Drepturilor Omului (A Cincea Secțiune), care așeză la 4 noiembrie 2008 în calitate de Cameră compusă din: Rait Maruste, Președinte, Karel Jungwiert, Volodymyr Butkevych, Renate Jaeger, Mark Villiger, Isabelle Berro-Lefèvre, Mirjana Lazarova Trajkovska, judecători și Stephen Phillips, Grefierul adjunct al secțiunii având în vedere cererea depusă la 19 noiembrie 2007, având în vedere decizia de a acorda prioritate cererii de mai sus în temeiul articolului 41 din Regulamentul de procedură, după ce a deliberat, hotărăște după cum urmează: Reclamantul, dl Andrey Yuryevich Kulikovskiy, este un cetățean bielorus care s-a născut în 1965 și este în prezent reținut în Centrul de Detenție Pre-Trială nr.13. El a fost reprezentat în fața Curții de către dl A.P. Bushchenko, un avocat care practică în Kharkiv. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. În decembrie 2006, reclamantul a părăsit Belarusul pentru Ucraina. Afirmă că el și familia sa au primit amenințări de violență din cauza implicării sale în activități politice de opoziție. De atunci, reclamantul a locuit în Ucraina. Prin decizia din 26 ianuarie 2007, Comitetul de Control de Stat Belarus a acuzat reclamantul de a da informații înșelătoare în mod deliberat pentru a obține un împrumut bancar. În aceeași dată a fost eliberat un mandat de arestare de către Procurorul orașului Minsk. La 29 ianuarie 2007, reclamantul a fost pus pe lista persoanelor căutate. La 7 noiembrie 2007, reclamantul a fost arestat de către poliția din Kyiv. La 9 Noiembrie 2007 Curtea de district Solomyanskiy din Kiev a ordonat detenția reclamantului timp de patruzeci de zile în așteptarea unei cereri oficiale de extrădare în Belarus și pentru a efectua transferul la autoritățile de aplicare a legii din Belarus. Curtea a ordonat reclamantului să fie reținut în Centrul de Detenție Pre-Trial nr. 13 din Kyiv. Apelul reclamantului împotriva acestei decizii este încă în suspensie. La 19 noiembrie 2007, Procuratura Generală a Belarusului a solicitat Oficiului Procurorului General al Ucrainei să extradeze reclamantul. Reclamantul a susținut că a suferit de persecuții politice de către autoritățile bieloruse din cauza implicării sale în opoziția politică din țara respectivă. El a furnizat o copie a unei scrisori a Președintelui Partidului Civil Unit (o forță politică de opoziție bielorusă) în sensul că a participat la mai multe demonstrații și alte evenimente organizate de opoziția bielorusă, precum și a finanțat publicarea literaturii de campanie a opoziției. La 20 noiembrie 2007, în conformitate cu art. 39 din Regulamentul Curții, președintele secțiunii a cincea a Curții a invitat Guvernul Ucrainei să nu extradeze reclamantul în Belarus. La 30 noiembrie 2007, Procurorul General Adjunct al Ucrainei a informat Procurorul General Adjunct al Belarusului că extrădarea reclamantului a rămas în așteptarea hotărârii acesteia în acest caz. El solicită, de asemenea, autorităților bielorusă să furnizeze garanții în temeiul articolelor 3 și 6 din Convenție în cazul extradiției reclamantului. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 3 din Convenție că, în cazul în care a fost extraditat, ar exista riscul ca acesta să fie supus torturei și tratamente inumane și degradante de către autoritățile de aplicare a legii bieloruse cu scopul de a extrage o mărturisire în cursul procedurii penale împotriva acestuia. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 5 § 1 litera (c) din Convenție că arestarea și detenția sale sunt ilegale și a plâns în continuare în temeiul articolului 5 § 4 din Convenție că nu are posibilitatea de a contesta arestarea și detenția sale. Reclamantul s-a plâns în cele din urmă de încălcarea articolului 5 § 5 din Convenție pentru că nu are dreptul la compensații pentru detenția sa presupusă ilegală. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 6 din Convenție că, în cazul extradiției Belarusului, el ar fi supus unui proces nedrept. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 13 din Convenție că nu există soluții eficace în ceea ce privește plângerile sale în temeiul articolului 3 din Convenție, și anume că nu s-a putut contesta decizia privind extrădarea sa în fața instanțelor naționale. Prin scrisorile din 7 și 9 iulie 2008, reclamantul a informat Curtea că dorește să retragă cererea fără să furnizeze explicații suplimentare. Prin scrisoarea ulterioară din 6 august 2008, reprezentantul reclamantului a confirmat cererea reclamantului. El nu a specificat nici motive și a declarat că reclamantul a luat această decizie fără nicio presiune externă. Curtea consideră că reclamantul nu mai dorește să își continue cererea în sensul articolului 37 § 1 litera (a) din Convenție. În plus, în conformitate cu art. 37 § 1 în amendă, Curtea nu constată nicio circumstanță specială în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, care necesită examinarea continuă a cazului. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate să excludă cererea din lista de cazuri. Stephen Phillips Rait Maruste Președintele adjunct al grefierului