ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 646/2018
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 646/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Neamț, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și declinată în favoarea Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, prin Decizia nr. 134/CA din 25 martie 2014, reclamanta A. a chemat în judecată pârâtele Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Casa de Asigurări de Sănătate Neamț și pârâtul Medicul de Familie B. pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța să se constate vătămat dreptul la sănătate, viață privată și libertate de conștiință, încălcarea drepturilor la siguranța datelor personale prin întocmirea dosarului electronic și eliberarea rețetelor electronice începând cu 1 ianuarie 2013, obligarea pârâților să presteze asistență medicală fără a deține card de sănătate, fără a i se întocmi dosar electronic de sănătate și fără a i se elibera rețete electronice sub sancțiunea penalităților de întârziere de 500 de RON/zi și a amenzii, de 20% din venitul minim brut pe economie, conform art. 24 alin. (2), obligarea pârâților, în solidar, la achitarea de daune materiale de 500 RON/lună până la pronunțarea hotărârii și, ulterior, până fa îndeplinirea obligației prevăzute la capătul 2 de cerere și la plata de daune morale de câte 5000 RON întrucât de la data de 1 ianuarie 2013 a achitat din pensie contravaloarea medicației curente.
În subsidiar, reclamanta a solicitat, în situația în care se apreciază că acțiunea nu este întemeiată, ca pârâții să fie obligați să ia act că nu va mai beneficia de asigurări de sănătate întrucât sistemul care vizează dosarul electronic, rețeta electronică și cardul de sănătate nu reprezintă garanții reale și este incompatibil cu drepturile și libertățile constituționale.
Hotărârea pronunțată de instanța de fond
Prin Sentința nr. 130 din 18 septembrie 2015, Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins excepția lipsei de obiect a cererii.
Totodată, a respins, ca nefondată, acțiunea reclamantei A., în contradictoriu cu pârâții Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Neamț și Medicul de Familie.
Cererea de recurs
Împotriva Sentinței nr. 130 din 18 decembrie 2015 a Curții de Apel Bacău, secția a II-a contencios administrativ și fiscal a formulat recurs reclamanta A., în condițiile art. 483 din Noul C. proc. civ. (în continuare noul C. proc. civ.), solicitând casarea sentinței și, rejudecând cauza, admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.
Recurenta-reclamantă a dezvoltat motivele de nelegalitate, menționând generic dispozițiile vechiul C. proc. civ., respectiv art. 304 pct. 6, 7, 8 și art. 304<SUP>1</SUP> C. proc. civ.
Apărările formulate
Intimata-pârâtă Casa Națională de Asigurări de Sănătate, a formulat întâmpinare la recursul declarat în cauză, în termenul legal prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
La rândul său, intimata Casa de Asigurări de Sănătate Neamț a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului.
Procedura de examinare a recursului în completul filtru
Prin raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., s-a apreciat, în raport de dispozițiile art. 493 alin. (6) același Cod, că recursul este admisibil, sub rezerva ca recurenta-reclamantă să depună taxa de timbru datorată pentru soluționarea recursului, în cuantum de 2 RON și timbru judiciar de 0,15 RON.
Raportul a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 13 noiembrie 2017, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.
Părțile nu au depus punct de vedere referitor la concluziile raportului întocmit asupra admisibilității în principiu a recursului.
Considerentele și soluția Înaltei Curți asupra recursului declarat în cauză
Analizând cererea de recurs, completul de filtru a constatat că recurenta nu a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru.
Potrivit art. 486 alin. (2) C. proc. civ.:
"la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, ...", iar potrivit alin. (3):
"mențiunile prevăzute la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității. ..."
Conform art. 24 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013:
"Recursul împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1 - 7 din C. proc. civ."
De asemenea, potrivit din art. 33 alin. (3) din aceeași ordonanță:
"Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege".
Din analiza textelor de lege sus citate rezultă că recurenta avea obligația să atașeze, la cererea de recurs, dovada achitării taxelor judiciare de timbru, în cuantumul datorat.
Or, recurenta-reclamantă nu s-a conformat acestei obligații legale, nici la momentul formulării cererii de recurs, nici la solicitarea instanței, în procedura de filtru.
În consecință, pentru considerentele arătate și în raport cu dispozițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul, ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de reclamanta A. împotriva Sentinței nr. 130/2015 din 18 septembrie 2015 a Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă, ca netimbrat.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 februarie 2018.
Procesat de GGC - LM